Viziuni asupra administrarii fondului locativ

Accesul liber şi nestingherit la locuinţă este dreptul fiecărui cetăţean al statului, consfinţit prin Constituţie. Totalitatea măsurilor întreprinse de către stat în scopul atingerii obiectivelor majore în domeniul locativ constituie una din direcţiile prioritare ale activităţii autorităţilor publice de diferite nivele.
Eforturile statului în dezvoltarea unui proces de privatizare în sectorul locativ s-au soldat cu trecerea în proprietate privată aproape a întregului fond locativ, reforma stopând în realizare pe segmentul de administrare şi prestare servicii. Este pozitiv faptul, că s-a reuşit să se privatizeze majoritatea apartamentelor in blocurile locative, însă, faptul că nu s-a asigurat crearea unui sistem viabil de administrare a clădirilor pune la îndoială siguranţa şi fiabilitatea de mai departe a blocurilor locative.
Pentru asigurarea unui proces durabil în modernizarea fondului locativ, cu aplicarea măsurilor de eficienţă energetică, statul trebuie să stabilească scopurile şi obiectivele, precum şi să menţină o abordare consecventă în realizarea acţiunilor planificate. Toate relaţiile între participanţii la procesul de întreţinere şi reparaţii a fondului locativ trebuie să fie abordate din perspectiva realizării şi respectării necondiţionate a dreptului privat asupra proprietăţii. Statul poate interveni cu reglementări doar pe partea de asigurare a rezistenţei şi stabilităţii fondului construit, securităţii, a protecţiei vieţii şi sănătăţii omului, precum şi prin stabilirea unor instrumente fiabile de stimulare a eforturilor proprietarilor pentru întreţinerea şi reparaţia clădirilor, precum şi a reabilitării termice  a acestora.
În realitate în Republica Moldova lucrurile nu stau chiar strălucit la capitolul întreţinere a fondului locativ, blocurile multietajate fiind într-o stare tehnică deplorabilă, ceea ce influenţează negativ nu numai condiţiile de trai, dar şi scade din valoarea economică a imobilului. În ultima perioadă de timp, se atestă fenomenul de achiziţie a spaţiului locativ, nu doar în calitate de loc de trai, dar şi în calitate de investiţie, urmărind scopul de a proteja capitalul investit de inflaţie şi alte riscuri financiare, dar şi asigurând un beneficiu în rezultatul vânzării ulterioare a imobilului, precum şi din prestarea serviciilor de chirie. Însă, asigurarea integrităţii imobilului şi a evitării unor procese, care pot să diminueze valoarea acestuia este necesar să fie îndeplinite permanent lucrări de întreţinere şi reparaţii. În situaţia, când o perioada îndelungată de timp nu s-au îndeplinit lucrări de reparaţii curente ale clădirii în care este situat imobilul, cheltuielile necesare pentru reabilitare sunt substanţiale, şi cresc exponenţial, dacă nu se întreprind măsurile necesare.continue reading