La 6 iunie, 2018, Grupul de lucru privind examinarea proiectului Codului Urbanismului și Construcțiilor din cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului RM a organizat consultări publice pe marginea proiectului de document. Fără a fi anunțate în termeni legali și fără a da publicității documentele supuse consultării publice, în rezultat – ședința s-a amânat. Pentru că sunt de părere că acest document nu poate fi îmbunătățit redactînd doar articole și, mai ales, în modul heirupist, cum se doreșe – spun ce am de spus aici. Concretizare – părerea este despre partea de urbanism.
Frivolitatea cu care s-au adunat articolele în documentul intitulat CODUL URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR demonstrează încă odată lipsa de capacitate a urbaniștilor din minister de a elabora legi, chiar dacă au la dispoziție consultanță calitativă. Din propunerile consultanților, care au lucrat în cadrul proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) nu prea s-a luat în considerație mare lucru. Posibil că a fost ceva mai complicat să fie citite și implementate aceste propuneri în cadrul scrierii proiectului de document. Pentru că propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).
În timp ce recomandările se referă la trecerea de la planificare clasică spre planificare strategică, cu operaționalizarea urbanismului, autorii s-au axat doar pe propunerile de elaborare a schemelor și a planurilor urbanistice, lăsând fără atenție anume partea cu prevederile responsabile pentru implementarea sarcinilor asumate în documentele de planificare aprobate.
Relaționarea la documentele conexe, care influențează în mod direct activitatea de urbanism este ignorată. În proiectul Codului câte ceva se punctează, dar foarte vag, cu trimitere la legislație la modul general, cu referire la unele organe centrale de specialitate care vor decide ulterior cum se va proceda… Se evită a clarifica situațiile în care prevederile Codului vin în contradicție directă cu normele din alte legi (legi și alte acte normative care sunt foarte multe, ex. legislația de mediu, protecție a patrimoniului, funciară, civilă, administrația publică…fiscală, penală), dar și terminologia este foarte diferită, nu s-a lucrat deloc la acest subiect. Toate acestea nu aduc clarificări, dar încarcă procesul cu neclarități mai multe decât există în prezent.
La capitolul ”Răspunderea” – cum a fost haos, așa și a migrat în Cod – tot haos. Asta înseamnă că controlul de stat asupra activității de urbanism pus în sarcina Agenției pentru Supraveghere Tehnică în Construcții (ASTC) va fi efectuat defectuos, pentru căASTC nu va avea claritate în instrumentele prin care va putea aplica controlul (să nu se uite, că controlul nu e doar ”înmânarea prescripției”, dar și constatarea, sancționarea, corectarea/demolarea). Situația dezastruoasă care există în prezent nu se va schimba deloc după aprobarea Codului, pentru că actele normative conexe nu sunt atinse cu vederea și nu este clar cum va acționa procesul în integritatea lui. Înmânarea de prescripții nu este suficientă pentru a asigura implementarea documentațiilor urbanistice. Este necesară clarificarea legislației de contencios, cu prevederi stabilite expres care să specifice cum examinează instanțele cererile de anulare/abrogare totală sau parțială a documentelor aprobate cu încălcări. Nu mai puțin importantă e și problema aprobării unor documentații urbanistice care aduc prejudicii avutului public, cu epurarea unor suprafețe de terenuri din proprietatea publică sub pretextul fals de realizare a unor proiecte PPP sau a unor investiții grandioase. Cine se face responsabili de aceste furturi? Consiliul? Consilierii? Primarii? Șefii de direcții?
Dacă nu e importantă prerogativa publică (element determinant în dreptul urbanismului – se poate citi la orice autor) și se consideră neesențial să fie asigurat controlul în domeniul urbanismului – în acest caz nu e necesar să fie aprobat nici un Cod! Care-i rostul să aprobi documente care nu vor fi îndeplinite? Cu atât mai mult că se fac prevederi care vor complica și mai mult viața comunităților ce se confruntă cu o lipsă acută atât de resurse financiare, cât și de specialiști în domeniu.
E naiv să se creadă, că anularea Certificatului de Urbanism (CU) ca și concept de document permisiv pentru proiectare și inventarea unui alt document – conceptual nou – Certificat de Urbanism cu caracter de reglementare (pentru situațiile când nu există documentație de urbanism aprobată – dar aceste situații sunt majoritare) va simplifica procesul pentru investitori. Nu-l va simplifica, din motiv că și argumentările urbanistice care necesită a fi elaborate în calitate de fundamentare pentru CU au o cale la fel de stufoasă de elaborare/coordonare/avizare ca și documentațiile urbanistice de alte categorii. În plus, CU nu este doar un document informativ, acest document e și garanția investitorului, că pe perioada de valabilitate a certificatului nu se schimbă condițiile de construibilitate a terenului, pentru că autoritatea semnează și îi asigură acest lucru, ceea ce nu se va întâmpla în cazul informării directe de pe site, unde e plasat planul urbanistic.
Impresia generală e, că s-a mers pe calea simplificării textului de Cod, dar nu pe simplificarea procedurilor pentru investitori/business, despre care se tot trâmbițează.
Să le fie mai ușor autorilor, care, se pare că nici ei nu au înțeles unele lucruri în teoriile despre urbanism și amenajarea teritoriului. Teorii de care e bine să ne ținem și noi, de tendințele moderne și recomandările acestora, bazate pe practicile țărilor/orașelor de succes, teorii care susțin științific îmbunătățirea procesului de management al localităților îl simplifică și îl pune în serviciul cetățeanului. Dar pentru că autorii și-au făcut ei viața mai ușoară acum Comisia Parlamentului are o sarcină greu de ridicat – să redacteze acest Cod, ceea ce e aproape imposibil, fără studii de impact a prevederilor normelor acestui document. E mai corect să se recunoască eșecul și să se rescrie documentul, decât să se insiste pe explicația… că demult se scrie și trebuie în sfârșit aprobat.
