O scurtă analiză a celor discutate referitor la imposibilitatea persoanelor fizice să-și construiască singur case.
După intrarea în vigoare a Codului Urbanismului și Construcțiilor, aceasta este prima discuție aprinsă despre surprizele documentului, care tot vor curge gârlă, grație adoptării unui document scris la repezeală și adoptat cu voturile la hurtă a deputaților. Așa se întâmplă, când cei cu câteva coridoare în educație se apucă să scrie norme și să se afle accidental la butoanele puterii, cu pâinea și cuțitul în mână.
Da, exact asta s-a întâmplat – un ditamai membru de partid, care a făcut tam-tam prin CMC Chișinău, închipuindu-și că are suficient discernământ să pună restricții și să pună bariere la orice brumă de dezvoltare în oraș, da, acest parvenit a ajuns în Parlament să-și continue vendeta de om bătut de soartă, că nu are suficientă influență asupra dezvoltatorilor. În viziunea lui, tot ce mișcă, ar trebui să fie coordonat de el personal, sau de „stavlenicii„ lui din diferite autorități, care să mai și organizeze debandade de răfuieli cu oamenii pe care nu-i are la inimă. Cum s-a întâmplat, că într-un partid așa de influent cum este partidul de guvernământ, s-a ajuns să-l lase să-și facă mendrele și să-și bată joc de oameni și de domenii întregi, doar ei știu. Dar s-a întâmplat. Încă neintrat în vigoare deja s-au făcut modificări la CUC, pentru că cele două articole care au intrat mai devreme în vigoare s-au dovedit a fi inaplicabile. Două! Din 390! Și deja sunt efectuate câteva runde de modificări, ca scopurile puse în aceste norme să poată fi atinse.
Acum, ce ne explică dl Bilețchi, pentru că dlui a ridicat problema, referitor la art. 165 din CUC Dreptul de a executa lucrări de construcții, afirmațiile, precum că nu mai are dreptul nicio persoană fizică să-și construiască singur măcar un coteț în grădina proprie, sunt adevărate. Trist, dar asta a aprobat Parlamentul, din bagheta fermecată a new-urbanistului certat cu logica. Acum, că este sau nu influențat de careva motivații pecuniare… nu cred că e mai mult de prostie și incompetență.
Așa sună norma: ”Lucrările de construcții indicate la art. 2 alin. (2) pot fi executate de persoanele juridice înregistrate în Registrul de stat în domeniul construcțiilor conform prevederilor prezentului cod, ce dispun de responsabili tehnici de execuția lucrărilor de construcții care dețin calificare de inginer în construcții și sunt atestați conform prevederilor prezentului cod”.
Și lucrările de construcții indicate la art. n1 alin. (2) sunt următoarele: ” construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație; la execuția lucrărilor de construcții la construcțiile noi, a lucrărilor de reparații capitale, a lucrărilor de renovare majoră, în sensul Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, și a lucrărilor de reconstrucție la construcțiile existente; la execuția lucrărilor de reparații, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare la construcțiile cu statut de monument”. Deci – totul, indiferent de tipul de proprietate sau destinație.
De remarcat, că nu a existat așa condiție până acum în legislație. Norma veche referitor la cine are dreptul să execute lucrări de construcție era mai democratică. Legea 721 privind calitatea în construcții, în art. 24 spune următoarele: „Executanţii lucrărilor de construcții sunt persoane FIZICE sau juridice care şi răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:
- a) executarea lucrărilor de construcții numai pe baza autorizației obținute pentru fiecare obiect separat. b), c),…”
În legea 721 legiuitorul a încadrat responsabilitatea executanților de lucrări de construcții în sistemul de calitate în construcții, care a stabilit un sistem, în care elementele acestuia să asigure un nivel de calitate optim pentru construcții și să facă ca construcțiile realizate să fie stabile, sigure și confortabile. În unul din pilonii acestui sistem, care se referă la executanții lucrărilor de construcții era stabilit cert, că pot fi executate lucrări de construcții și de persoane fizice, asta pentru că este absolut clar, că în Moldova se realizează construcții în regie proprie, și acest proces este foarte complicat să fie oprit (și nici nu este necesar). Dar într-un sistem importante sunt toate elementele, care sunt setate în așa mod, ca fiecare din executanți să-și asume, prin anumite mecanisme, responsabilitatea pentru lucrările executate. Cine a studiat legislația privind calitatea în construcții, înțelege despre ce e vorba. La fel, art. 24 din legea 721 au fost punctate și condițiile în care executanții execută lucrări de construcții, una din care este (a) autorizarea fiecărui șantier prin proceduri stabilite de legislație. Și pentru această prevedere, de a obține de la autoritatea locală certificat de urbanism și autorizație de construcție, casele de locuit până la 150 metri pătrați în localitățile rurale erau exceptate. Nimic nou sub soare. Fix asta a ajuns și în CUC, la art. 150.
Asta a descoperit Grădinaru, că iaca, în articolul 150 Lucrările de construcții care pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizați e de construire, este excepție, și, deci, pot fi realizate lucrări și de către persoane fizice. Nimic mai fals! Omul explică o normă, făcând trimitere la altă normă, fără să înțeleagă sensul articolelor din codul, la care este autor. Și ca s-o facă pe șeful, se dă cu indicațiile pentru minister, ca ministerul să-i corecteze inepțiile pe care le-a strecurat el în CUC.
Da, ministerul o va face în regim de urgență, pentru că această normă toxică din document nu poate rămâne în forma în care a fost aprobată. Și alte norme, la fel vor fi revizuite, e doar nevoie de timp ca documentul să înceapă să fie citit de cei, pe care îi afectează și vor apărea bombele urât mirositoare la suprafață, una câte una. Și ministerul va fi nevoit să facă aceste propuneri de rectificări într-una. Pentru că documentul este ciuruit de prevederi incoerente, pe alocuri cu cerințe exagerate și inutile, cu norme care nu sunt armonizate nici în interiorul documentului și nici cu normele din legislația conexă.
Sigur era mai bine dacă se asculta de îndemnul de efectuare a unei expertize calificate a documentului și asigurarea scrierii pe etape a documentului, similar procesului care are loc în Romania, unde și legislația are similitudini cu cea din Moldova și echipele de specialiști implicate în proces sunt mult mai dotate decât avem noi. Dar s-a mers pe varianta, că Grădinaru și Co știe mai bine. Asta e. Ce s-a dorit și ce s-a obținut?…
Dacă în câteva cuvinte, s-a tocat un proiect cu finanțare mare, cu experți, s-a examinat cu lupa experiența Franței, s-a mai copiat câte ceva de la alții, în procesul copierii s-a introdus colorit local, care a stricat sensul celor copiate, s-au băgat în cod toate documentele la hurtă, și așa s-a încununat munca de codificare a legislației în construcții și urbanism. Prea mult ranchiună a incompetenților aflați la butoane e un lucru extrem de toxic.
Și ca un îndemn pentru cei care se apucă să scrie norme. Statul nu are menirea să stabilească legi, care să-i facă pe oameni dependenți de coordonări, avizări și alte chicherițe procedurale. Statul, prin legislație stabilește mecanisme, care să asigure un nivel ridicat de calitate a construcțiilor în care trăim, muncim și ne petrecem timpul, ca acest mediu să fie inofensiv, stabil și sigur. Atât! Nu – norme cu proceduri interminabile și sofisticate de dragul procedurilor, nu – reglementări exagerate pentru cetățeni și nici pentru autorități locale, nu – interdicții fără a oferi soluții clare și viabile.
Codul urbanismului și a construcțiilor
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141533&lang=ro
Unul din articole la temă:
Și încă un articol: