PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 1

Tranziția de la PUG Tradițional la PUG Dinamic – O Necesitate pentru Viitorul Urban

De-a lungul timpului, planificarea urbană a fost ghidată de structuri fixe și orientată pe termen lung, denumite Planuri Urbanistice Generale (PUG). Aceste planuri, adoptate prin documentație oficială, stabilesc reguli stricte de utilizare a terenurilor, reglementări de construcție și direcții generale pentru dezvoltarea orașelor, având scopul de a crea o structură organizată și stabilă. Totuși, în prezent, orașele se confruntă cu provocări dinamice și schimbări rapide, ce necesită o abordare flexibilă și adaptabilă. Tranziția la un PUG dinamic devine tot mai relevantă, oferind o structură capabilă să se adapteze la evoluțiile sociale și economice ale orașelor moderne.

Care sunt deosebirile esențiale între abordările de planificare statică și așa-numita planificare dinamică? De ce este necesară o schimbare de la PUG tradițional la PUG dinamic?
Orașele moderne sunt organisme în continuă transformare, influențate de factori precum migrația populației, dezvoltarea tehnologică, cerințele de mediu și nevoile de infrastructură modernă. Planurile urbanistice tradiționale nu oferă întotdeauna soluții rapide și eficiente pentru aceste transformări, din cauza procesului îndelungat de aprobare și a lipsei de flexibilitate. Planurile de tip PUG sunt adesea greu de actualizat și nu pot ține pasul cu schimbările rapide.

Dacă ne referim la PUG al orașului Chișinău, putem observa, că acest document, în partea ce ține de prevederile directorii și a planurilor de acțiuni aprobate, aproape că nu a fost implementat. Aprobat în 2007, cu Regulamentul Local de Urbanism – în 2008, prevederile documentului, scopurile și obiectivele nu au fost atinse. Nu s-a reușit crearea entităților de administrare și de implementare a planului de acțiuni, proiectele prevăzute nu au reușit să fie finanțate, RLU aferent PUG-ului a rămas să fie un document rigid, care nu favorizează dezvoltarea, dar a devenit mai mult un „exercițiu matematic„ la eliberarea documentelor permisive.

În lipsa posibilității de actualizare a PUG-ului, autoritățile au apelat la aprobarea \PUZ-urilor pentru anumite terenuri/zone și, dacă ne referim la nucleul istoric – în acest teritoriu s-au luat decizii mai mult intuitive, bazate pe coordonări și avizări de instituții interesate. Desigur, problemele unui oraș ca Chișinăul, sunt foarte complexe și factorii ce influențează dezvoltarea sunt diverși și în permanentă schimbare, viața în oraș fiind dependentă de influențe diverse, interne și externe.

La finalul termenului de valabilitate a PUGului orașului, care este stabilit pentru perioada de până în a. 2006, autoritățile ar trebui să adopte concepte noi de planificare, care să aplice, pe lângă teoriile clasice de planificare și tehnicile noi de creare a bazelor de date. În era digitală avem la dispoziții tehnologii moderne, capabile să asigure crearea bazelor de date mobile, completarea periodică a acestora, utilizarea cărora pot facilita procesul luării deciziilor la nivel local, dar luând în calcul influența acestor decizii asupra orașului în întregime. Deloc simplu, acest proces de transformare a metodelor de planificare trebuie să fie cuprins atât de autoritățile orașului, dar și de autoritățile centrale, care să pregătească și suportul legislativ pentru asemenea procese. Ce ar avea de câștigat orașele din aceasta?

Avantajul principal este un ritm de dezvoltare și adaptabilitate mai rapid și rezistență la schimbări neprevăzute. În timp ce un PUG tradițional este valabil pentru perioade de 10-15 ani și necesită revizuiri complexe, un PUG dinamic poate fi actualizat mai frecvent. Acest aspect permite adaptarea planului urban la modificările demografice și economice, oferind un control mai strâns asupra dezvoltării urbane. Orașele contemporane se confruntă adesea cu evenimente neprevăzute – de la dezastre naturale până la crize sanitare sau economice. Un PUG dinamic permite orașelor să răspundă mai rapid la aceste provocări prin adaptarea regulilor de construcție, modificarea destinației terenurilor și alocarea de resurse pentru susținerea comunităților afectate.

Principalul beneficiu al trecerii la un PUG dinamic este contribuția la dezvoltarea durabilă și la implicarea activă a comunității în problemele de planificare. Prin urmare, pot fi obținute:

  • Flexibilitate temporală: Un PUG dinamic oferă autorităților locale posibilitatea de a actualiza periodic planul în funcție de nevoile comunității și de cerințele pieței. Acest lucru permite adaptarea planurilor la tendințele de dezvoltare, schimbările în structura populației și la cerințele infrastructurii.
  • Implicarea comunității: Un alt aspect important al unui PUG dinamic este implicarea cetățenilor în procesul decizional. Sistemele de consultare publică online și feedback-ul permanent permit cetățenilor să exprime opinii și să participe activ la dezvoltarea urbană a orașului.
  • Utilizarea datelor în timp real: Într-un PUG dinamic, deciziile sunt fundamentate pe date actualizate în timp real, precum date demografice, indicatori de trafic, calitatea aerului, infrastructura de transport și altele. Aceste date permit autorităților să identifice rapid nevoile comunității și să răspundă eficient la schimbările survenite în oraș.

Exemplele, pe care am putea să le urmăm le putem vedea la orașele, precum Copenhaga, Singapore, care au adoptat abordări dinamice în planificarea urbană pentru a răspunde schimbărilor rapide din mediul urban. Orașele utilizează sisteme de monitorizare a datelor în timp real, au adoptat tehnologii și utilizarea datelor digitale în planificarea orașelor, folosesc modelare digitală pentru a monitoriza utilizarea terenurilor și a gestiona eficient traficul și dezvoltarea infrastructurii. E ambițios să te aliniezi la aceste orașe, dar, cu o abordare sistemică și noi putem să mergem pe această cale. Depinde de cât de repede înțelegem, că planificarea dinamică este soluția potrivită pentru o planificare urbană eficientă.

Adoptarea unui PUG dinamic reprezintă o tranziție necesară pentru orașele moderne, care caută să răspundă provocărilor contemporane și să rămână competitive. Un PUG dinamic transformă planificarea urbană într-un proces continuu și colaborativ, orientat către cetățeni și bazat pe date. Această abordare asigură că orașele sunt capabile să evolueze și să se adapteze, oferind în același timp o calitate a vieții mai bună pentru locuitori și o infrastructură sustenabilă pentru generațiile viitoare.

Cum se va proceda la Chișinău? Desigur, va fi elaborat PUG în conformitate cu procedurile legale, proceduri stabilite inclusiv în Codul nou al urbanismului. În noul Cod s-a făcut mai mult accentul pe diferite coordonări, expertize și avizări, pe care și le-au dorit autoritățile centrale, mai puțin pe metode moderne de planificare. Dar nu există o interdicție de a forma baza de date mobile, cu atât mai mult, că am reușit să punem începuturile unui sistem georeferențiat de date, proiectul gislocal.md, care este deja populat cu hărți ce reflectă domenii de activitate a orașului. Sistemul poate și trebuie să fie dezvoltat și, în paralel să se lucreze la crearea instrumentelor de procesare a datelor și de modelare.

Este nevoie de resurse substanțiale, da și de implicarea autorităților de diferite nivele, ca să fie armonizată și legislația, folosind experiența orașului în acest sens. 

Citeste mai mult

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult

DIGITAL CITIES / MATERIALELE CONFERINȚEI /CHIȘINĂU 16-17 DECEMBRIE 2019

Ángel Perles, Andrea Peiró – Instituto Universitario ITACA, VALENCIA

IoT in cultural heritage: the path from monitoring to preventive conservation

2019-12-16 Chisinau-IoC meeting e-mail

Citeste mai mult