Category Archives: PMUD Chișinău

Articole cu referire la elaborarea Planului de Mobilitate urmană, proiect anunțat de Green City Lab, PNUD

Posted on publicat de by svetlana

Cerere publică (PMUD)

Am formulat această cerere pentru ca să fie mai simplu pentru consiliu să-și evalueze cum au avansat pe partea de politici publice. Nu e atacat nimeni, e un lucru obișnuit să faci raportări, cu atât mai mult că este depre strategii, la aprobarea cărora trebuie să fie ogranizat un proces calitativ de consultații. E ca un marker pentru consilieri. Cine va lua atitudine pe acest subiect se mai poate promova și pentru alegerile viitoare, o poate lua ca pe o sarcină a alegătorului, să preaia monitorizarea executării lucrărilor pe PMUD. 

Adresare Consiliului

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Raport public (PMUD)

Pun aceste raportări aici, ca să nu se piardă din esența celor spuse, poate într-o zi cineva va lua în considerație propunerile, pe care le tot aducem în calitate de membri ai societății civile, cu speranța că autoritățile care dețin competențe vor porni activități sistemice și vor reuși să schimbe situația în oraș.

http://<iframe src=’//www.privesc.eu/widget/live/87630?’ frameborder=’0′ width=’480′ height=’270′ scrolling=’no’></iframe>

Proectul de audieri publice pentru Chișinău face parte din activitățile IPRE pe sectorul de intervenție Reforma administrației publice, care a lansat mai multe propuneri de politici publice pe diferite domenii de activitate ale autoritățile APL. Aceasta este a 10 audiere publică pentru Chișinău.
E a doua participare în proiectele IPRE, cu de opinie de co-expert pe cercetările elaborate de către Victor Chironda, prima fiind pe reforma DGAURF a consiliului municipal Chișinău.
E o abordare sumară să scrii politici fără ca să fie implicate autorități responsabile de acest segment de activitate și fără a asigura o procedură de consultare, conform cu legislația. Dar, dat fiind faptul, că nu se întâmplă pe acest subiect nimic în direcțiile consiliului municipal, e bine că se fac cercetări și se discută. În rezultatul efortului depus de către experți vor fi livrate soluții, care pot fi preluate de către autoritățile APL și îmbunătățite, asigurând toate procesele de coordonări, avizări, precum și procedurilor calitative care se încadrează în procesul de acces al publicului la luarea decizizilor importante pentru comuniutăți.
Materialul propus spre discuție de către expert este unul cu elucidarea problemelor din domeniul vizat și cu anumite propuneri care ar veni să îmbunătățească situația cu mobilitatea în mun. Chișinău.
Autorul accentuează abordarea modernă de planificare a modalității, cu accent pe complexitate și procese integraratoare, planificare efectuată de echipe interdisciplinare, cu utilizarea abordării transparente și participative, cu monitorizarea și evaluarea impactului soluțiilor propuse. Totul orientat pe asigurarea comfortului urban, unde omul este în prim plan, transportul, infrastructura, serviciile fiind instrumentele cu care se asigură acest comfort.
Ce e de observat?
Aceleași obiective au fost anunțate de către autoritățile APL, care au venit cu inițiative susținute și pe care locuitorii orașului le tot așteaptă să le vadă. Și să se implice în acest proces. Dar, în afară de anunțuri nu apare nimic în spațiul public și se crează impresia că vom asista din nou la aceași promisiuni sterile ale autorităților, cu documente elaborate pentru sertare, buget valorificat dar fără a fi aprobate și fără utilitate pentru oraș.
Câteva exemple de documente de acest gen:
1.Planul urbanistic zonal centru orașului Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/public/files/planuri/PREZENTAREA_PUZ_FINAL_ro.pdf

