Construcțiile – motorul neobservat al dezvoltării economice

Un strigăt în ajunul zilei Constructorului…

 

Mai degrabă – domeniul îngropat al dezvoltării economice…

Domeniul construcțiilor are o importanță semnificativă din punct de vedere economic, având un impact major asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării infrastructurii. Ce se întâmplă în acest domeniu acum, e greu de explicat. O mulțime de politicieni se perindă pe la guvernare, aprobă legi, regulamente, scurtează calea birocratică pentru actele permisive, doar că lucrurile se  strică, din ce în ce mai tare. Pentru că oamenii ajunși accidental la butoanele puterii, tot fac breșe în legislație, introduc limitări, interdicții fără noimă, cică pentru lichidarea corupției. Doar că lichidează domenii întregi, acționând abuziv, incompetent, cu rea-credință, doar ca să-și satisfacă orgoliul propriu și să-și potolească cumva frustrările propriilor rateuri.

Da, este vorba de situația critică din domeniu, situația care poate fi vizualizată simplu, pe calculatoarele de serviciu ale funcționarilor din APL, unde cuvântul REFUZ umple ecranul.

Și, în goana pentru a veni la cârma orașului, echipele politicului se întrec în promisiuni, cum vor mai opri ei proiectele în oraș. Asta pentru că se văd mai mult procurori improvizați, asta le pare lor că știu mai bine să facă. De fapt, mai degrabă consultanții lor de doi bani le scriu în textele de discursuri, scrise din gândurile lor de oameni care nu au lucrat nici o zi în activități economice, erijați în experți peste tot ce zboară și mișcă.

Doar pentru împrospătarea memoriei – câteva aspecte cheie ale importanței economice a acestui domeniu:

  • Catalizator al Creșterii Economice: Industria construcțiilor este un motor important al creșterii economice. Proiectele de construcție generează o cerere semnificativă pentru materiale de construcție, echipamente, servicii de inginerie și design, ceea ce contribuie la stimularea producției și distribuției economice.
  • Generatoare de Ocupare a Forței de Muncă: Construcțiile angajează un număr semnificativ de muncitori, de la meseriași și lucrători calificați la profesioniști în domeniul ingineriei și arhitecturii. Acest sector oferă locuri de muncă într-o varietate de categorii, de la muncitori manuali la specialiști în managementul proiectelor.
  • Investiții în Infrastructură: Construcțiile contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, inclusiv clădiri comerciale și rezidențiale, drumuri, poduri, aeroporturi, linii de transport public și altele. Aceste investiții nu doar îmbunătățesc calitatea vieții, ci și sprijină dezvoltarea economică prin facilitarea comerțului și a mobilității.
  • Stimularea Industriilor Conexe: Industria construcțiilor stimulează și alte sectoare economice conexe, cum ar fi producția de materiale de construcție, industria energetică, sectorul furnizorilor de echipamente și multe altele. Astfel, un proiect de construcție poate avea un efect de multiplicare asupra economiei în ansamblu.
  • Impuls pentru Inovație și Tehnologie: Construcțiile sunt un teren de inovație în tehnologie și materiale de construcție. Introducerea de metode noi de construcție, materiale durabile și tehnologii eficiente energetic poate conduce la dezvoltarea și adoptarea unor soluții mai avansate și mai sustenabile.
  • Crearea Valorii Adăugate: Proiectele de construcție nu doar generează venituri directe, ci și creează valoare adăugată în economie prin crearea de spații pentru afaceri și locuințe, ceea ce poate îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și a mediului de afaceri.

În concluzie, industria construcțiilor este UNUL DIN PILONII FUNDAMENTALI AI ECONOMIEI, având un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice, creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii infrastructurii și a mediului de trai.

Deloc nu este o noutate, cea ce am înșirat în această explicație, toată lumea o cunoaște. Inclusiv, armata de doritori să ajungă la cârma primăriei. Partidele, care se consideră apte să cârmuiască sunt foarte multe. Când spui partid, vizualizezi cumva echipe de oameni competenți, cu scopuri anunțate de a îmbunătăți viața oamenilor. Deci, ar putea să răspundă și la întrebarea, care sunt propunerile partidului de soluționare a disfuncționalităților apărute, cum să redreseze situația într-un domeniu atât de mare al economiei naționale, ce planuri vor lansa în regim de urgență, pentru a nu alunga din țară și muncitorii, și investitorii, dar și să acopere gaura mare în buget, care se va tot adânci, pe măsură ce  firmele de construcții vor cădea pe butuci. Că asta se întâmplă – capitalul pleacă peste mări și țări, constructorii în Romania, Bulgaria, muncitorii iau calea unde îi duce ochii.

