Monthly Archives: septembrie 2021

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 7

Astăzi, 21 septembrie, la Parlament se desfășoară audierile publice asupra proiectului Codului urbanismului și construcțiilor, organizate de către Comisia economie, buget și finanțe. (anunțat pe data de 16 septembrie)Am mai scris la acest subiect, acum o notă scurtă asupra situației, pentru a atrage atenția legiuitorilr la complexitatea documentului propus spre consultări, la calitatea extrem de neclară a părții “Urbanismul” și la faptul , că graba aprobării acestui document poate genera probleme și mai grave decât există în prezent

Ca și de fiecare data, recomandarea rămâne aceiași – să fie separate părțile “Urbanismul” și “Construcții”, să se continue cu procesul de aprobare în lectura a doua a părții “Construcții”, care poate fi redactată și îmbunătățită.

În cea ce privește partea “Urbanismul” – lucrul trebuie pornit de la început, cu o abordare pe măsura complexității atât a domeniului, cât și a cadrului juridic existent, intercalat cu foarte multe documente legislative și normative conexe.

Aici proiectul documentului : https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3275/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR2PFSm5ImwwjSHAau9f3qE–v3MoISSTzLSYoE3yP6tB1_AxHm-1c9DcI

  1. Care este situația actuală în domeniul urbanism?:
  • Documentații de amenajarea teritoriului și urbanism incomplete, ignorate de autorități;
    • Exploatarea, în detrimentul interesului public, a neclarităților sau vidului de reglementare;
    • Ignorarea şi stabilirea arbitrară (ex.prin instanţe de judecată) a indicatorilor urbanistici şi a prevederilor de folosinţă a terenurilor, executare a construcţiilor, etc.
    • Decizii greşite, cauzate de percepţia publică privind gradul de arbitrariu în stabilirea reglementărilor urbanistice;
    • ”Desubstanțializarea” activității de amenajarea teritoriului și ignorarea sau aplicarea parțială a documentațiilor de urbanism (cazurile planurilor urbanistice zonale(PUZ) pe parcelă, care ignoră interesul public sau abuzează interese private);
    • Necorelarea prevederilor planurilor de amenajarea teritoriulu la elaborarea documentaţiilor de urbanism; – Suprapunerile şi necorelările dintre planurile de urabnism (PUG, PUZ şi PUD);
    • Litigii în instanţele de judecată;
    • Dezvoltarea teritorială dezechilibrată din ultimii ani;
    • Vulnerabilități majore la corupție, abuzuri în funcție publică și conflict de interese;
    • documentații la fel de stufoase, cu același conținut obligatoriu de informații, de multe ori inadecvat din punct de vedere al relevanței în raport cu nivelul intervenției;
    • solicitarea unor avize/acorduri, sau studii de specialitate fără relevanță pentru tipul de intervenție, necesitând un timp cumulat, pentru obținerea lor, inacceptabil de lung;
    • Sistem de autorizare greoi, complicat ȋn mod inutil, ȋn situații ȋn care procedurile de autorizare sunt lipsite de conținut. Aici detalii:

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

Toate problemele identificate trebue să-și găsească rezolvarea în noul Cod. Un document cu statutul de COD ar trebui să aducă îmbunătățiri procesului, cu implicarea cadrului normativ complex, cu reformare majoră a legilor, precum și a actelor normative conexe, cu poziționarea corectă a actorilor în proces, a responsabilității și rolul acestora.

Din problemelele identificate ale proiectului Codului se pot mentiona urmatoarele:
1. Nu este clar care documente au fost supuse codificarii, nu exista o listare a acestora.
2. Corelarea insuficienta a textului Codului cu diferite acte normative existente, dar si in interiorul prooiectului de document.
3. In textul Codului exista dispozitii care se suprapun, formulari ambiguie dar si contradictorii in diferite capitole ale proiectului documentului.

4. Formularile neclare, nu este suficient de bine armonizat Codul cu actele normative conexe, ce ramin in vigoare (legislatia de mediu, funciara, cu privire la patrimoniu). Nu se oferă un cadru legal conform viziunii și principiilor internaționale de dezvoltare urbană, adoptate de către Conferința ONU Habitat III, Quito, Ecuador, 2016. lipseste ierarhizarea prevederilor normative, fiecare producind efectele juridice separate, fara a fi interconectate. Textul documentului abundă în elemente confuze și ambigue, neglijând și armonizarea semantică a legislației naționale.

5. Lipsește unul din principalele domenii de reglementare – Amenajarea Teritoriului.

6. In cadrul dispozitiilor finale ale Codului nu exista dispozitii de abrogare a prevederilor contrare, in situatia ca mai multe acte normative incluse in acest proiect sunt modificate cardinal, caduce fiind specificate doar doua legi. Se va crea o suprapunere de prevederi cu foarte multe momente contradictorii.

7. Lipsesc reglementarile privind parcelarea, servitutile, aceste aspecte fiind foarte vag reglementate actual si nici in proiectul Codului nu s-a facut lumina. De mentionat, ca pe acest subiect exista foarte multe actiuni incoierente ale autoritatilor publice locale, cu pierderea unor suprafete mari din terenurile municipale, acestea fiind instrainate/atribuite sau gratis sau la preturi derizorii.

8. Nu s-au urmat recomandările proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) Propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

9. Nu au fost efectuate studii de analiză a impactului de reglementare, nu s-au făcut careva expertize economice și financiare, fapt care ridică riscuri în procesul de implementare a prevederilor Codului în caz de aprobare. Aceste analize sunt obligatorii, cu atât mai mult, că dispozițiile Codului vizează un segment foarte larg al economiei naționale, dar și vor avea impact accentuat asupra activității comunităților locale, bugetele cărora pot fi afectate , dar și perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriului, la fel, se pune în dependență de efectele documentului propus spre aprobare.

In termeni generali, versiunea actuală a proiectului de Cod al Urbanismului nu contribuie la îmbunătățirea legislației și a situației existente in domeniul vizat. Respectiv, el nu asigură o înțelegere mai bună a cadrului juridic în domeniu de către cetățeni, funcționari, investitori etc.  și nu oferă un instrument juridic eficient sectorului,  intră în  contradicție cu cadrul legislativ și administrativ existent.
Faptul că pentru elaborarea proiectului de Cod nu a fost asigurat un proces participativ, cu implicarea resurselor consistente de consultanță națională și internațională, și nu a fost aplicată procedura de consultare a publicului, a dus la obținerea unui proiect de document, care datorită carențelor de ținută juridică, dar și lingvistică, nu poate fi aprobat in forma propusă. Calitatea proiectului Codului nu poate fi salvată prin redactare esențială.

Urmare celor expuse , se recomandă EXCLUDEREA DIN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI CODULUI URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR A PĂRȚII CODULUI URBANISMULUI.

Elaborarea unui nou proiect de document al Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului necesită a fi cu implicarea unei echipe multidisciplinare de experți naționali și internaționali, procesul de elaborare să urmeze logica și ierarhia elaborării documentelor strategice conform prevederilor legislației naționale.

Pași necesari de urmat la elaborarea Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului:

  • Identificarea pentru codificare a fondului activ al legislației din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului (construcțiilor), precum și a legislației conexe.
  • Identificarea fluxurilor de proces și informaționale, analiza și maparea proceselor.
  • Elaborarea de proceduri pentru optimizarea fluxurilor de proces și informaționale.
  • Aprobarea prin Hotărâre de Guvern a tezelor prealabile pentru  Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului, după experiența Romaniei.
  • Elaborarea ghidurilor pentru dezvoltare urbană și gestionare a teritoriilor localităților în scopul aplicării unitare a legislației și a principiilor de dezvoltare durabilă de către autoritățile APL.
  • Consolidarea structurilor instituționale responsabile de domeniul urbanismului.
  • Rezultatul – Codul urbanismului document complex, care presupune o expertiză consistentă interdisciplinară într-un număr mare de domenii conexe.
  • Lucrările necesită a fi susținute de echipe de experți calificați în domeniul dreptului administrativ, urbanism și alte domenii conexe.