2.Schema complexă a transporturilor în mun. Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=619
Putem găsi pe situl primăriei ceva informații privind elaborarea noilor documente PUG și PAT. Consiliul minicipal Chișinău a decis în acest sens, aprobând Decizia nr.4/19 din 21.12.2015 despre elaborarea proiectului privind actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău) https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=14163&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-419-din-21-decembrie-2015-Despre-elaborarea-proiectului-privind-reactualizarea-PIanului-Urbanistic-General-al-oraului-Chiginau-i-Planului-de-Amenajare-a-Teritoriului-municipiului-Chiinau . Cine se ocupă de aceasta? Singura informația disponibilă ne duce la raportul anual al administrației publice Chișinău pentru anul 2018 [ Dispoziția nr. 119-d din 07 martie 2019 „Cu privire la aprobarea Raportului anual de activitate al administrației publice Chișinău pentru anul 2018” https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=492&id=25652&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-119-d-din-07-martie-2019-Cu-privire-la-aprobarea-Raportului-anual-de-activitate-al-administratiei-publice-Chiinau-pentru-anul-2018/ ], progresul pe lucrarea ”actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău” fiind de ”executare parțială a lucrărilor”. La concret se menționează executarea de către ÎMP Chișinăuproiect a caietului de sarcini pentru proiectare. Oare acest caiet de sarcini poate fi văzut? Consultat? Aprobat? Se continuă lucrările? Se finanțează? Cine se face responsabil de o asemenea modalitate de lucru, care a dus urbanismul în Chișinău pe o pistă invizibilă, unde parcă toată lumea e în treabă dar în oraș e dezastru? Întrebări la care va trebui să auzim răspunsuri pentru a lua decizii corecte în privința dezvoltării municipiului.

Punem în capul listei documentațiile urbanistice din motiv că PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă) este un document complementar PUG și este foarte important ca strategiile de mobilitate să fie elaborate concomitent cu modificările în planul urbanistic. În acest sens este corectă decizia consiliului municipal să inițieze elaborarea Concepției de dezvoltare a infrastcuturii transportului pentru teritoriul mun. Chișunău, ca și fundamentare pentru aprobarea secțiunii Servicii publice/A.Transport.
Problema e, că și aceste lucrări se elaborează netransparent, în afară de careva ședințe tehnice, care nu au publicat și procese-verbale de la acestea, nu s-au organizat nici un fel de consultări conforme cu legislația. Dar raportarea de progres a lucrării este avansată – grad de finalizare de 59,4% (informația prezentată ca și executare în cadrul lucrărilor ÎMP Chișinăuproiect pe 2018). La moment, că suntem la sfârșitul lunii iunie ar trebui să vedem lucrarea prezentată spre aprobare, deoarece termenul a fost până în mai 2019. Și noi ce vedem? Corect – mai puțin decât nimic.

Și speranța cea mare – elaborarea planului de mobilitate urbană, care a fost anunțat că va fi elaborat cu suportul proiectului ”Orașe verzi durabile pentru Moldova” http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/Moldova-Sustainable-Green-Cities.html. După o ședință de sfat cu poporul organizată de proiect, cu participarea experților internaționali angajați, câteva emisiuni televizate despre importanța momentului, a seriilor de postări efectuate de către echipa primăriei, ajungem să vedem că lucrurile nu se mișcă. Posibil cauza este una de natura inerției de neclintit a autorităților APL, responsabile pentru domeniu, a lipsei de conlucrare cu aceste autorități, a incapacității primarului să-și pună echipele la treabă, dar și a unui dezinteres total al consiliului local.
Consiliul – cel care nu monitorizează și nu cere să fie raportate aceste activități, să fie analizate care sunt cauzele ineficienței și ce se poate întreprinde ca să se îndeplinească sarcinile trasate prin deciziile consiliului, pentru care există responsabili, sunt contractate externalizat servicii, există suport financiar și logistic a organizațiilor donatoare. Nu este clar dacă motivul acestei apatii este lipsă de dorinșă, timp sau incapacitate instituțională.
Am ajuns s-o vedem și pe asta: să aprobi finanțări, să ai bani și să nu poți face nimic cu ei. Poate cineva răspunde la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru?
Și câte ceva de spus pe domeniul organizării serviciului de transport în municipiul Chișinău. Se pare că direcțiile responsabile se opun cu înverșunare organizării acestor servicii conform cu prevederile legii serviciilor publice de gospodărie comunală, care pune anumite responsabilități specifice pe autorități în vederea organizării acestora. Aceste responsabilități se referă nu atât la procurarea de autobuse/troleibuse, cât la procesul de organizare, stabilire a condițiilor și modului de prestare, monitorizare și control. Ar fi bine ca autoritățile să ia în calcul schimbarea sub această optică a abordării de lucru cu transportul public în teritoriul pentru care se fac responsabili și să-și asume responsabilități adevărate. Responsabilități, prin care să asigure mobilitate persoanelor și mărfurilor în măsura în care legea le-a atribuit competențe, dar nu din simpla poziția a valorificării resurselor bugetare.

Referitor la centrul de SmartMobility. E bună propunerea. E bine și să fie înțeles corect conceptul de Smart City, să nu-l înlocuim cu simple digitalizări și senzori, care vor lucra ca un mecanism fără cap. Capul este important. Capul – asta ar însemna planuri, reglemetări, responsabili, standarte de interoperabilitate, management integrat, peste care să fie monitorizare, control, transparenșă și evaluare de impact. Învățăm și noi de la alții, important s-o facem cât mai repede și să avem inteligența să prindem trendul actual al tehnologiilor, să sărim peste anumite etape, care deja își pierd din actualitate prin alte țări.

Mai jos – articolele publicate la aceiași temă, se poate vedea cum așteptările trec în alt statut – lipsă de încredere:

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari/

 

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari-2/

//svetlana.dogotaru.net/plan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate/

//svetlana.dogotaru.net/parere-subiectiva-a-unui-participant-la-atelierul-de-planificare-urbana/ //svetlana.dogotaru.net/779/

//svetlana.dogotaru.net/impresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Părere subiectivă a unui participant la atelierul de planificare urbană

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 4

Atelier anunțat ca și eveniment parte a procesului de elaborare a PMUD, cu scopul de a afla păreri referitor la aspecte și probleme ale dezvoltării urbane specifice mobilității dar și de a stabili împreună modul de lucru supra acestor documente.

Atelierul si-a epuizat agenda, dar au rămas întrebări fără răspunsuri.

Pentru că la atelier au lipsit cu desăvârșire careva poziții expuse de către autoritățile publice locale implicate în elaborarea Concepției de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul mun. Chișinău, a fost foarte complicat să se înțeleagă cum se va lucra la documentul PMUD. Cu toate că reprezentanți ai direcțiilor transport și arhitectură au fost prezenți, lumină pe acest subiect nu s-a făcut. Dar primăria anunțat că se va lucra în comun.

Este binevenită disponibilitatea proiectului PNUD de a asigura suport autorităților în elaborarea planului de mobilitate, dar se creează impresia că nu prea există nici la Green City Lab o claritate cum se vor derula lucrările, cel puțin la atelier nu a fost prezentată nici o strategie de lucru.

E lăudabilă dorința de a consulta publicul la subiectul „Planul Planului”, dar totuși e bine să se utilizeze metode existente, moderne, cunoscute de elaborare a unui document strategic, dedicând timpul atelierului completării cu propuneri mai specifice și detalierilor, dar nu pe listarea etapelor standard de elaborare a documentelor, explicate în vagoane întregi de metodologii.  

Experții internaționali au fost prezenți doar cu lucruri foarte generale, cu apel la implicarea societății de a participa în lucrările de planificare și au asistat cuminți, în spate ascultând răspunsurile participanților la întrebările moderatorului. Ei sunt la prima abordare și încearcă să înțeleagă ce se întâmplă, cred.

Orice încercare de a discuta subiecte complicate se curma cu îndrăzneală de către moderatori, ca fiind ieșit din standardul de interviu, propus la atelier. S-a pierdut mult timp pe răspunsuri care puteau fi primite prin anchete simple, inclusiv pe un eșantion mult mai larg. Pentru ca să faci descoperirea veacului că este nevoie de o viziune era nevoie de exercițiu pe roluri? Oare nu este viziunea un element din documentul strategic?

Am rămas cu „ochii în soare” – cam așa se poate caracteriza un efort de jumătate de zi dedicat problemelor urbei. A fost un fel de „Veniți sa va dați cu părerea dar aveți grijă să spuneți doar ce vrem noi să auzim”.

Chiar îi rog pe organizatori să nu ia această părere ca pe una FOARTE critică, pentru că încă mai mențin creditul de încredere pe care îl ofer acestui proiect cu potențial financiar puternic și sper că potențialul financiar va fi cuantificat și în lucrare calitativă pe măsura acestui potențial.

E o primă abordare și echipa proiectului are tot timpul înainte să-și structureze agenda, să pregătească și să modereze ședințele consultative cu o abordare mai serioasă și atunci efectul consultațiilor va fi unul consistent. Deoarece cheia succesului nu este în consultări de bifă, dar într-un proces complex și foarte responsabil.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Plan de mobilitate urbană durabilă a mun. Chișinău – necesitate plus legalitate.

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 3

 

Sursa foto: http://www.eltis.org/sites/default/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf

Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) – un document, care ar pune rezolvarea problemelor de mobilitate în Chișinău în rând cu ceea ce se face și în lumea civilizată. Un document care ar putea fi startul transformărilor pozitive, dacă atitudinea față de acesta va fi una pe măsura complexității problemelor abordate și nu se va trarnsforma într-o simplă lucrare de cercetare, fie și foarte bună.
Câteva sugestii pentru echipa de implementare, care poate să îmbunătățească procesul de elaborare și ca acest document strategic să devină unul real implementat și să aducă îmbunătățire accesibilității localităților și buna integrare a diferitor moduri de mobilitate și transport.
Locul acestui document în ierarhia documentelor aprobate de către autoritățile publice, modalitatea și consecutivitatea elaborării/coordonării/avizării/consultării/aprobării – toate acestea constituie elemente foarte importante pentru viabilitatea soluțiilor propuse. Îngirjoraea despre viabilitatea documentului reiese din multitudinea de documente de politici care se propun de către diferite organizații, dar care așa și rămân la nivel de studii, care nu reușesc să deivină instrumente operaționale, din diferite considerente. Unul dinte motive este faptul că nu au la bază cercetări multidisciplinare dar se axează pe un singur subiect și se compun din experiențe străine performante, dar fără a fi interconectate cu strategiile de dezvoltare teritorială. Altul ar fi lipsa unor consultări calitative atât la nivel de instituții profesioniste cât și la nivel de societate civilă și autorități interesate.
Dar principalul handicap al acestor soluții este faptul că se evită procedurile legale de elaborare, care includ etape distincte menite să fie pus în lucru tot instrumentariul caracteristic aprobării unui act administrativ. Logica acestui instrumentariu este anume în obligația de a lucra asupra documentelor de politici (strategiile și concepțiile fac parte anume din astfel de documente) în așa mod ca acestea să devină într-un final documente de dezvoltare cu implementare reală, cu asumare prin decizii, cu reglementări clare, cu instituții responsabile și cu buget pe măsură.
Care va fi statutul și categoria de document (PMUD) ce urmează să fie elaborat?
Orice tip de acte aprobate de către autorități publice urmează să fie elaborate conform anumitor proceduri legale și pentru a identifica procedurile concrete, pentru setarea unei agende și a modului de lucru cu documentele anuntațe a fi elaborate (PMUD) este nevoie să fie specificată din start categoria acestui document.
Odată anunțată de către autori sarcina de a elabora un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă în calitate de document de planificare strategică, anume în rândul acestor tipuri de documente și va fi căutat locul PMUD și se vor specifica condițiile de lucru.
Găsim în legislație documentele de politici prevăzute cu condiția să fie supuse regulilor și cerințelor înaintate față de actele normative. Aceste prevederi sunt specificate în normele legii nr. 100, din 12.12.2007, Cu privire la actele normative[ http://lex.justice.md/md/373698%20/
]. Legea definește documentele de politici în felul următor: ”instrumente de decizie care abordează problemele existente într-un anumit domeniu, care definesc căile de soluționare a problemelor respective și descriu impactul așteptat asupra statului și a societății.” (Art. 24 al legii 100). Documentele de politici, fiind de o complexitate sporită, pot cuprinde și prevederi de elaborare anuor acte normative. Cu toate că legea nu le plasează în categoria actelor normative, le impune aceleași cerințe, pentru aplicare în procesul de fundamentare, elaborare, avizare, consultare și aprobare a documentelor de politici. Cerințele se referă la proceduri, care cuprind un set de metode și tehnici utilizate în cadrul procesului actului administrativ (politicilor publice). Aceste proceduri au rolul de a eficientiza activitatea din cadrul instituțiilor autorităților publice, în vederea asigurării coerenței actului de guvernare.