Așadar – provocare pentru participanți la scrutin – încercați să puneți în capul mesei soluționarea unei probleme majore, în loc de vânzoleala cu turnatul zoilor peste concurenți! Orășenii nu sunt proști, vor aprecia candidațul, echipa căruia se poartă ca partid, dar nu ca haita, care arde totul în calea ei. Fiecare candidat (chiar și cei, care vădit nu au șanse) ar trebui să-și răspundă sie și alegătorilor – cum vor să vină în administrare –  cu maturitate de lideri formați sau în calitate de kileri urbanistici, cum va arăta viitorul CMC – un organ de administrare competent sau o adunătură de cinici și frustrați…

Concentrarea pe soluționarea problemei – e valabil și pentru autoritățile centrale, este strict necesar să lase toți orgoliul deoparte și să se apuce de treabă. Criza se tot extinde, degrabă nu va mai fi ce să corectăm.

Partid sau haită – întrebarea e fundamentală (dar poate e o întrebare retorică… 🙁 ).

Citeste mai mult

Cu ce luptăm, cu corupția sau cu instituția?

Pledoarie pentru corecția sistemului 3

Cunoaștem cu toții care a fost rațiunea reformelor și reorganizării autorităților de control. Faptul că inspectorii din diferite autorități de control întrecuse orice măsură la cules roade nemeritate de la businessul stresat cu condiții exagerate de obținere a autorizărilor, avizărilor și coordonărilor de orice soi.

S-a pornit o reformă mare cu scopul de a îmbunătăți climatul de afaceri, a reduce povara de pe antreprenori, cu conștientizarea unei importanțe majore de a avea condiții confortabile pentru mediul de afaceri. Anume mediul de afaceri completează resursele bugetului statului, de care depinde cum statul își îndeplinește funcțiile.

Atâta, că în acest proces au fost comise și anumite disproporționalități. În domeniul construcției și a disciplinei urbanistice balanța protejării este vădit înclinată spre interesul businessului, cu o lipsă totală de protecție a societății în cazurile de încălcărilor.

Pe zona de urbanism lipsa de control a condus la încălcări grave prin amplasarea abuzivă a obiectelor pe terenuri nepotrivite, în ogrăzi, în zone protejate, parcuri, cu rapturi de terenuri și diminuarea condițiilor de trai a vecinătăților. Vecinătăți, care sunt oameni vii, proprietari de imobile, locatari, oameni cărora li s-au luat terenurile de joacă, li s-a luat lumina, li s-a limitat accesul la infrastructură, s-au creat nenumărate probleme cu parcările, s-au tăiat copacii, totul în numele unor protejări a interesului antreprenorilor.

Pe zona de construcții lipsa de control a generat un haos de nedescris, când nu mai poți fi sigur că pe șantiere se asigură calitate, respectiv nici că construcțiile realizate întrunesc toate condițiile de siguranță și durabilitate. Asta ar însemna că nici utilizatorii construcțiilor nu pot fi siguri că viața și sănătatea lor este lipsită de orice pericol.

Necesitatea de a consolida controlul de inspecție vine din faptul, că este nevoie să se repare greșelile și să se revină la normalitate în domeniu, pas cu pas, făcând toate intervențiile necesare de ordin legislativ și normativ.

De ce nu reușim să promovăm acest lucru? Pentru că ne temem să nu vină corupția peste noi (care, de fapt, nici nu este clar dacă a plecat, chiar dacă au fost efectuate atâtea reforme). Și am ajuns ca să se discute despre instituții corupte. Oare e corect să se discute în acest mod? Poate să le lichidăm, dacă e așa? Sau poate, totuși, conștientizăm, că nu instituțiile sunt corupte, dar persoanele concrete, care urmează să fie identificate și trase la răspundere? Poate e corect să se lucreze în comun cu antreprenorii și să facem front comun, să nu existe inspectori corupți, să facem tot posibilul, ca inspectorii să fie feriți de patima aceasta?

Din partea autorităților statului, declarăm zero toleranță corupției. În acest sens, mesajul MEI pentru toți e simplu: Fiecare persoană angajată va fi apărată în profesia pe care o exercită exact până la punctul în care s-a întâlnit cu un buzunar străin. Din acest moment, trecerea în custodia organelor de drept va fi susținută de către minister pe toate căile legale.

