Orice muncă este onorabilă. Inclusiv să fii comunicator de partid.
Așa crede și acest comunicator, Sergiu Bejenari, că e o muncă onorabilă, să scrii minciuni, în interesul angajatorului. Poate. Dar nu prea cred.
E descalificant, chiar dacă te plătesc bine, să scrii aiureli la comandă, atacând persoane. Indiferent, dacă persona e funcționar public sau nu.
Dacă nu te duce capul să te documentezi personal și să înțelegi esența lucrurilor, e grav. Scrii și nici măcar nu înțelegi, cât de agramat arată scremăturile cu aer de jurnalism bâcoriveran. Degeaba ești stilat și cunoscut între bomondul de blogheri, oricum prostia se strecoară printre rândurile scrise și se vede de la o poștă.
Furturi de terenuri și falsuri în acte?? Asta e tot ce a visat acest comunicator? Sau asta e, ce i-au indicat consilierii manipulatori să scrie? Oricare ar fi cauza scrierilor aiurite – solda, frica de angajator, drujba cu escrocii politici sau ura personală – e descalificant să spui minciuni.
Are perspective mari de creștere în carieră comunicatorul, front de lucru pe tărâmul gâlcevii politice e mare tare, să aibă spor și succes la pescuit prostii prin murdării. Doar că partidul într-un moment o să înțeleagă că au rămas doar cu scrierile aiurea, în loc de proiecte de dezvoltare. Atunci să le mulțumească celor, care le-au pus în raportări falsurile manipulatorii cu care operează. Minciuna are picioare scurtă.
Minciunile lui Sediu Bejenari