Reieșind din faptul egalării cerințelor față de documentele normative și a documentelor de politici, este obligatorie respectarea procedurilor de transparență în procesul decizional, prin care se vor organiza toate audierile, consultările, dezbaterile publice [ Legea nr. 239 din 13.11. 2008 Privind transparența în procesul decizional] și se va asigura transparența. Important este să fie organizate toate acestea de la etapa inițială, stabilind toate aspectele de legalitate și de încorporare a activităților de elaborare în procesul decizional al autorităților publice. Doar în asemenea mod poate fi asigurată viabilitatea soluțiilor propuse și asumarea aprobării documentului elaborat de către Consiliu prin Decizie, care îi va conferi validare și implementare.
Ce putem învăța de la vecini?
Pentru că în Republica Moldova se tot rămâne în urmă cu aprobarea reglementărilor specifice domeniului urbanismului, este rațional să vedem unele aspecte în legislația României, care a reușit să completeze actele sale normative cu prevederi concrete referitor la elaborarea planurilor de mobilitate, a scopurilor, procesului, obiectivelor, precum și a ariilor de intervenție. Este specificat și conținutul-cadru pentru fiecare din cele trei etape: strategică, operațională și de implementare. Toate acestea se pot vedea în ”Normele metodologice de aplicare a legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism” (Norme metodologice) [Aprobate prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 233, din 26 februarie 2016 http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-233-din-26-februarie-2016-pentru-aprobarea-normelor-metodologice-de-aplicare-a-legii-nr-350-2001-nbsp-privind-amenajarea-teritoriului-i-urbanismul-i-de-elaborare-i-actualizare-a-176682.html]. Le putem utiliza și noi, aceste prevederi, dacă oricum avem nevoie să schițăm un caiet de sarcini calitativ, prevederile din documentele românești fiind setate și pe normativele europene, pe cele mai actuale practici privind planurile de mobilitate (și nu numai). În general, ne e cazul să inventăm bicicletele în Moldova, din moment ce echipe întregi de experți au lucrat în România pe detalierea subiectelor, în care noi avem nevoie de timp și de resurse ca să ne clarificăm.
În Normele metodologice se dedică Planurilor de mobilitate urbană o secțiune din Capitolul II – Documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism. Conform prevederilor din legea 350/2001, Planul de mobilitate urbană ”reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic General și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor și a mărfurilor.”
Putem vedea în document și o recomandare reieșind din complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMU, recomandare care se referă la elaborarea concomitentă a acestor două documente, aplicând viziuni de dezvoltare integrată cu organizarea de către autoritățile publice a grupurilor de lucru comune.
În acest sens, este util ca și în municipiul Chișinău să se procedeze la fel, cu atât mai mult, că documentul ”Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău” (Concepția) [ https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=19994&t=/mediea/precc-relizi/CONSULTARI-PUBLICEConceptia-de-dezvoltare-durabila-a-infrastructurii-transporturilor-pentru-teritoriul-municipiului-Chiinau/ ] se află la etapa de elaborare, conform caietului de sarcini aprobat prin Decizia nr. 15/9 din 22 decembrie 2018. Decizie, prin care s-a acceptat și inițierea lucrărilor de modificare a compartimentului Sevicii publice/A. Transport din PUG aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007. Echipele de elaborare urmează să evalueze în ce măsură se vor suprapune lucrările de elaborare a PMUD și a Concepției, pentru a evita dublarea activității și pentru a delimita clar care vor fi sarcinile Concepției și care vor fi sarcinile PMUD. Două documente, pe același subiect poate fi un lux prea mare pentru mun. Chișinău, dar și un eșec, dacă nu se vor clarifica lucrurile. De menționat – cele spuse pentru PMUD mai sus privind procedurile de lucru sunt valabile și pentru Concepție – aceasta fiind tot un document de politică publică.
În niciun caz PMUD nu poate fi elaborat separat de strategiile și planurile de dezvoltare teritorială. Nici ghidurile și nici soluțiile inteligente nu pot fi aplicate în afara documentațiilor și regelementărilor de urbanism, orice activități separate de teritoriu vor fi simple simulări și pierdere de resurse și timp. Doar o abordare integratoare poate aduce succesul, și puzzle-urile vor forma un tot înteg atunci când se va lucra coordonat pe toate concepțiile/strategiile/planurile pentru mun. Chișinău.