Tragem linia și anunțăm, că instituția statului este o entitate onorabilă, creată să protejeze cetățenii, și nimeni nu este în drept să o desconsidere, nici măcar partenerii de dezvoltare. Deci, lupta să se facă cu corupția, nu cu instituția. 

p.s. fiecare trebuie să-și facă munca, inclusiv organele statului care au obligația să prindă hoții. 

Citeste mai mult

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 2

De ce avem nevoie să reformăm “reforma” controlului în urbanism și construcții și cum vom reuși să facem acest lucru.

Mai întâi, trebuie să înțelegem până la ce nivel s-au produs deteriorările sistemului și dacă avem timp să pierdem cu disputele în jurul necesității de a remedia greșelile. Nu. Nu avem timp.

Grupul de lucru, creat la MEI, cu reprezentanți din patronatele în construcții și a producerii materialelor de construcții, societatea civilă, experții ministerului și a AST au examinat situația având ca bază pentru analiză petițiile din municipiul Chișinău. S-a ajuns la concluzie că situația este ieșită total de sub control și necesită măsuri urgente și extraordinare.

Au fost identificate probleme pe toate elementele calității în construcții:

  1. Verificarea și expertizarea proiectelor tehnice în construcții.

Odată cu excluderea licențierii în domeniul proiectărilor, s-a pierdut controlul de capacitate al organizațiilor de proiectări. Acest control era integrat în sistemul de licențiere, organizațiile de proiectări fiind obligate să deminstreze că dețin capacitate să execute lucrări pentru anumite tipuri de obiecte. S-a scos licențierea, motivul fiind excluderea barierelor pentru business, dar nu s-a îngrijit nimeni să facă o analiză de impact a acestei decizii. Dar impactul este unul devastator – proiectarea pe secțiuni/compartimente, care se efectuează de către proiectanți fără a livra beneficiarului produs integrat în volum complet de documentații pune în pericol calitatea obiectului.

La fel, verificarea se efectuează de specialiști în nume propriu, pe secțiuni/compartimente, încălcând legea, care spune că verificările urmează să fie efectuate în cadrul unei întreprinderi atestate pentru acest gen de lucrări. Statul a spus că trebuie să fie atestate, dar nu a arătat cum se face acest lucru și cine urmează să facă atestările. Nu există un regulament de atestare. În general, liberalizarea excesivă în acest domeniu produce foarte multe probleme și nu asigură nivelul de calitate a viitoarei construcții.

  1. Atestarea specialiștilor cu activități în construcții.

La acest capitol la fel, sunt multe carențe, în special, privind ridicarea dreptului de a efectua lucrăi, în cazurile încălcărilor comise de către proiectanți. Acest meanism aproape că nu lucrează și specialiștii continuă să genereze proiecte cu încălcări, în special, în domeniul urbanismului, cu încălcarea indicatorilor urbanistici aprobați conform regulamentelor de urbanism. În Chișinău se vede acest lucru prin petițiile interminabile de la cetățenii afectați de intervenții abuzive, acapărări de terenuri publice, distrugerea ogrăzilor. La fel, este un efect al lipsei de control pe domeniul disciplinei în urbanism. Oamenii sunt lăsați unu la unu cu beneifciarii și proiectanții, fără a avea suport din partea organelor de control, care nu solicită ridicarea atestărilor tehnico-profesionale, precum și fără atenția comisiilor de atestare, în alte cazuri, cînd AST solicită retragerea.

  1. Conducerea și asigurarea calității în construcții

Acest element este tratat cu superficialitate de către antreprenori și frivolitatea cu care se comportă organizațiile de construcții este susținută cu marea “protecție a antreprenorilor”, protecție distorsionată, care undeva pe drumul reducerii documentelor permisive și ale controalelor au pierdut și grija față de societate.

  1. Recepția în construcții.

Recepția obiectelor în construcții sub controlu beneficiarului nu asigură proces calitativ de recepție. Cu atât mai mult, când beneiciarul este și antreprenori de lucrări, fără controlul statului și a autorităților emitente de autorizații urbanistice – acest proces e total ineficient și nu ne dă asigurări că obiectul este construit conform legislației și a normativelor existente.