Implicarea actorilor relevanţi în procesul de fundamentare a Codului are o importanță majoră pentru realizarea unui instrument normativ care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și la dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului național.

 

Alte articole la aceiași temă:

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-1/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-2/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-3/

https://svetlana.dogotaru.net/dreptul-de-proprietate-nu-este-sfint/

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-6/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUZ Centru – nucleu istoric (nr.308)

Încă nu trag toți într-un punct… mai există interese să nu ajungă aprobat PUZul. Dar trebuie să reușim. documentul este necesar orașului, nu pentru Dogotaru. 
Care sunt cele mai mari intrigi de moment, în lupta pentru putere?, că doar nu s-a oprit pentru nici o secundă – bătăliile abea încep.

Se lansează o mulime de informații, demersuri, conferințe de preseă, cereri – toate cu nobilul scop de a proteja patrimoniul. Mai greu e, că în centrul orașului multe s-au distrus, au dispărut chiar monumente întregi, șleiful de ambre al administrațiilor precedente se va mai simți mult timp. 

La moment, din necunoaștere sau intenționat aceste lucruri se mixează fin cu situația la moment, pentru a porni un război cu autoritățile administrației locale – cică se fac aceleași amplasări abuzive, că nu se elaborează documentațiile urbanistice, totul cu un singur scop  – să dilueze cumva prostiile din trecut și să le extindă măcar prin vorbe asupra administrației actuale a orașului. 

Da, există probleme, trebuie să muncim mai mult și noi și cei din administrația centrală, deoarece monumentul, înregistrat cu nr. 308 în registrul monumentelor, anexă la lege, este obiect cu protecție de stat. Deci – doar lucrul comun ne va asigura succesul elaborăiri documentației urbanistice pentru acest teritoriu (PUZ). 

ONG „Primăria mea” a adresat câteva întrebări la subiect, public răspunsurile aici, până când organizația le va mai analiza și va completa articolul pe care îl pregătește, sigur îi interesează și alte opinii. Dar, ca să nu se piardă timp, că presa o tot ține una și bună, că Dogotaru nu le răspunde, cea ce este neadevărat, desigur. Update va fi când ONG „Primăria mea” va publica articolul.

ÎNTREBARE (primăria mea) -RĂSPUNS (Dogotaru Svetlana)

  1. Ce părere aveți despre inițiativa primarului de a propune moratoriu de construcții în centrul istoric al capitalei?

Acțiunile primarului sunt îndreptate către cei, care încalcă, care nu se conformează regulilor, e o încercare de a pune interdicție până la soluționarea definitivă a problemei lipsei documentației urbanistice pentru centrul orașului. Aceste documente sunt în lucru, deja au fost efectuate anumite studii, cercetări, acum suntem la altă etapă, după licitația organizată pentru efectuarea unei alte părți a lucrării, pe un caiet de sarcini coordonat cu ministerul culturii. Nu e simplu, deoarece la această etapă este necesar să se efectueze planul de referință istoric-arhitectural și să fie stabilite în plan zonele de protecție a monumentului cu nr. 308 (nucleul istoric) și a fiecărui monument în parte, de pe acest teritoriu. Ministerul culturii a avut în plan lucrările pentru obiectivele de patrimoniu de interes național anul trecut, dar, cu părere de rău, lucrările au fost întrerupte. La moment, suntem în discuții cu ministerul, să găsim o soluție cum să fie finanțate și îndeplinite, acestea fiind determinante într-un proiect de PUZ pe zona istorică. Și, desigur aceste lucrări necesită a fi efectuate și pentru cele de categorie locală, cu mult mai multe.

  1. Anterior ați fost împotriva unui moratoriu propus de societatea civilă, însă realitatea a arătat, că au fost autorizate mai multe construcții care nu își au locul în centrul istoric al capitalei. De ce au fost posibile astfel de construcții în centrul istoric al capitalei, în ultimul an?

Moratoriul propus de societatea civilă anterior era unul absolut fără substanță, nu instituia nimic, totul și așa prin legislație era interzis. Erau listate un șir de puncte, ce trebuie de oprit, dar, conform legislației, după modificările din februarie 2020 s-a interzis orice autorizare a construcțiilor fără a fi aprobată documentația de urbanism pentru teritoriul respectiv. Fiind instituită interdicția de aplicare a RLU aprobat în 2008 pentru centrul istoric – nu avea nimeni cum să emită ceva acte permisive. Am explicat asta în postare pe blog și nu numai, puteți vedea mai în detalii răspunsurile de atunci. https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Referitor la realitate – nu a arătat nimic realitatea despre care vorbiți. Nu au fost autorizate construcții în centrul municipiului Chișinău, decât reconstrucții și replanificări, conform cu Decizia CMC aprobată, prin care s-a scos interdicția de aplicare a RLU, dar cu limitări foarte dure. La elaborarea acestei Decizii au participat și ministerul culturii, dar și unii specialiști din societatea civilă, care la moment mai lucrau la DGAURF. Nici o construcție în afara reglementărilor legale nu a fost autorizată, chiar dacă CNMI și ministerul culturii au emis avize pozitive pentru mai multe amplasări de construcții noi în centrul capitalei.

La primărie nu se emit acte pentru aceste construcții, deoarece vin în contradicție cu prevederile legale. Se vehiculează de fiecare dată subiectul cu aprobarea de către CNMI și că, chipurile primăria ar fi în careva cârdășie, s-ar face ceva ilegal, dar toate acestea nu sunt decât speculații. Mai degrabă sunt încercări de a le amesteca pe toate, ca să pară mai consistente învinuirile acide care ni se aduc, e la modă acum să amesteci cu noroi totul, poate ține la public.

Am văzut că pe rețelele sociale se încearcă inducerea ideii că am avea cu dl primar abordări diferite a acestui subiect. Vreau să accentuez că primarul nu interzice nimănui să aibă propria opinie, important e să fie legală. Evident că dacă va fi aprobată decizia de moratoriu, noi, ca și structură de specialitate vom respecta întocmai condițiile, ca și în cazul altor prevederi legale, cu care pot și să nu fiu de acord, oricum – reglementările sunt documentele cu care lucrăm, nu opiniile proprii de oportunitate.

  1. Dacă nu au fost autorizate construcții în centru, atunci de ce continuă haosul din construcțiile din centrul istoric. Așa cum a fost și cazul Dosoftei 95, de la care a și pornit inițiativa de moratoriu.

Toți doresc să se rezolve problemele în capitală, inclusiv în cea ce privește centrul orașului. Dar lucrurile nu se rezolvă ca în poveste, peste noapte. Este nevoie de modificări legislative, regulamente, ca să se poată interveni prompt și cu efect maxim. Multe obiecte au început până în 2019, nu se pot opri, pentru că sunt autorizate, pe formula, care era posibilă în trecut – o schiță de proiect, avizată de către toate autoritățile interesate și, ca rezultat – amplasare legală, dar cu mari semne de întrebări privind impactul amplasării acestor obiecte. Cea ce sigur nu mai continuă – nu se admit încălcări ale legislației, nu se amplasează obiecte fără parcări, infrastructură, totul se face cu mare prudență. Dar încălcările oricum există, se depistează, se sistează construcțiile, se iau măsuri în limita competenței. E un lucru comun, pe care trebuie să-l facem noi, primăria, CMC și cu autoritățile centrale și Parlament. E mult de lucru, multe corecții trebuie efectuate pentru a aduce legislația în concordanță cu valorile pe care ni le propunem. Și să fie restabilită disciplina, care nu azi a fost deteriorată. Când vorbim de haos – ar fi bine să se observe, că haosul dispare, dar nu se amplifică, după cum încearcă să se vehiculeze. Mai puțină politică de partid și mai multă politică urbanistică, aceasta este cheia succesului.

 

Aici articolul postat de PRIMĂRIA MEA: https://primariamea.md/o-noua-incercare-de-stopare-a-constructiilor-in-centrul-istoric-al-orasului/?fbclid=IwAR3dn2TslBE0-k3CEWhpMQS2a4UyKmXjzSVJ1ArbcESw9ktqQDrqParsk-s

 

Citeste mai mult →