Codul urbanismului – între necesitate și modă 10

O scurtă analiză a celor discutate referitor la imposibilitatea persoanelor fizice să-și construiască singur case.

După intrarea în vigoare a Codului Urbanismului și Construcțiilor, aceasta este prima discuție aprinsă despre surprizele documentului, care tot vor curge gârlă, grație adoptării unui document scris la repezeală și adoptat cu voturile la hurtă a deputaților. Așa se întâmplă, când cei cu câteva coridoare în educație se apucă să scrie norme și să se afle accidental la butoanele puterii, cu pâinea și cuțitul în mână.

Da, exact asta s-a întâmplat – un ditamai membru de partid, care a făcut tam-tam prin CMC Chișinău, închipuindu-și că are suficient discernământ să pună restricții și să pună bariere la orice brumă de dezvoltare în oraș, da, acest parvenit a ajuns în Parlament să-și continue vendeta de om bătut de soartă, că nu are suficientă influență asupra dezvoltatorilor. În viziunea lui, tot ce mișcă, ar trebui să fie coordonat de el personal, sau de „stavlenicii„ lui din diferite autorități, care să mai și organizeze debandade de răfuieli cu oamenii pe care nu-i are la inimă. Cum s-a întâmplat, că într-un partid așa de influent cum este partidul de guvernământ, s-a ajuns să-l lase să-și facă mendrele și să-și bată joc de oameni și de domenii întregi, doar ei știu. Dar s-a întâmplat. Încă neintrat în vigoare deja s-au făcut modificări la CUC, pentru că cele două articole care au intrat mai devreme în vigoare s-au dovedit a fi inaplicabile. Două! Din 390! Și deja sunt efectuate câteva runde de modificări, ca scopurile puse în aceste norme să poată fi atinse.

Acum, ce ne explică dl Bilețchi, pentru că dlui a ridicat problema, referitor la art. 165 din CUC Dreptul de a executa lucrări de construcții, afirmațiile, precum că nu mai are dreptul nicio persoană fizică să-și construiască singur măcar un coteț în grădina proprie, sunt adevărate. Trist, dar asta a aprobat Parlamentul, din bagheta fermecată a new-urbanistului certat cu logica. Acum, că este sau nu influențat de careva motivații pecuniare… cred că e mai mult prostie și incompetență.

Așa sună norma: ”Lucrările de construcții indicate la art. 2 alin. (2) pot fi executate de persoanele juridice înregistrate în Registrul de stat în domeniul construcțiilor conform prevederilor prezentului cod, ce dispun de responsabili tehnici de execuția lucrărilor de construcții care dețin calificare de inginer în construcții și sunt atestați conform prevederilor prezentului cod”.

Și lucrările de construcții indicate la art. n1 alin. (2) sunt următoarele: ” construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație; la execuția lucrărilor de construcții la construcțiile noi, a lucrărilor de reparații capitale, a lucrărilor de renovare majoră, în sensul Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, și a lucrărilor de reconstrucție la construcțiile existente; la execuția lucrărilor de reparații, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare la construcțiile cu statut de monument”. Deci – totul, indiferent de tipul de proprietate sau destinație.

De remarcat, că nu a existat așa condiție până acum în legislație. Norma veche referitor la cine are dreptul să execute lucrări de construcție era mai democratică. Legea 721 privind calitatea în construcții, în art. 24 spune următoarele: „Executanţii lucrărilor de construcții sunt persoane FIZICE sau juridice care şi răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:

  1. a) executarea lucrărilor de construcții numai pe baza autorizației obținute pentru fiecare obiect separat. b), c),…”

În legea 721 legiuitorul a încadrat responsabilitatea executanților de lucrări de construcții în sistemul de calitate în construcții, care a stabilit un sistem, în care elementele acestuia să asigure un nivel de calitate optim pentru construcții și să facă ca construcțiile realizate să fie stabile, sigure și confortabile. În unul din pilonii acestui sistem, care se referă la executanții lucrărilor de construcții era stabilit cert, că pot fi executate lucrări de construcții și de persoane fizice, asta pentru că este absolut clar, că în Moldova se realizează construcții în regie proprie, și acest proces este foarte complicat să fie oprit (și nici nu este necesar). Dar într-un sistem importante sunt toate elementele, care sunt setate în așa mod, ca fiecare din executanți să-și asume, prin anumite mecanisme, responsabilitatea pentru lucrările executate. Cine a studiat legislația privind calitatea în construcții, înțelege despre ce e vorba. La fel, art. 24 din legea 721 au fost punctate și condițiile în care executanții execută lucrări de construcții, una din care este (a) autorizarea fiecărui șantier prin proceduri stabilite de legislație. Și pentru această prevedere, de a obține de la autoritatea locală certificat de urbanism și autorizație de construcție, casele de locuit până la 150 metri pătrați în localitățile rurale erau exceptate. Nimic nou sub soare. Fix asta a ajuns și în CUC, la art. 150.