  1. Urmărirea comportării în expoatare și intervențiile în construcțiile existente.

Procesul de exploatare nu este supus procedurilor de urmărire a comportării în exploatare decât în rare cazuri. Cu referire la blocurile locative, se poate constata o lipsă totală de control, secundată de intervenții păguboase în structura de rezistență a clădirilor, replanificări, supraetajări, anexări, mansardări – toate pe fonul proiectărilor necalitative, a lucrărilor de construcție cu încălcări și a proceselor de supraveghere și control inexistente. La fel, toate aceste se văd foarte bine în clădirile din oraș, care sunt mutilate și au nu doar un aspect foarte prost, dar și încep să prezinte pericol de distrugere.

  1. Postutilizarea construcțiilor.

La acest capitol sunt relevante spre examinare cazurile de demolare a construcțiilor care constituie patriomiu, obiecte incluse în lista registrelor de monumente. Sub diferite pretexte se demolează clădiri, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea. Se găsesc modalități de a obține diferite coordonări, chipurile, condiționate de obținerea altor avizări, aprobări, care sunt acceptate de către autorități în calitate de permisiuni. S-a inversat sensul acestor coordonări, prevăzute în legislație și acestea nu mai servesc protecției patrimoniului, dar invers – prin acestea se validează toate încălcările. Și monumentele dispar una câte una.

 

  1. Controlul de stat al calității în construcții.

Pe acest element al calității s-au făcut reforme cardinale. S-a dorit să se limiteze gradul și modalitățile de intervenție abuzivă a statului în activitatea întreprinderilor, însă s-a reușit doar deteriorarea sistemului de control. De remarcat, că la adoptare, legea nu a fost supusă analizei impactului de reglementare și nimeni nu a analizat care va fi impactul legii asupra sistemului de control al statului în construcții. Nimeni nu a analizat care ar fi efectul acestei reforme asupra domeniului construcții și urbanism.

Reforma a pus accentul pe control programat în perioada unui an și control inopinat care poate fi declanșat în cazul deținerii de probe despre existența situațiilor de varie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate sau prezintă pericol iminent și imediat pentru viața și sănătatea persoanelor. Un concept absolut inversat, de la cel stabilit în legea calității în construcții. Conceptul controlului de calitate ca element al sistemului trebuie să fie organizat în așa mod, ca să PREÎNTÂMPINE noncalitatea, să fie pro activ, care să prevină acțiunea riscurilor și avariilor, nu doar să le constate.

Deloc exaustivă această analiza, care va fi continuată pentru reanima domeniul.

Toate cele depistate de către grupul de lucru necesită a fi analizate suplimentar și să fie elaborate proiectele de modificare a actelor legislative și normative, a lichidării lacunelor care au fost create pe vrute și nevrute. Au și fost elaborate propuneri concrete, discutate în cadrul grupului de lucru, pe care MEI le-a luat în excutare și va veni cu proiectele de acte spre aprobare.

Primul proiect este excluderea de sub acțiunea legii 131/2012 a domeniului construții și urbanism, care este vehement contestat de către experții proiectului Băncii Mondiale.

Sper să se reușească să fie reevaluată poziția experților și să fie făcute clarificări pe acest subiect. Controlul calității este un element foarte important și determinant al asigurării viabilității sistemului calității în construcții în întregime și a fiecărui element al sistemului în parte.

Cu atăt mai mult acum, când pe tot spectrul sistemului calității în construcții situația este gravă, controlul statului urmează să fie consolidat imediat, cu excluderea barierelor pentru efectuarea controlului în toate fazele necesare, la momentul recepției, în perioada de exploatare, dar și a disciplinei în urbanism.

Cuvântul cheie – URGENT. Situația e foarte gravă și nu lasă loc de discuții inutile pe tema angajamentelor țării față de donatori. Nici un donator nu ne pune să stricăm sistemele. Donatorii ne arată necesitatea de a lichida corupția și a reduce presiunea asupra sectorului de afaceri, cu asta suntem de acord și noi, doar că trebuie să fie păstrat și interesul comunității, pentru care statul este obligat să garanteze siguranța și protecție.

Citeste mai mult

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 1

Propunerea MEI referitor la excluderea activității AST de sub incidența legii 131 nu este una de excludere definitivă. Excluderea se referă doar în domeniul de activitate construcții și urbanism. În rezultatul consultărilor cu experți, societatea civilă, cu mediul de afaceri (2 patronate a organizațiilor de construcții și producerea materialelor de construcții), s-a ajuns la concluzia că este necesară consolidarea controlului de calitate în construcții și în același timp să fie păstrate procedurile în partea ce ține de înregistrare, supraveghere și raportare a controalelor în registrul de stat al controalelor.

