Archives

Posted on publicat de by svetlana

LIKBEZ URBANISTIC 3

Urbanismul = economia orașelor

De ce planificarea urbană decide, de fapt, cum funcționează economia unui oraș

Când vorbim despre urbanism, mulți își imaginează clădiri, străzi, spații publice sau reguli de construcție. În realitate, urbanismul este mult mai mult decât organizarea estetică a orașului.

În teoria urbană modernă, există o idee din ce în ce mai acceptată: urbanismul este, în esență, economia orașelor. Nu doar pentru că orașele sunt locuri unde se concentrează activitatea economică, ci pentru că modul în care este organizat spațiul urban determină direct modul în care funcționează economia. 

Cu alte cuvinte, felul în care sunt planificate străzile, transportul, zonele de locuire sau cele de activitate economică influențează direct productivitatea, investițiile și oportunitățile pe care le oferă un oraș.

De ce urbanismul a apărut, de fapt, din nevoi economice

Planificarea orașelor nu a apărut doar din dorința de ordine sau estetică. Ea a apărut pentru că activitatea economică avea nevoie de organizare.

Piețele, atelierele, depozitele, porturile sau rutele comerciale trebuiau să fie amplasate într-un mod care să permită circulația oamenilor și a mărfurilor. În lipsa acestei organizări, orașele deveneau ineficiente și costisitoare pentru cei care trăiau și lucrau în ele. 

Din acest motiv, multe dintre primele reguli urbane din istorie au avut un caracter economic:

  • unde pot fi amplasate piețele,
  • unde sunt zonele de producție,
  • cum sunt conectate drumurile comerciale.

Astfel, urbanismul a fost de la început o formă de organizare a economiei în spațiu.

Orașele sunt motoarele economiei

Una dintre cele mai influente teorii despre rolul orașelor în economie aparține autoarei Jane Jacobs, în cartea The Economy of Cities (1969). Ea argumentează că dezvoltarea economică nu pornește în primul rând din agricultură sau industrie, ci din interacțiunea dintre oameni și activități în orașe.

Concentrarea oamenilor, ideilor și activităților într-un spațiu relativ mic generează schimburi, colaborări și inovație. Tocmai de aceea orașele au devenit, de-a lungul istoriei, centrele dezvoltării economice. 

Această perspectivă este confirmată și de economiști contemporani. De exemplu, Edward Glaeser, în cartea Triumph of the City (2011), descrie orașele ca fiind „cea mai mare invenție a umanității”, deoarece ele concentrează capitalul uman și creează condițiile pentru progres economic. 

Planificarea spațiului este, de fapt, planificare economică

Deciziile urbanistice influențează direct funcționarea economiei urbane.

De exemplu:

  • infrastructura determină mobilitatea forței de muncă;
  • transportul influențează costurile economice;
  • densitatea urbană afectează productivitatea;
  • mixul funcțional creează sau limitează oportunitățile economice.

Economistul Alain Bertaud, în cartea Order Without Design: How Markets Shape Cities (2018), argumentează că urbanismul trebuie înțeles ca o formă de economie aplicată, deoarece piețele funciare și regulile urbanistice modelează direct productivitatea orașelor. 

În mod similar, laureatul premiului Nobel Paul Romer a arătat, prin teoria Charter Cities, că instituțiile urbane și regulile de organizare a orașelor pot influența decisiv dezvoltarea economică. 

Două moduri de a privi urbanismul

În practică, există două perspective principale asupra urbanismului.

Prima vede urbanismul mai ales ca organizare a formei orașului:
reguli de înălțime, aliniamente, estetica spațiului urban și coerența arhitecturală.

A doua perspectivă vede urbanismul ca organizare a funcționării economice a orașului:
mobilitate, acces la locuri de muncă, piețe funciare, infrastructură și productivitate urbană. 

Cele mai bune practici de planificare urbană încearcă să combine aceste două abordări:
orașe bine organizate spațial, dar și eficiente economic.

De ce contează acest lucru pentru orașele noastre

Înțelegerea urbanismului doar ca disciplină tehnică sau arhitecturală este insuficientă.

Deciziile urbanistice influențează:

  • valoarea terenurilor,
  • accesul la locuri de muncă,
  • mobilitatea urbană,
  • costurile infrastructurii,
  • atractivitatea orașului pentru investiții.

Prin urmare, urbanismul nu este doar despre clădiri sau reguli de construcție.
Este despre modul în care este organizată viața economică a orașului.

Orașele sunt mai mult decât spații construite. Ele sunt sisteme complexe de relații economice, sociale și culturale.

Urbanismul încearcă să organizeze aceste relații în spațiu astfel încât orașele să fie nu doar locuri unde oamenii trăiesc, ci și locuri unde pot prospera.

Din această perspectivă, ideea că urbanismul este economia orașelor nu este o metaforă.
Este o realitate confirmată atât de experiența istorică, cât și de teoriile economice contemporane. Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

LIKBEZ URBANISTIC 1

Cum se planifică un oraș?

Introducere în procesul de planificare urbană și rolul Planului Urbanistic General

În ultimii ani, în spațiul public apar tot mai des discuții despre urbanism, construcții, dezvoltarea orașului sau protejarea patrimoniului. Termeni precum Plan Urbanistic General (PUG), Plan Urbanistic Zonal (PUZ) sau „regulament urbanistic” sunt invocați frecvent în dezbateri publice, însă pentru majoritatea cetățenilor rămân concepte tehnice greoaie, cu multe pagini de citit, dar și hărți, care s-a obișnuit lumea să le vadă pe pereți in cabinetele primarului și a arhitectului-șef. În realitate, aceste instrumente sunt cele care stabilesc regulile după care se dezvoltă orașul în care trăim.

Planificarea urbană nu este doar o activitate tehnică realizată de arhitecți și urbaniști. Ea este un proces public, în care intervin autoritățile locale, specialiștii din diferite domenii și comunitatea. Prin acest proces se stabilesc obiectivele de dezvoltare ale unui teritoriu, modul în care sunt utilizate terenurile, organizarea infrastructurii, protecția patrimoniului și a mediului, precum și condițiile în care pot fi realizate investițiile publice și private.

Primul articol din această serie își propune să răspundă la câteva întrebări fundamentale: ce este Planul Urbanistic General, de ce este important și cum se înscrie el într-un sistem mai larg de instrumente de planificare urbană.

Ce este Planul Urbanistic General?

În legislația Republicii Moldova, Planul Urbanistic General (PUG) este documentul principal de planificare urbană pentru o localitate. El stabilește modul în care se organizează și se dezvoltă teritoriul localității pe termen lung.

Potrivit explicațiilor instituționale privind documentațiile urbanistice, PUG cuprinde analiza situației existente, sunt stabilite obiectivele și măsurile în domeniul urbanismului pentru o perioadă determinată pentru întreg teritoriul administrativ al localității. Documentul stabilește direcțiile de dezvoltare, zonificarea funcțională, organizarea infrastructurii și condițiile generale de construire. (Legea nr. 434/2023 Codul Urbanismului și)

În legislația României, definiția este similară. Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul Urbanistic General reprezintă documentația de urbanism care stabilește regulile generale de dezvoltare pentru întreg teritoriul unei localități, inclusiv delimitarea zonelor funcționale, infrastructura și regimul de construire. 

Documente similare există în multe alte state, deși denumirea lor diferă:

  • Germania– Flächennutzungsplan (Plan de utilizare a terenurilor), care stabilește structura generală a dezvoltării urbane.
  • Franța– Plan Local d’Urbanisme (PLU), document care reglementează utilizarea terenurilor și regulile de construire la nivel local.
  • Regatul Unit– Local Plan, document strategic adoptat de autoritățile locale pentru dezvoltarea teritorială și urbană.

Toate aceste instrumente au un rol similar: stabilirea regulilor de bază pentru dezvoltarea unui teritoriu. Există, desigur și diferențe in abordări de planificare spațială, dar scopul documentelor administrative de fiecare data este stabilirea regulilor de dezvoltare a localităților și a modalității de utilizare a terenurilor din aceste localitătăți.

Cum este definit urbanismul în literatura de specialitate

Dincolo de legislație, urbanismul este definit și în literatura academică.

În literatura contemporană, urbanistul Ion Mincu (prin școala de urbanism care îi poartă numele) și lucrările specialiștilor formați în această tradiție definesc planificarea urbană ca un proces integrator. De exemplu, urbanistul Alexandru Sandu descrie planificarea urbană drept „procesul prin care se stabilesc regulile de utilizare a teritoriului și direcțiile de dezvoltare ale unei localități, în acord cu obiectivele economice, sociale și de mediu ale comunității”.
— A. Sandu, „Urbanism și amenajarea teritoriului”, Editura Tehnică, București, 2005.

Juristul român Mircea Duțu, unul dintre cei mai importanți specialiști din spațiul românesc în domeniul dreptului mediului și al dreptului urbanismului. În lucrările sale, el tratează urbanismul și amenajarea teritoriului din perspectivă juridică și instituțională.

„Urbanismul reprezintă ansamblul activităților de planificare, reglementare și control al utilizării teritoriului, prin care autoritățile publice stabilesc cadrul juridic și tehnic al dezvoltării localităților, în scopul asigurării unei evoluții echilibrate a acestora și al protejării interesului public.”

— Mircea Duțu, Dreptul urbanismului, Editura Universul Juridic, București.

Urbanistul american Kevin Lynch descria planificarea urbană ca fiind procesul prin care societatea organizează utilizarea spațiului pentru a crea un mediu funcțional și coerent pentru viața colectivă (Lynch, Good City Form, MIT Press, 1981).

Într-o altă lucrare fundamentală, urbanistul Peter Hall definește planificarea urbană drept un proces prin care comunitățile decid cum să utilizeze terenul și resursele urbane pentru a atinge obiective sociale, economice și de mediu (Hall, Urban and Regional Planning, Routledge, 2002).

Definițiile din publicațiile științifice ne ajută să clarificăm subiectul mai profund, să înțelegem logica proceselor și să putem să comentăm normele stabilite in sensul lor authentic, fără a distorsiona esența stabilită in docoumente.  Aceste definiții subliniază un lucru esențial: planificarea urbană nu este doar despre construcții, ci despre modul în care orașele funcționează și se dezvoltă în timp.

PUG nu este singurul tip de plan urban.

Un aspect important pentru înțelegerea corectă a urbanismului este faptul că PUG nu este o „soluție universală” pentru toate problemele unui oraș. El este doar unul dintre instrumentele de planificare.

În Republica Moldova, sistemul de documentații urbanistice include mai multe niveluri:

  • PUG – Plan Urbanistic General
    stabilește regulile pentru întregul teritoriu al localității
  • PUZ – Plan Urbanistic Zonal
    detaliază reglementările pentru o anumită zonă a orașului
  • PUD – Plan Urbanistic de Detaliu
    stabilește parametrii pentru o parcelă sau un proiect specific

În alte țări există și alte tipuri de documente strategice sau tematice:

  • Master Plan– frecvent utilizat în orașe precum Singapore sau Dubai
  • Strategii de dezvoltare urbană– documente strategice pentru politici urbane
  • Planuri de mobilitate urbană– pentru organizarea transportului
  • Planuri de regenerare urbană– pentru transformarea unor zone degradate

Prin urmare, PUG este doar o piesă dintr-un sistem mai larg de instrumente de planificare. Desigur, pot fi utilizate și alte instrumente de planificare teritorială, important e să fie creat mecanism viabil pentru planificare și control al terenurilor, suficient de clar și simplu de utilizat in așa mod, ca și funcționarii din autorități, și beneficiarii proiectelor să față față situației.

De ce este important acest proces.

Planificarea urbană influențează direct viața cotidiană a locuitorilor. De la locul unde pot fi construite locuințe sau școli, până la modul în care sunt organizate transportul, spațiile verzi sau zonele istorice, toate aceste decizii sunt rezultatul unor procese de planificare.

Un PUG bine elaborat poate contribui la:

  • dezvoltarea echilibrată a orașului
  • protecția patrimoniului și a mediului
  • organizarea infrastructurii și a transportului
  • crearea unor spații urbane de calitate

În același timp, aceste documente trebuie să fie rezultatul unui dialog între administrație, profesioniști și comunitate, deoarece orașul este un bun comun. Pentru asigurarea dialogului sunt prevăzute procedure speciale de consultări și avizări.

Ce urmează în această serie

Acest articol este doar o introducere. În articolele următoare vom explica pe rând:

  • cine sunt actorii procesului de planificare urbană
  • care este rolul autorităților publice
  • ce rol au profesioniștii (arhitecți, urbaniști, ingineri)
  • cum pot participa cetățenii la procesul de planificare
  • cum se elaborează concret un PUG

Scopul acestei serii este simplu: să facă urbanismul mai ușor de înțeles pentru publicul larg, deoarece un oraș funcționează mai bine atunci când locuitorii lui înțeleg regulile după care se dezvoltă. Va fi util pentru toți să mai studiem câte ceva, pentru a ne asigura, că putem să ne organizăm cu un process calitativ de consultări. Vă invit să facem acest exercițiu.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUZ – instrument important de planificare urbană

Termenul depreciativ de „puzulețe” ar trebui să fie lăsat în trecut, alături de intervențiile dăunătoare rezultate din documente elaborate superficial, fără o analiză temeinică, făcute la repezeală și aprobate la plezneală.
Este momentul să abordăm Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) cu seriozitate, descifrând în profunzime esența acestor documente de planificare și asigurând o înțelegere profesionistă, susținută de o abordare matură, pentru a evita greșelile repetate.

Importanța PUZ-urilor ca instrument de planificare urbană.

Planurile Urbanistice Zonale sunt documente esențiale în arhitectura planificării urbane, complementând documentele strategice superioare, precum Planurile Urbanistice Generale (PUG). Deși adesea criticate pentru presupusul impact negativ asupra dezvoltării orașelor, aceste planuri oferă o flexibilitate necesară pentru adaptarea la realitățile locale, completând viziunea strategică generală cu soluții specifice.

Critica PUZ-urilor: între neînțelegere și neargumentare.

PUZ-urile sunt frecvent supuse criticilor, fiind percepute ca instrumente care „subminează” dezvoltarea armonioasă a orașului. Aceste critici derivă, de regulă, din:

  • utilizarea excesivă sau inadecvată a PUZ-urilor pentru derogări de la PUG,
  • o percepție că servesc interese private în detrimentul celor publice,
  • lipsa unei transparențe adecvate în procesul de elaborare și aprobare.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste nemulțumiri nu sunt legate de natura PUZ-urilor, ci de aplicarea lor incorectă sau neconformă cu reglementările și strategiile de dezvoltare. Corect implementate, PUZ-urile nu doar că sprijină procesul de planificare urbană prin detalierea și adaptarea obiectivelor generale ale PUG-urilor, dar contribuie și la creșterea calității vieții urbane. Aceste documente permit o adaptare precisă a reglementărilor la specificul local, încurajând dezvoltarea coerentă a cartierelor, o gestionare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă a noilor proiecte în țesutul urban existent. Printr-o aplicare corectă, PUZ-urile devin un instrument esențial pentru a crea orașe sustenabile, bine organizate, care răspund atât nevoilor actuale, cât și provocărilor viitoare ale dezvoltării urbane.

Criticii cu vocabular de „mafia imobiliară„ ar trebui să cunoască, că un oraș urmează să fie construit și amenajat pentru ca să-și îndeplinească funcțiile de bază – asigurarea unui trai calitativ. Respectiv, colaborarea dintre dezvoltatori și proprietarii de terenuri și autoritățile locale este esențială pentru un proces de planificare urbană echilibrat și eficient. Deși uneori interesele celor două părți pot părea antagoniste, procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale, alături de consultările publice, transparența decizională, oferă cadrul necesar pentru armonizarea acestora. Astfel, se poate asigura un echilibru între nevoile comunității și drepturile proprietarilor individuali.

Dezvoltatorii aduc resurse financiare, soluții inovatoare și o înțelegere aprofundată a cerințelor pieței, în timp ce autoritățile locale oferă o viziune integrată asupra dezvoltării și un cadru reglementat. Împreună, pot crea PUZ-uri adaptate specificului local, care răspund atât intereselor private, cât și îmbunătățesc infrastructura publică, calitatea vieții și sustenabilitatea comunităților. Acest tip de colaborare demonstrează că implicarea sectorului privat în planificare nu este doar necesară, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor.

Rolul și avantajele PUZ-urilor

  • Adaptare la specificul local:
    PUZ-urile permit personalizarea reglementărilor urbanistice pentru zone distincte ale orașului, adaptându-le la nevoile și potențialul zonei. Spre exemplu, o zonă industrială dezafectată poate fi transformată printr-un PUZ într-un centru rezidențial sau de afaceri, sprijinind regenerarea urbană.
  • Flexibilitate pentru dezvoltarea urbană:
    Planurile Urbanistice Generale stabilesc direcțiile strategice generale, dar PUZ-urile oferă detaliile necesare pentru implementarea proiectelor pe termen mediu. Ele funcționează ca un „punct de legătură” între viziunea macro și realitatea micro.
  • Completarea documentelor superioare:
    PUZ-urile pot detalia zone de dezvoltare viitoare care nu au fost clar definite în PUG sau pot actualiza reglementările în funcție de schimbările economice, sociale sau demografice.
  • Promovarea dezvoltării durabile:
    Aceste documente oferă posibilitatea de a integra principii de durabilitate în dezvoltarea unor zone specifice, cum ar fi protecția patrimoniului cultural, extinderea spațiilor verzi sau gestionarea riscurilor naturale.

Exemple internaționale: renunțarea la PUG și utilizarea planificării zonale

  1. New York, SUA:
    Orașul operează fără un PUG tradițional. În schimb, planificarea urbană se bazează pe o rețea complexă de reglementări zonale și pe strategii sectoriale (transport, locuire, dezvoltare economică). PUZ-urile sau echivalentul lor (zoning plans) sunt esențiale pentru a reglementa utilizarea terenurilor la nivel local, asigurând echilibrul între dezvoltare și protecția interesului public.
  2. Viena, Austria:
    Deși orașul are un document strategic de tip Masterplan, accentul este pus pe planificarea detaliată la nivel zonal. Zonele sunt reglementate prin documente care permit dezvoltări graduale, ținând cont de specificul fiecărei părți a orașului, ceea ce a contribuit la creșterea calității vieții în oraș.
  3. Copenhaga, Danemarca:
    Planificarea urbană în Copenhaga se concentrează pe zone strategice și proiecte prioritare. Documentele zonale sunt fundamentale pentru coordonarea proiectelor integrate, cum ar fi transformarea cartierului Nordhavn într-o zonă rezidențială durabilă.

Concluzie: PUZ-urile, un instrument de echilibru urban

Criticile neargumentate la adresa PUZ-urilor nu ar trebui să umbrească valoarea lor reală. Aceste documente, atunci când sunt utilizate corect, sunt indispensabile pentru dezvoltarea coerentă a orașului, completând și detaliind viziunea strategică stabilită în PUG. Exemplele internaționale arată că planificarea zonală, corelată cu strategii clare, poate fi un model eficient de dezvoltare urbană. În loc să fie eliminate, PUZ-urile trebuie să fie susținute printr-o legislație clară, prin transparență în procesul decizional și printr-o coordonare strânsă cu celelalte documente de planificare.

Cheia succesului stă în COLABORARE – acest cuvând magic, care ne ajută de scăpăm de fobii și să transformăt lupta cu „puzulețele„ într-u proces calitativ de planificare. Luatul la pumni în ședințe de consiliu a new-urbaniștilor trebuie să fie uitat ca un vis urât, făcând loc competenței și responsabilității, abordării cu maturitate a obligațiilor pe care fiecare și le asumă venind în administrații de diferit nivel.

Lumea evoluează într-un ritm alert, iar acest sector de activitate necesită adaptarea la noile realități prin implementarea unor abordări inovatoare. Nu putem continua să repetăm mecanic că avem nevoie de PUG și să considerăm că problema este rezolvată. Departe de a fi suficient, PUG-ul este doar o piesă dintr-un set extins de instrumente disponibile pentru planificarea urbană modernă. Avem la dispoziție soluții tehnologice avansate și metode noi, care așteaptă să fie explorate și aplicate. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea de a le cunoaște și de a le integra eficient în procesul de dezvoltare urbană.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Construcțiile – motorul neobservat al dezvoltării economice

Un strigăt în ajunul zilei Constructorului…

 

Mai degrabă – domeniul îngropat al dezvoltării economice…

Domeniul construcțiilor are o importanță semnificativă din punct de vedere economic, având un impact major asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării infrastructurii. Ce se întâmplă în acest domeniu acum, e greu de explicat. O mulțime de politicieni se perindă pe la guvernare, aprobă legi, regulamente, scurtează calea birocratică pentru actele permisive, doar că lucrurile se  strică, din ce în ce mai tare. Pentru că oamenii ajunși accidental la butoanele puterii, tot fac breșe în legislație, introduc limitări, interdicții fără noimă, cică pentru lichidarea corupției. Doar că lichidează domenii întregi, acționând abuziv, incompetent, cu rea-credință, doar ca să-și satisfacă orgoliul propriu și să-și potolească cumva frustrările propriilor rateuri.

Da, este vorba de situația critică din domeniu, situația care poate fi vizualizată simplu, pe calculatoarele de serviciu ale funcționarilor din APL, unde cuvântul REFUZ umple ecranul.

