Svetlana Dogotaru

Pentru că nu am fost la discuțiile organizate de IDIS Viitorul, pe 12.09.2017 ”Problemele vechi ale noulul sezon de încălzire”, mă dau cu părerea aici, așa pentru mine, că oricum nu interesează pe nimeni părerile noastre…

Încă o tentativă de a așeza la masa de discuții pe toți acei de care depinde soluționarea problemelor de gospsodărie comunală, în ajunul noului sistem de încălzire. E cumva și în context de sărăcie, adică cum să fie soluționate problemele persoanelor cu venituri mici. (Totuși sărăcia e o cauză, e o situație, care necesită a fi separată de aceste discuții, fiind o problemă foarte mare, dar absolut din alt strat)
Aceleași probleme, aceiași participanți la discuții, e parcă un deja vu, discuțiile se repetă pe același subiecte, despre același impedimente în legislație, lipsa de organizare a proprietarilor, ineficiența gestionarilor…
Fiecare are dreptatea lui:
Furnizorii nu doresc să-și asume pierderile din serviciile prestate și neachitate de către consumatori, pedalează pe idea contractării serviciilor prin intermedidul gestionarilor;
Consumatorii doresc contracte directe și servicii calitative și, cea ce este foarte important, să nu le distribuie diferite cote suplimentare supracalculate față de consumul real;
Asociațiile încearcă să manevreze între condițiile furnizorilor și posibilitățile/dorințele proprietarilor de apartamente, se pare că nu prea le reușește acest lucru. Crearea asociațiilor, precum și reglementarea activității acestora a rămas undeva printre proiectele nenascute prin ministere;
Și în rezultat,după ce fiecare își face lobby pentru dreptatea sa, fiecare cum poate, ce se precipită din toate aceste dreptăți?
• Avem prețuri pentru servicii foarte mari, mai mari ca în alte țări pe alocuri (deci potențial de cumpărare exixstă);
• Avem servicii de o calitate foarte scăzută;
• Clădiri cu fațade care plîng, rețele ciiuruite, structură care numai rezistență și stabilitate nu mai asigură;
• Cheltuieli din bugetul municiipal, care se duc ca în nisip, fără a avea vre-un efect palplant;
• Împrumuturi prin același buget, prin care se efectuează lucrări la prețuri ”negospodărești”, pentru că licitațiile le fac alții decît cei ce vor rambursa resurselle financiare;
De ce se întîmplă acest lucru?
Pentru că în tot acest ghem de probleme lipsește totalmente o viziune gospodărească a autorităților publice, care s-au autoizolat de la organizarea acestui sector, de la obligația de organizare și asigurare a presării serviciilor pe teritoriul subordonat, de la relgementarea calitativă a serviciilor cu caracter de monopol natural (ca să fie clar – reglementarea nu e doar tariful, dar și modalitatea de organizare, calitatea prestării si control), s-au spalat pe maini de toate obligațiile si s-au transformat în simpli statiști. Singura placere le-a mai ramas – valorificarea resurselor financiare prin așa-numitele Parteneriate Publice Private, asta pentru că să mai toace niște bani. E ca un cerc vicios închis, din care nu este nici o ieșire. Acum, mai nou, APL scoate din balanță casele și le lasă așa, în aer, fără a le transmite prin acte proprietarilor de drept și să organizeze administrarea acestora. APL se poartă ca bandiții la drumul mare, ministerul marinează pe undeva proiectul legii condominiului, fiecare face ce vrea și cum îi trăsnește prin cap.
În acest domeniu sunt deja inventate toate bicicletele, nimic nou sub soare. Trebuie doar ca APL – cei, în responsabilitatea cărora este organizarea atît a domeniului locativ, cît și a altor servicii publice de gospodărie comunală – să curețe direcțiile de pălăvrăgii, să ridice toate recomandările făcute cu sacii de herghelii intregi de experți, să le citească, și să se apuce de lucru. Desigur, Furnizorului nu-i prea place să fie poreclit serviciu de gospodărie comunală ei sunt mari energeticieni și vînd agent termic, mai departe – macar potopu – principalul e să-și primească plata pentru agentul livrat. Dar APL nu are unde se ascunde, e obligat să-i pună pe toti pe la locurile lor, prin CAIETE DE SARCINI aprobate pentru prestarea serviciului respectiv (serviciul final e încălzirea spațiilor, nu livrarea agentului termic, cu stabilirea tuturor parametrilor acestui serviciu, calitate, periodicitate, facturare, monitorizare, control, totul, în cele mai mici detalii). E greu? Da. Dar lumea așa face, nu cu datu’ și arătatu’ cu degetu’.
Cu spranță, că aceste dicuții vor naște și recomandări de soluționare a problemelor vechi… dar și cu speranța ca aceste recomandări să le mai citească și potentații din autorități!