Situația actuală:

Pe lângă procedurile anevoioase de organizare a acțiunilor de control și a împuternicirilor trunchiate pe partea de luare a deciziilor de sistare a lucrărilor și anulare a actelor emise cu încălcări o perioadă de timp a fost instituit și un moratoriu pe controale, astfel s-a ajuns la o situație critică în domeniu, când nu e clar cine își asigură responsabilitatea pentru viața și sănătatea oamenilor atât pe șantiere, cât și în exploatarea construcțiilor.  

Asta se poate demonstra și prin petițiile care sunt adresate în volum foarte mare către toate autoritățile. Aceste petiții fac cercuri și toate ajung la examinare la AST, care are doar un instrumentar fragmentar –  prescripția, sancțiunea și recomandarea. Cine face restul? Anularea, remedierea, demolarea? Oare se vor întâmpla de la sine?

În afară de impedimentele de ordin legislativ, se atestă și o lipsă de cadre, generată de nivelul foarte scăzut salarial. Această situație poate fi considerată ca element generator de situații de corupție.

La fel, incertitudinea unor procese, în afara acțiunilor de control, care sunt reglementate confuz, de-motivează inspectorii să-și exercite funcțiile. Până acum nu este clară procedura de anulare a CU și AC emise cu încălcări, procedurile de demolare, de lichidare a neconformităților. În asemenea situație dispare sensul controlului, dacă măsurile dispuse prin prescripții și acte de control nu se execută.

Este necesară și intervenția pe alte elemente ale sistemelor de calitate, care au fost deteriorate prin mai multe modificări legislative pe parcursul anilor, acestea sunt:

  • Sistemul de autorizări,
  • Modalitatea de atestare tehnică-profesională,
  • expertiza,
  • atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor,
  • Procedura de recepție a construcțiilor și instalațiilor,
  • Supravegherea procesului de exploatare a construcțiilor,
  • Controlul construcțiilor ș a disciplinei în urbanism.

Toate aceste elemente ale sistemului sunt dependente de modul în care se efectuează controlul. Elementul de control posedă proprietăți coercitive pentru a garanta implementarea celorlalte componente ale sistemului calității în construcții.

Sistemul de calitate în construcții în RM este creat analogic cu sistemul românesc, existând pe timpuri o strânsă legătură cu ministerul de resort și cu ISC, care sunt membri a Consorţiului European pentru Controlul Construcţiilor(CEBC) și a Grupului de cooperare administrativă în domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii: Acestea sunt două entități profesionale interstatale, cu peste 30 țări participante, de acolo urmează să ne inspirăm, deoarece capacitatea acestor autorități este net superioară capacităților RM. Este complicat să se conteze pe resursele proprii, capacitatea organului central de specialitate fiind redusă substanțial ca și effect al comasării excesive a domeniilor într-un singur minister, cu reducere de personal fără precedent.  

Pentru a corecta erorile ce s-au comis și ce au adus la situația dezastruoasă din domeniu ministerul are nevoie de asistență cu expertiză, pe care o va solicita inclusiv de la autoritatile responsabile de supraveghere a reformei, prin analizele de impact care vor servi ca și suport pentru eleborarea unui pachet de modificări legislative, scopul fiind unul foarte important –

PREVENIREA situațiilor ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta viața, sănătatea mediul înconjurător sau pot cauza  pierderi materiale persoanelor și sau societății, inclusiv a mediului de afaceri.

Mediul de afaceri este foarte important, dar trebuie să găsim soluții pentru a balansa interesele mediului de afaceri cu interesul general al comunității. Protejarea unui set de valori majore ale statului cum sunt: viața, sănătatea, siguranța, dreptul de proprietate, mediul – acestea sunt obiectivele principale pentru care statul își asumă obligații cu controlul construcțiilor.

Citeste mai mult

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Protejarea vieții și sănătății oamenilor, a societății și a mediului înconjurător este una din principalele sarcini ale statului și în acest scop statul instituie reguli de activitate în diferite domenii. Prin legea calității în construcții s-au stabilit obiective de protejare a principalelor valori constituționale – dreptul de a avea siguranța unui abitat sănătos și fără pericole. În acest scop a fost instituit un sistem de calitate în construcții, alcătuit din mai multe elemente, menite să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute, în condiții raționale de cost și termen.

Controlul de stat al calității constituie una din componentele acestui sistem, prin care statul exercită controlul în toate componentele sistemului, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcțiiși care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi material unor personae, entități sau societății, în parte sau în ansablul ei.

Ce se întâmplă în acest sector de activitate se vede fără a face cercetări, haosul îl simțim cu toții. Calitatea mediului scade grație unor amplasări de construcții cu încălcarea tuturor normativelor, a realizării construcțiilor de calitate îndoielnică, a unde participanții în acest proces (autoritățile, proiectanții, beneficiarii, antreprenorii, proprietarii, utilizatorii s.a.) au ajuns să abordeze cu superficialitate activitatea pentru care sunt responsabili.

De ce se întâmplă acest lucru e mai complicat să se răspundă, deoarece este nevoie să se facă analize și studii pentru a identifica breșele din legislație care au condus la situația dezastruoasă creată pe parcursul ultimilor ani. Dar cert este că lipsa de control este o cauză cheie. O reformă care a redus drastic capacitatea organului de control, suprapusă cu deteriorarea pe alte părți ale sistemului calității (generat de modificări legislative care au scos elemente importante) și cu moratorii pe efectuarea controalelor – toate acestea au pus statul în într-o situație jenantă, cînd nu mai poate garanta cetățenilor săi siguranță și protecție în construcții. Și asta se referă atât la clădirile noi, cît și la fondul construit vechi. Cazul de la Otaci ne demonstrează cu lux de amănunte acest lucru și nu suntem protejați de alte asemenea cazuri.

Desigur, lupta cu corupția – cauza principală anunțată de către reformatori – este importantă și la eliminarea corupției trebuie să se lucreze permanent, dur și fără compromisuri, cu instrumente specifice. Dar este incorect să se neglijeze rolul controlului statului în asigurarea viabilității sistemului calității în construcții. Fiecare element în parte este direct dependent de pilonul principal al sistemului – controlul. De îndată ce a dispărut controlul, s-au limitat funcțiile acestuia – în toate elementele sistemului s-a pornit degradarea. Și această degradare necesită a fi oprită, deoarece repercursiunile pot fi dramatice.

Pentru apărătorii reformei “fără precedent” este bine să facă analiza de impact a reformelor, cu implicarea experților din domeniu, care să dețină expertiză suficientă să analizeze nu doar prin matematică de număr controale și număr de petiții.

În acest sens, propun o anchetă pentru a afla părerea despre controlul în domeniul construcțiilor, această anchetă a fost utilizată de către CEBC (Consortium of European Bulding Control), cred că este potrivită și pentru noi.

  1. Controlul de stat al calității în construcții ajută la reducerea defectelor de construcții și îmbunătățirea calității clădirilor și ce dovezi ferme aveți despre reducerile sau îmbunătățirile aduse?
  2. Considerați că controlul de stat al calității în construcții oferă o protecție a consumatorilor și, dacă da, pot fi cuantificate efectele?
  3. Considerați că sistemul de controlul de stat al calității în construcții oferă măsuri de protecție publică care acoperă atât sănătatea, cât și siguranța? Puteți oferi exemple?
  4. Modul de Controlul de stat al calității în construcții oferă dezvoltatorilor și investitorilor protejare împotriva problemelor viitoare?
  5. Bazându-se pe activitatea recentă în materie de sustenabilitate întreprinsă pentru Comisia Europeană în cadrul Inițiativei „Lead Market”, în ce mod încorporează controlul de stat al calității în construcții „probleme verzi”? Beneficiile acestora pot fi cuantificate? Cum înțelegeți termenul „probleme verzi”?
  6. Sunteți la curent cu studii de oportunitate referitor la controlul de stat al calității în construcții, în comparație cu sistemul de asigură si/sau a licențierii antreprenorilor?
  7. Are controlul de stat al calității în construcții rolul de a asigura funcționarea pieței europene comune (de exemplu, verificarea dacă produsele marcate CE sunt încorporate în lucrările de construcție)? Credeți că aceasta ar trebui să fie o problemă de control al calității?
  8. Care este clasamentul contribuțiilor controlul de stat al calității în construcții la politicile publice. (de exemplu, primul „sănătate și siguranță”, al doilea „eficiență energetică”, al treilea „protecția consumatorului)?

Este mult de lucru pentru a corecta deteriorările produse la sistemul calității în construcții. Necesită intervenții sistemul de autorizari, modalitatea de atestare tehnico-profesională, expertiza, atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor, controlul construcțiilor și disciplinei în urbanism. Toate sunt importante și va fi posibil să le efectuăm doar în condițiile unei abordări responsabile de către toți cei implicați în procesul legislativ, dar și de către cei care transpun în practică politiciele publice, de viabilitatea sistemului calității în construcții depindem toți.

Citeste mai mult