Și, în goana pentru a veni la cârma orașului, echipele politicului se întrec în promisiuni, cum vor mai opri ei proiectele în oraș. Asta pentru că se văd mai mult procurori improvizați, asta le pare lor că știu mai bine să facă. De fapt, mai degrabă consultanții lor de doi bani le scriu în textele de discursuri, scrise din gândurile lor de oameni care nu au lucrat nici o zi în activități economice, erijați în experți peste tot ce zboară și mișcă.

Doar pentru împrospătarea memoriei – câteva aspecte cheie ale importanței economice a acestui domeniu:

  • Catalizator al Creșterii Economice: Industria construcțiilor este un motor important al creșterii economice. Proiectele de construcție generează o cerere semnificativă pentru materiale de construcție, echipamente, servicii de inginerie și design, ceea ce contribuie la stimularea producției și distribuției economice.
  • Generatoare de Ocupare a Forței de Muncă: Construcțiile angajează un număr semnificativ de muncitori, de la meseriași și lucrători calificați la profesioniști în domeniul ingineriei și arhitecturii. Acest sector oferă locuri de muncă într-o varietate de categorii, de la muncitori manuali la specialiști în managementul proiectelor.
  • Investiții în Infrastructură: Construcțiile contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, inclusiv clădiri comerciale și rezidențiale, drumuri, poduri, aeroporturi, linii de transport public și altele. Aceste investiții nu doar îmbunătățesc calitatea vieții, ci și sprijină dezvoltarea economică prin facilitarea comerțului și a mobilității.
  • Stimularea Industriilor Conexe: Industria construcțiilor stimulează și alte sectoare economice conexe, cum ar fi producția de materiale de construcție, industria energetică, sectorul furnizorilor de echipamente și multe altele. Astfel, un proiect de construcție poate avea un efect de multiplicare asupra economiei în ansamblu.
  • Impuls pentru Inovație și Tehnologie: Construcțiile sunt un teren de inovație în tehnologie și materiale de construcție. Introducerea de metode noi de construcție, materiale durabile și tehnologii eficiente energetic poate conduce la dezvoltarea și adoptarea unor soluții mai avansate și mai sustenabile.
  • Crearea Valorii Adăugate: Proiectele de construcție nu doar generează venituri directe, ci și creează valoare adăugată în economie prin crearea de spații pentru afaceri și locuințe, ceea ce poate îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și a mediului de afaceri.

În concluzie, industria construcțiilor este UNUL DIN PILONII FUNDAMENTALI AI ECONOMIEI, având un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice, creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii infrastructurii și a mediului de trai.

Deloc nu este o noutate, cea ce am înșirat în această explicație, toată lumea o cunoaște. Inclusiv, armata de doritori să ajungă la cârma primăriei. Partidele, care se consideră apte să cârmuiască sunt foarte multe. Când spui partid, vizualizezi cumva echipe de oameni competenți, cu scopuri anunțate de a îmbunătăți viața oamenilor. Deci, ar putea să răspundă și la întrebarea, care sunt propunerile partidului de soluționare a disfuncționalităților apărute, cum să redreseze situația într-un domeniu atât de mare al economiei naționale, ce planuri vor lansa în regim de urgență, pentru a nu alunga din țară și muncitorii, și investitorii, dar și să acopere gaura mare în buget, care se va tot adânci, pe măsură ce  firmele de construcții vor cădea pe butuci. Că asta se întâmplă – capitalul pleacă peste mări și țări, constructorii în Romania, Bulgaria, muncitorii iau calea unde îi duce ochii.

Așadar – provocare pentru participanți la scrutin – încercați să puneți în capul mesei soluționarea unei probleme majore, în loc de vânzoleala cu turnatul zoilor peste concurenți! Orășenii nu sunt proști, vor aprecia candidațul, echipa căruia se poartă ca partid, dar nu ca haita, care arde totul în calea ei. Fiecare candidat (chiar și cei, care vădit nu au șanse) ar trebui să-și răspundă sie și alegătorilor – cum vor să vină în administrare –  cu maturitate de lideri formați sau în calitate de kileri urbanistici, cum va arăta viitorul CMC – un organ de administrare competent sau o adunătură de cinici și frustrați…

Concentrarea pe soluționarea problemei – e valabil și pentru autoritățile centrale, este strict necesar să lase toți orgoliul deoparte și să se apuce de treabă. Criza se tot extinde, degrabă nu va mai fi ce să corectăm.

Partid sau haită – întrebarea e fundamentală (dar poate e o întrebare retorică… 🙁 ).

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Balivernistul Grădinaru.

Balivernismul e la el acasă în mintea parlamentară a dlui Grădinaru.

După ce s-a văzut și parlamentar, acest escroc politic s-a apucat de scris coduri și legi așa cum îl duce capul. Dar, pentru că capul îl duce cu totul pe aiurea, invențiile lui pe modificarea legilor la plezneală o să strice tot ce nimerește sub tăvălugul operelor lui de creație normativă.

Dar, asta nefiind suficient de incitant, se apucă omul să mai și spună minciuni aiurea despre Dogotaru. Minciuni, care, după cum îi pare new-urbanistului investit cu putere, îl ajută să pară tare mare apărător al patrimoniului. Asta, pentru că a uitat, că anume el, cu cele două fracțiuni, PAS și DA din CMC, au tot făcut ședințe, la care s-a discutat acel proiect de decizie. De la direcția arhitectură participa doar Vlad Moldovan, că el atunci se bucura de încredere. Cu Dogotaru se evita discuția, că le demonta toate aiurelile pe care le aveau la subiect. Aici o publicație cu răspunsurile la insinuările despre acest subiect, lansate de societatea civilă:  

https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Acum, s-a apucat să povestească, că ceva Dogotaru a ascuns. Mai degrabă Grădinaru a ascuns, că a convocat ședințe și a gestionat procesul. Sau poate că nici nu prea a înțeles, ce a gestionat? Poate că știe doar a scrie, dar nu și a citi? Poate că, din frustrarea de a institui interdicții definitive, moratorii, n-a știut să propună soluții calitative?   

Îi amintește și dna consilier Mandati despre ședințele comune care au avut loc, i-a scris în comentarii la postarea lui balivernistă.

Oare cine îi scrie acestui parlamentar textele pline cu minciuni, care încâlcesc lucrurile așa de tare, că nu mai înțelege nimeni, cine și ce a ascuns, ce a denaturat, ce a falsificat și ce vrea să spună acest expert pe toate ce zboară și mișcă? Cea ce se înțelege din textul postării e că ura viscerală a parlamentarului în legătură cu Dogotaru e enormă. E gata să scrie orice minciună și prostie, doar ca s-o mai anine pe Dogotaru. De unde vine această frustrare? Ce nu i-a reușit în viață acestui om, de e gata să se pună jos și să dea din picioare, până nu-i dă cineva măcar o sfârlă arhitecte-șefe?

Așa sunt oamenii mărunți și lacomi – se hrănesc doar din scandaluri, minciuni și din energia altora.

Recunosc – pierd eu ceva energie din cauza acestor postări, dar mai mult e despre timp, pe care trebuie să-l dedic ca să fac explicațiile necesare pentru clarificarea subiectului.

Acum, despre decizie:

Este una foarte limitativă, nu se pot edifica obiective despre care trăncănește Grădinaru și co, se pot realiza doar lucrări de reconstrucție a clădirilor existente. Altceva nu este posibil și toate insinuările că decizia aduce prejudiciu teritoriului nucleului istoric sunt invenții lansate în lipsa unor proiecte reale de salvgardare a patrimoniului.

Prin proiectul Deciziei se propune aplicarea RLU aprobat deja prin Decizia nr. 22/40 din 25.12.2008, dar cu limitări drastice. Aceste limitări exclud orice posibilitate de amplasare a construcțiilor mai mult de 12,5m, limitări în legătură cu apropierea de anumite obiecte care constituie monumente, a zonelor de protecție. Luând în considerație faptul, că tot teritoriul centrului este recunoscut ca și monument – absolut toate proiectele de construcții se supun avizărilor de către ministerul culturii prin CNMI, în două etape, dar nu prin coordonarea de schițe/scheme, cum a fost anterior, ci a documentelor elaborate conform documentației urbanistice, așa cum prevede legea.

Dacă încerci să proiectezi un obiect, conform acestui proiect de Decizie înțelegi, că conform acestea nu sunt posibile intervențiile agresive în teritoriul centrului istoric, așa cum s-au făcut prin intermediul schițelor de proiect, coordonate și avizate, cum s-a procedat în trecut.

Critica vehementă a acestei decizii, toate acțiunile privind încercarea de a o anula vin de la persoane, care, probabil, nu au citit textul și nu s-au trudit să-l înțeleagă.

Inclusiv, procesul poate fi îmbunătățit prin anumite modificări, dacă, cu adevărat, s-ar dori îmbunătățirea situației, dar nu pur și simplu lupta acerbă cu toți care nu le convine.

Pentru că în sfârșit (după ce au trecut doi ani de la demararea lucrărilor de elaborare a PUZ Centru) Ministerul Culturii a aprobat metodologia de elaborare a planului de referință istoric-arhitectural, (în lipsa căruia lucrările pe PUZ Centru s-au oprit, planul fiind o condiție pentru elaborarea soluțiilor PUZ) avem speranța că va fi aprobat și un PUZ Centru, dar perioada nu este de câteva luni, nu trebuie să ne amăgim, că primăria nu dorește. Sunt lucrări complexe, termenul de executare plus aprobarea acestora se estimează la 2 ani pentru plan de referință, și doar după aceasta – etapa de elaborare a soluțiilor PUZ.

Experții despre toate ar trebui să înțeleagă cu ce se va solda abrogarea deciziei Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei centru – Nucleul Istoric al orașului Chișinău. Și să nu ducă în eroare publicul, precum că PUZ Centru putea fi elaborat în 18 luni, cum a recomandat ministerul culturii, ministerul, care timp de 18 luni doar s-a apucat să elaboreze metodologia.

Nu poți să rezolvi lucrurile doar prin conferințe de presă cu turnatul zoilor în cap. Este nevoie de muncă, nu de vorbărie aiurea.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Care sunt interesele pe domeniul de publicitate?

imagini foto din publicații pe net

Cum să te aperi de învinuirile că lucrezi clandestin? 

Singura metodă e să faci public și să acționezi cu maximă transparență.

Aici – rezultatul unei corespondențe în cadrul grupului de lucru creat pentru elaborarea Regulamentului cu privire la publicitate.  

Să ne vadă lumea! 

Scrisoare APPS către Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău

Către Președintele grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău,   VICTOR CHIRONDA

În conformitate cu Legea nr. 239-XVI din 13.11.2008 „Privind transparenţa în procesul decizional”, Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016 „Cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, Legea Nr. 235 din  20.07.2006 „cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător”,  dispoziţia Primarului General interimar nr. 403-d din 14.06.2019 „Cu privire la informarea publicului despre iniţierea elaborării proiectelor de acte normative de interes public în cadrul autorităţilor administraţiei publice municipale”, Primăria municipiului Chişinău la 25.02.2020 a anunțat iniţierea elaborării proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău, urmată de formarea grupului de lucru cu componența:

  1. Victor Chironda, Vice-primarul mun. Chișinău;
  2. Rodica Moșu;
  3. Svetlana Dogotaru, arhitect-șef, mun. Chișinău;
  4. Gheorghe Tofan;
  5. Aliona Cazacu;
  6. Daniela Levco;
  7. Alexei Țurcan;
  8. Victor Poleacov;
  9. Sandu Osadcenco, Asociația Patronală de Publicitate Stradală;
  10. Iurie Ambros, Uniunea Designerilor din R.Moldova;
  11. Andrei Jicol Asociația Agențiilor de Publicitate din Moldova;
  12. Alexandru Munteanu;
  13. Aneta Dabija.

Înainte de instituirea acestui grup la 20 martie 2020 deja exista prima variantă de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău.

Asociația Patronală de Publicitate Stradală (APPS) adresându-se către persoanele responsabile pentru elaborarea regulamentului vizat prin demersurile cu nr. de intrare 1963 din 10.03.2020, nr. 786-p din 12.03.2020 și nr. 790-p din 13.03.2020 (în baza căror Asociația a fost inclusă în grupul de lucru, fapt despre care a fost informată în data de 18.03.2020), a anexat la aceste demersuri Nota asupra acestui proiect de Regulament în care pe 13 pagini a indicat asupra erorilor și ilegalităților conținute în el. Nota a fost exprimată din partea mediului profesional interesat (agențiile ce desfășoară activitate de întreprinzător în domeniul publicității stradale a căror interese sunt reprezentate de APPS).

La 10 aprilie 2020 am adresat o scrisoare către factorii responsabili: Primarul General, Vice-Primarul de ramură, Secretarul Consiului Municipal, Arhitectul-șef în care am atenționat că situația de pandemie nu face posibilă desfășurarea unei activități lucrative normale, de întruniri, discuții și dezbateri, dar în grupul de lucru, fără știrea noastră, se produce o activitate semiclandestină și netransparentă.

La 25 aprilie 2020 fără nici o discuție și întâlnire a grupului ni s-a remis un alt proiect de regulament realizat fără știrea noastră, la fel de ilegal că și primul în care, practic, nu a fost luată în considerație nici o observație a experților noștri expusă în nota APPS. Notăm – propunerile mediului interesat este un drept prevăzut de legislația în vigoare.

Situația e agravată de faptul  prin care  prevederile ambelor proiecte de regulament elaborate prin evitarea tendențioasă a implicării reprezentanților mediului profesional în grupul de lucru,  au caracter distructiv, dezastruos și nefundamentat pentru sfera economică reprezentată de APPS. (fapt calificat drept discriminare a drepturilor noastre și a activității pe care o desfășurăm). De asemenea atenționăm că în contradicție cu legea, reprezentarea mediului antreprenorial în grupul de lucru este una neproporțională față de reprezentarea autorității publice care a inițiat elaborarea acestui proiect de regulament, astfel fiind practic imposibilă o colaborare obiectivă, echidistantă și echitabilă pentru toate părțile.

În data de 28.04.2020, am primit mesajul privind organizarea ședinței grupului de lucru pentru data de 30.04.2020 care, la fel, încalcă termenul prescris de lege.

Pe lângă aceasta timpul acordat desfășurării ședinței în care urmează a fi discutat acest proiect este de 40 minute, acestea incluzând: prezentarea proiectului Regulamentului — 8 minute, dezbateri și propuneri la proiectul Regulamentului — 25 minute, concluzii — 7 minute. Este absolut inadmisibil ca un proiect de regulament cu un astfel de impact social-economic să fie discutat intr-o singură sedință și doar în  40 minute. În opinia noastră aceste condiții sunt absolut inacceptabile și nu permit prezentarea în toată complexitatea sa a subiectului vizat.

Luînd în considerație cele expuse ante, solicităm:

  1. revizuirea componenței grupului în vederea asigurarii proportionalitatii reprezentării mediului de afaceri în domeniul vizat, pentru a evita caracterul discriminatoriu al activității grupului;
  2. asigurarea condițiilor echitabile de desfășurare a discuțiilor cu termeni corespunzători complexității reglementărilor vizate;
  3. prezentarea către toți membrii grupului de lucru a informațiilor ce fundamentează prevederile  proiectului de Regulament, cel puțin nota informativă și analiza impactului de reglementare (art. 25, și 26din Legea 100/2017 cu privire la actele normative și art. 8 al Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător).

Anexăm spre analiză și discutare Proiectul de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău elaborat de

Asociația Patronală de Publicitate Stradală.

Cu respect,

Doina Cuciurca,

președintele Asociației Patronale

de Publicitate Stradală

 ////////// 

Stimați Domni,

Învinuirile insistente de așa numitele activități clandestine sunt absolut rupte de realitate și tendențioase. 

Nu a existat nici un alt Regulament prezentat, după cum menționați. Se lucrează la același Regulament, cu luarea în considerație a propunerilor parvenite de la membrii grupului și de la juriștii cu care colaborăm, pentru îmbunătățire a acestuia. La ultima ședință a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului. În loc de propuneri pe text, ați decis să veniți cu un Regulament total deosebit. 

Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus. 

Referitor la situația de pandemie – nu există impedimente pentru a lucra la textul Regulamentului, ședințele pot fi organizate pe zoom, ca și toate ședințele la municipalitate. Pentru a redacta text nu e nevoie de întâlnire fizică și nu este oportun să întrerupem activitatea din cauza pandemiei.

Referitor la ședința anunțată, cu timp limitat – nu trebuie examinată ca și ultimă și unică ședință. Pentru discuții trebuie să fie selectate doar punctele esențiale de divergențe, cu prezentarea materialelor pentru discuții din timp,, pentru ca fiecare membru să aibă posibilitatea să examineze și să vină cu propuneri. Este posibilă extinderea timpului ședinței, dacă graficul persoanelor participante permite acest lucru. Sau continuarea în altă zi, cu stabilirea concretă a punctelor pentru discuții.

În acest context, propunerea este să ne pregătim de ședință, și să ne organizăm să lucrăm eficient, fără a pierde timp inutil.

Cu respect,

Svetlana Dogotaru

/////////////

Doamna Dogotaru, în calitate de membru al grupului de lucru, vă informez că scrisoarea APPS a fost adresată Preşedintelui grupului. Toţi ceilalţi au fost vizaţi doar pentru a lua act de ea. Intervenţia Dvs iritată trezeşte suspiciuni că ceva nu este bine în acest grup. Toţi membrii grupului au tratat impasibil scrisoarea în afară de Dumneavoastră. V-am stricat ceva intenţii? Suntem convinşi că isteria nu e calea cea bună.

Cum să înţelegem ceea ce scrieţi?:

“La ultima şedinţă a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului…”

La care şedinţă Doamna Svetlana? Noi suntem membri ai grupului şi deocamdată nu a avut loc nici o şedinţă oficială. Faceţi ceva pe ascuns să nu ştim noi? Atunci de ce termenul clandestin vă trezeşte oroare?

Remarcabil e faptul că neavând încă nici o şedinţă desfăşurată Dvs., în calitate de membru ordinar vorbiţi din partea întregului grup: 

“Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus” Interesant ce vă face să afirmaţi acest lucru? Oare nu cumva conflictul evident de  interese prin care în grup sunteţi înconjurată de subalterni care de frica represaliilor sunt gata să voteze orice năstruşnicie? Poate lăsaţi oamenii să-şi exprime independent poziţia?

Adresare oficială către toţi membrii grupului:

Doamnelor şi Domnilor, unii membri ai grupului, prin  relaţiile specifice de servici pe care le au, nu-şi pot exprima liber voinţa. În afară de acest fapt, în grup, 9 persoane reprezintă interesele Administraţiei şi doar trei interesele sferei profesionale. Raportul 3:1 nu corespunde prevederilor legii. Propun în calitate de prim punct al ordinii de zi a şedinţei din 30 aprilie 2020 – Modificarea componenţei grupului de lucru,cooptarea specialiştilor în domeniul vizat pentru asigurarea princiipiilor echitabilităţii (proporţionalităţii) conform Art.15 al Legii N 235 din 20.07.2006. Astfel componenţa va fi una perfect legală.

În ceea ce a vizat Doamna Svetlana există un lucru corect: “În loc de propuneri de text, ați decis să veniţi cu un Regulament total deosebit.”

Aveţi dreptate. V-am uşurat misiunea. Regulamentul  într-adevăr e deosebit. Este realizat de experţi performanţi în domeniu. Este perfect legal, adaptat legislaţiei R.Moldova în deplină concordanţă cu cerinţele respectivei sfere de activitate, cu concepţie şi proceduri exacte,  cu respectarea principiilor de transparenţă şi previzibilitate.

Reieşind din spiritul de colaborare eficientă care, în mod normal, sper să domine în acest grup vă chem să abandonăm proiectul ilegal lipsit de perspectivă, care ne-a fost trimis şi să trecem la discuţia proiectului de Regulament pe care l-am propus. E cea mai scurtă şi raţională cale pentru a atinge scopul spre care tindem.

Mult respect

Sandu Osadcenco

/////////////////

Stimați Domni,

Vă rog să luați în considerație doar ceea ce am scris. Nimic mai mult printre rânduri nu se ascunde. 
Înțeleg că aciditatea cu care discutați cu noi are în spate mai multe frustrări, generate de ani de gestionare extrem de ineficientă a acestui segment de activitate. Sper să reușim să elaborăm și să fie aprobat de către Consiliu un Regulament, care să aducă plus valoare și să asigure interesul general al comunității orașului. Acesta este interesul pentru care optez, în calitate de membru al grupului de lucru și în calitate de arhitect-șef al orașului.
 
Cu deosebit respect față de toți care muncesc și își aduc aportul la elaborarea documentului,
Svetlana Dogotaru
 
Aceste este Regulamentul propus pentru promovare de către Asociația Patronașă de Publicitate Stradală
Așa o prevedere din regulament:

6.10. În cazul în care publicitatea urmează a fi afişată pe peretele unui bloc locativ cu apartamente privatizate sau (şi) neprivatizate de locatari, decizia asupra plasării publicităţii pe faţada acestei clădiri aparţine Departamentului Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare. În acest caz:

  1. plasarea publicităţii nu necesită acordul locatarilor sau a societăţilor de locatari ai blocului.
  2. sectoarele de exploatare a locuinţelor sau asociaţiile de locatari, sunt obligate să asigure accesul pe acoperiş sau în zonele în care este plasată publicitatea.

Deci, urmând logica autorilor –  de ce ar mai trebui să întrebe proprietarii clădirilor (apartamentelor) dacă au voie să le pună publicitate pe clădirile care le aparțin? Că doar aceștea nu contează… Contează doar interesul. Interesul patronilor, pentru care contează doar profitul, chiar cu încălcarea drepturilor locuitorilor orașului. 

Desigur că asemenea propuneri nu pot fi acceptate, indiferent de măsura presiunii pe care o pun patronii pe autorități.

Aici – proiectul de Regulament la care se lucrează în grupul de lucru:

Regulament publicitate_v03.04.2020-2

////////////////////////////

Bună ziua, colegi

în continuare vă exprim poziția mea dar și a Asociației Agențiilor de Publicitate ( AAPM) pe care o reprezint

rog secretarul Grupului de lucru să întroducă adresarea me în procesul verbal

Către 

Președintele Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău .

VICTOR CHIRONDA

Prin Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 sa dispus crearea Grupului de  în vederea elaborării unui proiect de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău și a unui proiect pilot Regulament de organizare, autorizare și  amplasare  a mijloacelor de publicitate pe bd. Ștefan Cel Mare și Sfînt, mun.Chișinău ( în perimetrul str. A. Pușchin și str. Tighina).

Pentru început țin să salut inițierea lucrului asupra proiectului de Regulament pentru publicitatea exterioară dar și proiectului pilot de organizare a fațadelor de pe Ștefan cel Mare. Mai mult ca atît, vreau să menționez că personal, în calitate de specialist în domeniu dar și activist civic, am fost inițiatorul de mai multe ori în decursul a ultimilor 5 ani a Grupurilor, inclusiv și acestui Grup, de lucru pentru a elabora aceste acte de reglementare. Poziția mea, ca specialist, este punerea în prioritate respectarea strictă a legii, mai mult ca atît ca membru al Grupului de lucru, fiind mandatat de Primar ca membru cu drepturi și obligațiuni depline, țin la respectarea cadrului normativ întrutotul. 

Totodată, vreau să menționez și despre responsabilitatea enormă pe care o are acest Grup de lucru față de oraș dar și mediul de anreprenoriat, avînd în vedere că acest Regulament va avea impact nemijlocit asupra activității a unei industrii întregi!

În contextul celor spuse vreau să îmi exprim profunda nedumerire asupra faptului că în data de 30.04.2020 a fost stabilită ședința Grupului de lucru! 

Asociația Agențiilor de Publicitate, pe care o reprezint în acest Grup,  a atenționat printr-o scrisoare expediată recent, că situația pandemică cu care ne confruntăm azi  a generat o criză economică fără de precedent, iar agenții economici astăzi sunt preocupați de supraviețuire!  Atît AAPM, cît și eu personal, am fost inițiatori de nenumărate ori a procesului de lucru asupra Regulamentului, astfel manifestîndu-ne buna credință față de procesul de reconstrucție a domeniului de publicitate exterioară, dar nu am fost auziți, ba chiar am fost ignorați! 

Necătînd la faptul, că la momentul de față, din cauza pandemiei, fiecare din noi este preocupat de sănătatea familiei sale, iar mediul de afaceri se zbate între viață și faliment, Grupul de lucru, sub influiența doamnei Dogotaru, nu a luat în calcul rugămintea de a amîna întrunirele pe perioada carantinei, supunînd riscului atît membrii Grupului cît și familiile acestora.       

Îmi exprim dezacordul ferm asuptra întrunirii atît offline cît și online!  

Noi nu vorbim acum de un simplu document dar despre un act de reglementare care va influența o industrie întreagă, iar solicitarea de a amîna lucrul asupra acestui Regulament pentru cîteva săptămîni o consider logică și de bună credință. 

Participarea specialiștilor din mediul de afaceri care de fapt este un drept garantat de lege,  la lucrul asupra unui document de reglementare necesită concentrare maximă din partea lor, ceea ce astăzi este imposibil avînd în vedere argumentele expuse mai sus.  

Ignorarea consecințelor economice care afectează capacitatea de concentrare a mediului de business și constrîngerea mediului de afaceri, în moment de vulnerabilitate,  prin continuarea lucrului pe perioada carantinei nu vorbește decît despre intenții de rea credință, ceea ce într-o societate democratică nu are dreptul să se întîmple.

În acelaș context vreau să atenționez și faptul că înaintea ședinței a Grupului de lucru nu a fost supus votului, nici măcar nu am fost întrebat, ca membru de Grup, despre ordinea de zi! 

      Consider că la prima ședință în componența stabilită de Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 urmează să votăm Protocolul de luare a deciziilor, dar și să studiem Nota informativă, care conform legii este parte integra a caietului de sarcini și doar după aceasta să purcedem la lucrul asupra proiectului de Regulament!

      AAPM, în virtutea membrilor săi, unii dintre care reprezintă și Consiliul Coordonator de Publicitate al țărilor CSI, are o vastă experiență în domeniu, iar acest lucru va fi util la crearea caietului de sarcini și întocmirea documentului profesionist.

În ceea ce privește documentul expediat de dna Rodica Moșu, pot spune că îl studiem minuțios, împreună cu juriștii, iar poziția mea o voi expune doar după întrarea Grupului de lucru în regimul de legalitate prin respectarea procedurilor.

Prin urmare, în calitatea mea de mebru al Grupului de lucru , cu drepturi depline, vin cu următoarele solicitări: 

  1. Amînarea întrunirilor atît offline cît și online pentru perioada de carantină! 
  2. Prezentarea Notei Informative ca parte integrantă a Caietului de sarcini pentru studiere, tuturor membrilor Grupului.
  3. Întroducerea în ordinea de zi a primei ședințe, a Grupului de lucru,  punerea în dezbateri a Caietului de sarcini ( sau inițierea elaborări acestui dacă nu există), în baza cărui vom iniția elaborarea proiectului de Regulament! 
  4. Întroducerea în ordinea de zi a primei ședințe, a Grupului de lucru, elaborarea și votarea Protocolului de luare a deciziilor.

Consider obligatoriu respectarea strictă a Legii, respectiv admiterea solicitărilor sus numite va asigura întrutotul respectarea cadrului legal, astfel vom  exclude riscul compromiterii noastre, iar Regulamentul elaborat va fi primit cu încredere de toți membrii Grupului dar și de societate.

Best regards 

Andrei Jicol

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cerere publică (PMUD)

Am formulat această cerere pentru ca să fie mai simplu pentru consiliu să-și evalueze cum au avansat pe partea de politici publice. Nu e atacat nimeni, e un lucru obișnuit să faci raportări, cu atât mai mult că este depre strategii, la aprobarea cărora trebuie să fie ogranizat un proces calitativ de consultații. E ca un marker pentru consilieri. Cine va lua atitudine pe acest subiect se mai poate promova și pentru alegerile viitoare, o poate lua ca pe o sarcină a alegătorului, să preaia monitorizarea executării lucrărilor pe PMUD. 

Adresare Consiliului

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cine mai crede în eficiența moratoriilor?


Moratoriu în loc de rezolvarea efectivă a problemelor de încălcare a legislației. E ca o lene instituțională. Nu rezolvăm azi, azi interzicem, dar peste un an poate vom face și ceva real. Poate trec alegerile și nu mai trebuie făcut… Amânăm luarea deciziilor pentru când? Și de ce amânăm? Oare nu există autorități responsabile pentru decizii coerente ce țin de subiecte clare, din moment ce cauza și încălcările comise sunt la vedere? 

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4585/language/ro-RO/Default.aspx

sursa foto: http://www.privetsochi.ru

Ce vor face dezvotatorii? E clar ce vor face, vor contesta și vor câștiga în instanșă, pentru că procedurile de anulare și suspendare a actelor administrative sunt altele, decât moratoriile inventate din inerție, pentru că au mai făcut și alții. N-a lucrat nici la alții. N-o să lucreze nici acum.
Două inițiative legislative, cu referire la instituirea moratoriului pe anumite construcții din ogrăzile blocurilor locative în Chișinău și privind modificarea legii 163 (privind autorizarea lucrărilor de construcții), înregistrate sub numerele 49, 50. Pentru acestea – o părere, care sper că va fi cel puțin citită, pentru că scoaterea din context a unor prevederi uneori mai mult încâlcește lucrurile decât rezolvă problemele.

Articolul 3 din legea 163 se referă la lista documentelor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este un document informativ și reglementativ, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimurile de construibilitate a terenului pentru care a fost solicitat (legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului). Aceste informații se preiau din documentațiile urbanistice aprobate de către consiliul local, regimul de construibilitate constând din anumiți indicatori urbanistici, cum ar fi POT, CUT, aliniament, ș.a. Niciun acord al coproprietarilor/vecinilor nu poate substitui tot complexul de reglementări, care sunt incluse în regulamentul de urbanism, parte componentă a planului urbanistic. Pentru că sunt importante atât interesele vecinătăților, a orașului, cât și a investitorilor. Acest bilanț al intereselor se asigură prin aprobarea documentațiilor urbanistice de diferite nivele de detaliere.

Anume la elaborarea planurilor urbanistice se asigură accesul publicului la luarea deciziilor, proces reglementat, unde este nevoie să fie organizate consultările publice, cu respectarea tuturor procedurilor, conform legislației în vigoare. Cu perfectarea proceselor-verbale de consultare, cu note informative privind (ne)luarea în considerație a propunerilor din rezultatul consultării, cu tot instrumentariul prevăzut pentru apărarea drepturilor locuitorilor orașului.

Aceeași lege 835 prevede obligația de a supune procedurii de consultare toate planurile urbanistice anterior aprobării acestora.
Decizia privind aprobarea documentației urbanistice (PUG, PUZ) este documentul ce servește ca și temei pentru completarea certificatului de urbanism. O decizie aprobată de către Consiliul Local, de către aleșii, cărora le-au delegat locuitorii orașului să decidă în numele acestora. A locuitorilor din tot orașul, indiferent dacă sunt sau nu cooproprietari a terenurilor învecinate cu obiectul de construție planificat.
Ceea ce se întâmlă în cazurile construcțiilor menționate în nota de fundamentare – sunt încălcări grave ale documentațiilor urbanistice aprobate, sunt încălcări în procedura de aprobare a documentațiilor urbanistice (PUZ), sunt încălcări ale indicatorilor urbanistici pentru terenul destinat amplasării și alte încălcări ale normativelor tehnice (distanțe, înălțimi, norme de insolație, antiincendiare, ș.a.). Anume pe aceste subiecte este necesară intervenție legislativă, care ar opri încălcările. Spre ex., se poate introduce în setul de acte pentru eliberarea autorizației de construire un certificat de calcul al indicatorilor urbanistici, efectuat pe baza proiectului elaborat și relaționat la terenul destinat construcției (format ca bun imobil separat, pentru care s-a depus dovada titlului asupra terenului la momentul obținerii certificatului de urbanism). În așa mod va fi imposibilă manipularea cu indicatorii care se raportează la suprafețe de teren străin.

În ceea ce privește art.3, alin. (1), litera d) – acesta se referă la coproprietatea bunului supus intervenției de dezvoltare, conține altă încărcătură, a unor drepturi asupra imobilului, drepturi reglementate prin codul civil, acestea nu pot fi puse la grămadă cu drepturile vecinilor de a consulta, în cadrul accesului la procesul de luare a deciziilor. Și sigur acordul notarial al vecinilor nu poate substitui respectarea normativelor. Dacă vecinii acceptă să fie încalcate normativele privind distanțele și înălțimile minime, acestea pot fi încălcate?
Modificarea care prevede completarea setului de acte necesar eliberării CU ar fi una bună, pentru a atrage atenția asupra superficiei, ca unică posibilitate de a construi pe teren străin, dar de ce se cere doar această completare? Proprietarii nu trebuie să dovedească dreptul asupra terenului? Ar trebui clarificată și această omisiune din legea 163, pentru a nu lăsa loc de interpretare privind dovada drepturilor asupra terenului supus ulterior lucrărilor de proiectare/construcție.
În afară de aceasta, un element important în toate încălcările îl constituie procedura de formare a bunurilor imobile, ca și teren independent atât în cadrul procesului de atribuire, cât și în cadrul procesului de vânzare cumpărare a terenului aferent construcției existente. E procedura care nu este iubită la primăria Chișinău. Chiar și în proiectul de decizie privind implementarea noilor prevederi ale codului civil se dorește a avea posibilitatea de a opera cu părți de teren, cu definiții amorfe, care dau posibilitatea de manipulare cu suprafețe și cu indicatori. Aici e mult de lucru, la stabilirea granițelor terenurilor, ca și bunuri imobile formate în conformitate cu procedurile legale, precum și cu respectarea legislației privind elaborarea/coordonarea/consultarea aprobarea documentației urbanistice. E mai complicat decât să instiui un moratoriu, dar este corect și eficient.

Referitor la moratoriul asupra autorizării și continuării lucrărilor de construcții în mun. Chișinău, în interitorul cartierului, cu condiționarea distanței între clădirile existente și cele proiectate, lucrurile de asemenea nu sunt chiar atât de liniare. E de înțeles dorința de a rezolva mai simplu problema, dar se pare că nu e chiar atât de simplu, cum se crede. E ca și cum ai formula o cerere, ca să se instituie moratoriu pe realizarea obiectelor, care s-au autorizat cu încălcări. De ce moratoriu? De ce nu e interzicere definitivă? Ce o să se întâmple după expirarea termenului moratoriului? Se va mări distanța între clădiri? Din contul cărui spațiu? Sau se vor micșora normativele? Din care considerente? Nu e gândită această inițiativă. Ar fi bine, ca parlamentarii să-și revadă aceste inițiative și să le îmbunătățească, pentru ca să fie și un rezultat, nu doar anunțuri care dau la bine la publicul neavizat. Modificările la lege trebuie să aducă îmbunătățiri situației, dar nu să creeze instabilitate și mai mare decît există în prezent.
Instrumentariul de luptă cu încălcările este CONTROLUL, SANCȚIUNEA, ANULAREA ACTELOR, DEMOLAREA. Palamentul are toată puterea să ceară serviciilor de control raport și plan de măsuri privind înlăturarea încălcărilor și anularea actelor permisive, într-un termen mult mai scurt, decât moratoriile ineficiente.

Citeste mai mult →