Asta a descoperit Grădinaru, că iaca, în articolul 150 Lucrările de construcții care pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizați e de construire, este excepție, și, deci, pot fi realizate lucrări și de către persoane fizice. Nimic mai fals! Omul explică o normă, făcând trimitere la altă normă, fără să înțeleagă sensul articolelor din codul, la care este autor. Și ca s-o facă pe șeful, se dă cu indicațiile pentru minister, ca ministerul să-i corecteze inepțiile pe care le-a strecurat el în CUC.

Da, ministerul o va face în regim de urgență, pentru că această normă toxică din document nu poate rămâne în forma în care a fost aprobată. Și alte norme, la fel vor fi revizuite, e doar nevoie de timp ca documentul să înceapă să fie citit de cei, pe care îi afectează și vor apărea bombele urât mirositoare la suprafață, una câte una. Și ministerul va fi nevoit să facă aceste propuneri de rectificări într-una. Pentru că documentul este ciuruit de prevederi incoerente, pe alocuri cu cerințe exagerate și inutile, cu norme care nu sunt armonizate nici în interiorul documentului și nici cu normele din legislația conexă.

Sigur era mai bine dacă se asculta de îndemnul de efectuare a unei expertize calificate a documentului și asigurarea scrierii pe etape a documentului, similar procesului care are loc în Romania, unde și legislația are similitudini cu cea din Moldova și echipele de specialiști implicate în proces sunt mult mai dotate decât avem noi. Dar s-a mers pe varianta, că Grădinaru și Co știe mai bine. Asta e. Ce s-a dorit și ce s-a obținut?…

Dacă în câteva cuvinte, s-a tocat un proiect cu finanțare mare, cu experți, s-a examinat cu lupa experiența Franței, s-a mai copiat câte ceva de la alții, în procesul copierii s-a introdus colorit local, care a stricat sensul celor copiate, s-au băgat în cod toate documentele la hurtă, și așa s-a încununat munca de codificare a legislației în construcții și urbanism. Prea mult ranchiună a incompetenților aflați la butoane e un lucru extrem de toxic. 

Și ca un îndemn pentru cei care se apucă să scrie norme. Statul nu are menirea să stabilească legi, care să-i facă pe oameni dependenți de coordonări, avizări și alte chicherițe procedurale. Statul, prin legislație stabilește mecanisme, care să asigure un nivel ridicat de calitate a construcțiilor în care trăim, muncim și ne petrecem timpul, ca acest mediu să fie inofensiv, stabil și sigur. Atât! Nu – norme cu proceduri interminabile și sofisticate de dragul procedurilor, nu – reglementări exagerate pentru cetățeni și nici pentru autorități locale, nu – interdicții fără a oferi soluții clare și viabile.

Codul urbanismului și a construcțiilor

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141533&lang=ro

Postarea dlui Belețchi:

https://www.youtube.com/watch?v=qIqAboovgoM

Unul din articole la temă:

https://www.jurnal.md/ro/news/b545bd3980dc2849/cetatenii-nu-sunt-obligati-sa-apeleze-la-serviciile-companiilor-de-constructii-atunci-cand-doresc-sa-ridice-o-casa.html?fbclid=IwY2xjawIPPRpleHRuA2FlbQIxMQABHU95B0aSRaiX2MG5vBRKmI3hPngEavZ8top5ZPv29cuKzHPyPdIONwlZoQ_aem_0iG6L_mW1EzlyJJC5RFRnw

Și încă un articol:

https://stiri.md/article/social/nu-vom-mai-putea-construi-singuri-case-reactia-midr-la-noile-modificari/

 

Citeste mai mult

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult