Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Protejarea vieții și sănătății oamenilor, a societății și a mediului înconjurător este una din principalele sarcini ale statului și în acest scop statul instituie reguli de activitate în diferite domenii. Prin legea calității în construcții s-au stabilit obiective de protejare a principalelor valori constituționale – dreptul de a avea siguranța unui abitat sănătos și fără pericole. În acest scop a fost instituit un sistem de calitate în construcții, alcătuit din mai multe elemente, menite să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute, în condiții raționale de cost și termen.

Controlul de stat al calității constituie una din componentele acestui sistem, prin care statul exercită controlul în toate componentele sistemului, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcțiiși care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi material unor personae, entități sau societății, în parte sau în ansablul ei.

Ce se întâmplă în acest sector de activitate se vede fără a face cercetări, haosul îl simțim cu toții. Calitatea mediului scade grație unor amplasări de construcții cu încălcarea tuturor normativelor, a realizării construcțiilor de calitate îndoielnică, a unde participanții în acest proces (autoritățile, proiectanții, beneficiarii, antreprenorii, proprietarii, utilizatorii s.a.) au ajuns să abordeze cu superficialitate activitatea pentru care sunt responsabili.

De ce se întâmplă acest lucru e mai complicat să se răspundă, deoarece este nevoie să se facă analize și studii pentru a identifica breșele din legislație care au condus la situația dezastruoasă creată pe parcursul ultimilor ani. Dar cert este că lipsa de control este o cauză cheie. O reformă care a redus drastic capacitatea organului de control, suprapusă cu deteriorarea pe alte părți ale sistemului calității (generat de modificări legislative care au scos elemente importante) și cu moratorii pe efectuarea controalelor – toate acestea au pus statul în într-o situație jenantă, cînd nu mai poate garanta cetățenilor săi siguranță și protecție în construcții. Și asta se referă atât la clădirile noi, cît și la fondul construit vechi. Cazul de la Otaci ne demonstrează cu lux de amănunte acest lucru și nu suntem protejați de alte asemenea cazuri.

Desigur, lupta cu corupția – cauza principală anunțată de către reformatori – este importantă și la eliminarea corupției trebuie să se lucreze permanent, dur și fără compromisuri, cu instrumente specifice. Dar este incorect să se neglijeze rolul controlului statului în asigurarea viabilității sistemului calității în construcții. Fiecare element în parte este direct dependent de pilonul principal al sistemului – controlul. De îndată ce a dispărut controlul, s-au limitat funcțiile acestuia – în toate elementele sistemului s-a pornit degradarea. Și această degradare necesită a fi oprită, deoarece repercursiunile pot fi dramatice.

Pentru apărătorii reformei “fără precedent” este bine să facă analiza de impact a reformelor, cu implicarea experților din domeniu, care să dețină expertiză suficientă să analizeze nu doar prin matematică de număr controale și număr de petiții.

În acest sens, propun o anchetă pentru a afla părerea despre controlul în domeniul construcțiilor, această anchetă a fost utilizată de către CEBC (Consortium of European Bulding Control), cred că este potrivită și pentru noi.

  1. Controlul de stat al calității în construcții ajută la reducerea defectelor de construcții și îmbunătățirea calității clădirilor și ce dovezi ferme aveți despre reducerile sau îmbunătățirile aduse?
  2. Considerați că controlul de stat al calității în construcții oferă o protecție a consumatorilor și, dacă da, pot fi cuantificate efectele?
  3. Considerați că sistemul de controlul de stat al calității în construcții oferă măsuri de protecție publică care acoperă atât sănătatea, cât și siguranța? Puteți oferi exemple?
  4. Modul de Controlul de stat al calității în construcții oferă dezvoltatorilor și investitorilor protejare împotriva problemelor viitoare?
  5. Bazându-se pe activitatea recentă în materie de sustenabilitate întreprinsă pentru Comisia Europeană în cadrul Inițiativei „Lead Market”, în ce mod încorporează controlul de stat al calității în construcții „probleme verzi”? Beneficiile acestora pot fi cuantificate? Cum înțelegeți termenul „probleme verzi”?
  6. Sunteți la curent cu studii de oportunitate referitor la controlul de stat al calității în construcții, în comparație cu sistemul de asigură si/sau a licențierii antreprenorilor?
  7. Are controlul de stat al calității în construcții rolul de a asigura funcționarea pieței europene comune (de exemplu, verificarea dacă produsele marcate CE sunt încorporate în lucrările de construcție)? Credeți că aceasta ar trebui să fie o problemă de control al calității?
  8. Care este clasamentul contribuțiilor controlul de stat al calității în construcții la politicile publice. (de exemplu, primul „sănătate și siguranță”, al doilea „eficiență energetică”, al treilea „protecția consumatorului)?

Este mult de lucru pentru a corecta deteriorările produse la sistemul calității în construcții. Necesită intervenții sistemul de autorizari, modalitatea de atestare tehnico-profesională, expertiza, atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor, controlul construcțiilor și disciplinei în urbanism. Toate sunt importante și va fi posibil să le efectuăm doar în condițiile unei abordări responsabile de către toți cei implicați în procesul legislativ, dar și de către cei care transpun în practică politiciele publice, de viabilitatea sistemului calității în construcții depindem toți.

Citeste mai mult