Deci, cum ne descurcăm? Va avea capacitate proiectul PNUD să asigure colaborare calitativă în elaborarea politicilor publice în mun. Chișinău? Va putea învinge inverșunarea experților și a subdiviziunilor APL de a lucra fără respectarea procedurilor legale privind transparența? Se va asigura în cadrul elaborării PMUD un proces de elaborare calitativ, conform tuturor procedurilor legale și a rigorilor de transparență decizională sau se va merge pe calea mai simplă – mimare de proceduri? Va dori oare publicul să participe încă la o mimicrie?

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 2

sursa foto: Ghid http://reporteris.ro/exclusiv/reportaje/item/85879-biblia-primarilor-ghidul-pentru-un-oraș-adevărat.html

E multă lume care se pare că știe cum să soluționeze problema transportului, a parcărilor a designului străzilor, chiar și în scrierea unor planuri de mobilitate urbană. Unii se miră de faptul că de aceste probleme se ocupă direcția urbanism, că cică ei n-au nici o treabă cu transportul, direcția transport se joacă de vreo câțiva ani cu tichetarea electronică, se bugetează cheltuieli pe diecții fără a avea aprobate strategii și planuri concrete, anul trece, se raportează așa cum se primește, problemele cresc în loc să se subțieze. ONGurile elaborează propuneri de politici, care rămân la nivel de cercetări particulare, pe care nu și le asumă municipalitatea. De ce?

Pentru că fiecare lucrează de capul lui. Rânza nu permite să colaborezi cu autoritățile, pentru că acolo “totu-i varză”. Și cred că au dreptate să spună așa, din moment ce la primărie adesea se lucrează fără a respecta procedurile legale, procesele firești pe care trebuie să le parcurgă o politică din momentul inițierii, prin elaborare, consultare, avizări, aprobare. Se cred parcă atotștiutori și consideră procedurile ca și simple birocrații, de parcă ar fi discreția lor să respecte procedurile legale sau nu.

Dar anume aceste birocrații pun markerele care ne asigură că documentele (oricare ar fi – strategii, planuri, alte politici) 1) vor fi stabilite sarcinile corecte pentru elaborare, prin Decizie a Consiliului; 2) se vor elabora de către specialiști notorii, selectați printr-un proces calitativ de licitații; 3) procesul de consultare nu va fi unul de bifă, organizat doar pentru raport finanțatorului, dar va fi organizat în procedura legală de consultări, unde părerea cetățenilor nu se pierde, dar se contabilizează și se lucrează cu fiecare propunere; 4) se avizează de către toate autoritățile interesate, pentru proiectele nu se elaborează pentru un câmp viran, dar într-un oraș cu interconexiuni pe diferite domenii; 5) finalul – Consiliul va primi acest document spre aprobare, pentru că fără faza asta va fi doar încă un plan pus pe raft. Scump și anevoios. E mai simplu să scrii să publici și să lași, poate se primește cineva să implementeze. Eu tot așa fac, doar că ceea ce public pe blog nu are pretenția de a fi politică publică.

E îmbucurătorfaptul că proiectul UNDP Green City Lab are drept obiectiv consolidarea capacităților autorităților publice municipale în domeniul planificării mobilității și își propune să elaboreze un plan de mobilitate pentru Chișinău. Măcar o rază de lumină pe acest subiect. E bine că au în calitate de consultant național pe Victor Chironda cu master european în studii urbane. E persoana care se pare că poate mișca lucrurile. Va avea nevoie de efort deosebit, ca să integreze activitatea laboratorului cu activitatea autorităților publice, e determinantă această sinergie pentru atingerea scopului, inclusiv consultarea cu publicul, care să nu fie una sectantă, dar publică, în plin sens al obligațiilor pe care le impune legea.

Mai puțin e relevantă elaborarea ghidului de design al străzilor. A fost discutat acest subiect la Forumului Smart City, unde și colegii din România au avut aceiași părere, că un folos mai mare ar avea traducerea în română a “Ghidului global al designului stradal” (Bloomberg Initiative for Global Road Safety), pe care s-au oferit cu generozitate sa ne-o livreze. Ne-au și transmis primele două capitole traduse, le mulțumim pentru aceasta și așteptăm în viitorul apropiat să fie editat și Ghidul în întregime. Ghidul adaptat la legislația Republicii Moldova? Mai degrabă – utilizarea soluțiilor recomandate în Ghid în proiectele planului de mobilitate pentru Chișinău. Și situația este de fapt tocmai inversă – nu ghidul trebuie adaptat condițiilor normative existente în Moldova, dar normativele ar trebui adaptate și corectate pentru a putea fi posibilă aplicarea soluțiilor din Ghid, cele care vor fi confortabile pentru a fi utilizate in Chișinău. Cam așa. Dar – se poate face și ghid, dacă autorii pot aduce plus valoare Ghidului Bloomberg – de ce nu?

Mult mai importantă e clarificarea situației cu documentul pe care îl elaborează Chișinăuproiect, pentru ca să se excludă dublările, contradicțiile și incompatibilitățile soluțiilor. E posibil, dat fiind incipiența la care se află aceste lucrări. Se poate avea încredere în echipa Green City Lab, au și capacitate și finanțare pe măsură, deci trebuie să se reușească să elaboreze un document viabil, nu doar o cercetare interesantă.

Succese echipei și primăriei.  

 

Ghidul global al designului stradal, Bloomberg Initiative for Global Road Safety

Ghidul Global al Designeului Urban(cap 1-2)

Aici poate fi găsit Ghidul pentru free download:

Global Street Design Guide

 

Global Designing Cities Initiative în comun cu National Association of City Transportation Officials (NACTO) pune la dispoziție mai multe ghiduri utile:

Urban Street Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-street-design-guide/ 

Urban Bikeway Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-bikeway-design-guide/

Transit Street Design Guide

https://nacto.org/publication/transit-street-design-guide/

Încă un document util:

Ghid de planificare și gestionare a sistemului de parcări urbane

http://www.epomm.eu/newsletter/v2/content/2017/0217/doc/Romanian_parking%20guidelines_RO.pdf?fbclid=IwAR3yQYblArwoPbYnZOElPmSr2QXFNelVCspdfc62WdxKXC_J1dT458siF1w

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări?

Sursa foto: http://oer.ro/ghidul-pentru-planificarea-mobilitatii-urbane-durabile-disponibil-in-limba-romana/

Concepție, cu elemente de strategie, dar și abordări de program/plan pe unele direcții.

Mai întâi a fost un caiet de sarcini. Aprobat. Putea fi mai bun. Dar pentru că consultările au fost, ca de obicei, de bifă,[1]s-a primit așa cum s-a primit. Consiliul a aprobat acest caiet de sarcini, s-au desfășurat procedurile de achiziții și iată – a doua ședință tehnică cu platformă de discuții.

Iaca așa, te cheamă să vii să dezbați, să faci propuneri, dar fără a exista careva informații publice, materiale, care vor fi supuse Consultărilor. Se contează, că participanții vor oferi soluții ad-hoc, după ce vor vedea materialele proiectate pe ecran? Nu e chiar eficient să lucrezi în așa mod, dat fiind complexitatea problemelor abordate. Da, lucruri generale pot fi spuse și au tot fost spuse de-a lungul timpului, de către diferiți experți, la diferite mese rotunde și conferințe, doleanțele locuitorilor orașului sunt cunoscute – toți își doresc și transport public calitativ, și trotuare libere de mașini, și piste pentru bicicliști, și spații publice prietenoase oamenilor, și parcări în locurile potrivite, și instrumente inteligente și multe altele. Pentru asta nu e nevoie să aduni lumea la dezbateri – și așa e clar.

Dar pentru ca toate acestea să se întâmple – modernitatea a inventat planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD), ba chiar pune la dispoziție și ghiduri de elaborare și implementare a PMUD. Spre ex. – Guidelines. Developing and implementing a Sustainability Urban Mobility Plan[2].

De ce la Chișinău ar trebui să inventăm o altă cale? Avem capacități mai mari decât structurile europene? Suntem mai specialiști decât experții antrenați în elaborarea ghidului enunțat? Cum să nu!

Felul în care se organizează lucrurile ne face să concluzionăm că instituțiile responsabile sunt într-o lipsă acută de specialiști care să gestioneze procesul de elaborare și aprobare a politicilor urbane într-un mod calitativ și, mai ales, transparent. Pentru că transparența e esențială într-un proces de elaborare PMUD. Proiecte elaborate chiar și de cei mai buni experți nu au nici o șansă să fie realizate, dacă vin în contradicție cu doleanțele comunității. În plus, în societatea civilă se poate găsi și expertiză necesară pe unele subiecte cercetate, care nu trebuie să fie ignorată, mai ales când se cunoaște nivelul modest al capacităților instituționale ale beneficiarului și proiectantului.

Dar se procedează exact invers – consultările publice se înlocuiesc cu ședințe tehnice (sau se cumulează, pentru a da aere de consultare cu publicul), care ulterior se vor raporta ca participări ale publicului, dar asta e departe de a fi consultare. De menționat, că în Caietul de sarcini, la p.6 Temeiul juridic, este inclusă Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016, Cu privire la Mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional[3]. În plus – ședința e anunțată pe data de 26 noiembrie 2018, la ora 14.00 (oare nu se cunoaște despre Dispoziția primarului să fie organizate toate consultările publice în afara orelor de lucru?)

Deci, autoritatea publică, autorii sunt obligați să respecte procedurile impuse prin acest Mecanism – asta înseamnă să fie numită consultarea în mod regulamentar, să fie plasate informațiile în timpul prevăzut în surse disponibile, pentru ca participanții doritori să se implice în discuții să aibă posibilitate să vină cu propuneri calitative, care să îmbunătățească documentele elaborate de către autori. Autoritatea publică evită să utilizeze acest mecanism eficient de monitorizare și influență a procesului de luare a deciziilor, prin aceasta riscând să obțină documente necalitative, care, pe ultima sută de metri, la prezentarea pentru aprobare în Consiliul Municipal, să nu mai poată fi îmbunătățite. Cum s-a mai și întâmplat, cu alte documente, ex – PUZ centru Chișinău (autor – tot Chișinăuproiect).

Ce e de făcut? Se cunoaște. Dacă se va discuta și se vor organiza consultările regulamentar – totul va intra în normalitate. Chiar dacă va trebui să se revadă unele lucruri deja executate. Cu atât mai mult, că și proiectul Green City a anunțat că planifică elaborarea unui plan de mobilitate pentru Chișinău – deci există posibilitate financiară să se treacă la un lucru bine făcut. Primarul și consilierii pot și trebuie să ceară acest lucru, să imună asigurarea un proces de consultare legal și transparent, care va aduce la masa discuțiilor și expertiză calitativă.  

Că doar n-o să fie fiecare cu planul lui? Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Impresii de la o lansare de proect (Transparența – cheia succesului)

E bine că mai finațează cineva activități care să susțină procesul de dezvoltare a or. Chișinău. E foarte bine, că se implică organizații puternice, precum BERD. Asta poate însemna calitate în expertiza livrată comunității. De data aceasta – în procesul de planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde (Green City Action Plan – GCAP). Experiența acumulată în cadrul Programului BERD ”Orașe Verzi”, în Yerevan, Tbilisi, Tirana ne permite să putem conta pe un suport consistent în dezvoltarea unor proiecte declanșatoare, care vor putea fi locomotiva unor schimbări pozitive în Chișinău.
La Reuniunea de lansare a proiectului a fost prezentată echipa de implementare, descrisă metodologia și procesul GCAP, cu punctarea activităților cheie și a livrabilelor, organizarea instituțională, viziunea asupra procesului de aprobare a planurilor de acțiuni elaborate, etapele proiectului, pecum și eventualele riscuri și mitigarea acestora. S-a efectuat chiar și un exercițiu de identificare și prioritizare a prorvocărilor majore în diferite domenii (doar exercițiu, nu a fost o ședința a gupului de dezvoltare strategică a primăriei).
Totul pare a fi gândit bine și le dorim succese echipei proiectului în implementare și în atingerea scopurilor propuse.
Totuși, pe lîngă optimismul unei lansări un lucru ar mai de menționat: toată activitateea experților poate fi redusă la încă o strategie scrisă și trecută la coș, dacă nu va exista dedicație din partea partenerului principal – Primăria Municipiului Chișinău. Nu mă refer la partea de ”cuvinte de salut, fotografii frumoase și strângere de mâni”, dar la o organizare competentă a procesului deecizional, prin asigurarea unor proceduri legale de consultare și acces al publicului în toate etapele de luare a deciziilor, de la inițiere a unor elaborări de planuri până la finalitatea acestora – aprobarea de către Consiliul Municipal.
De ce a apărut necesitatea să vorbim despre aceasta? Ppentru că încrederea locuitorilor orașului în structurile administrației publice este la pământ și această neîncredere se extinde și asupra unor proiecte finațate din diferite fonduri, cauza fiind Citeste mai mult →