Archives

Posted on publicat de by svetlana

Likbez urbanistic 6

PUG (Plan Urbanistic General) și PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă): două documente, un singur oraș. Și de ce trebuie să se „citească” permanent unul pe celălalt.

Există o tentație foarte comodă în urbanism: să tratăm documentele aprobate ca pe niște adevăruri definitive, care trebuie doar respectate întocmai până când, cândva, peste mulți ani, cineva va găsi timpul să le mai „actualizeze”. Orașul, însă, nu funcționează așa. Orașul se schimbă în fiecare zi. Se schimbă populația, economia, modul în care oamenii se deplasează, distribuția locurilor de muncă, apar noi cartiere, se modifică relațiile cu localitățile din jur, se construiesc infrastructuri noi, apar tehnologii noi, se schimbă comportamentele de mobilitate și chiar condițiile de mediu.

De aceea, și documentele prin care planificăm orașul trebuie să poată „vorbi” între ele și, atunci când realitatea o cere, să poată fi corectate.

Un exemplu foarte important este relația dintre Planul Urbanistic General – PUG și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD.

Nu două planuri puse unul lângă altul, ci două documente care trebuie să lucreze împreună.

În cazul Chișinăului, PUG și PMUD trebuie privite ca două componente ale aceleiași construcții de planificare. PMUD oferă fundamentarea pentru modul în care oamenii și mărfurile se deplasează prin oraș: rețeaua stradală, transportul public, mobilitatea pietonală și velo, parcările, managementul traficului, nodurile intermodale, conexiunile regionale și alte măsuri de mobilitate. PUG trebuie să răspundă la întrebarea: unde și în ce condiții se dezvoltă orașul și cum este organizat teritoriul pentru ca această dezvoltare să poată funcționa?

De aici rezultă relația fundamentală: PMUD ↔ PUG. Nu PUG „înghite” PMUD. Nu PMUD „dictează” PUG-ului fiecare soluție urbanistică. Cele două documente trebuie să se verifice, să se completeze și să se influențeze reciproc. Corelarea celor două documente pornețte tocmai de la această idee: PMUD trebuie să constituie fundamentul tehnic al componentei de mobilitate a PUG, iar PUG trebuie să asigure integrarea teritorială și funcțională a infrastructurii și politicilor de mobilitate.

Cum trebuie să lucreze, concret, echipa PUG cu PMUD?

Nu este suficient ca echipa PUG să primească PMUD-ul, să-l pună într-un dosar și să bifeze că „a fost luat în considerație”. Corelarea trebuie să fie una de lucru efectiv. Experții care elaborează PUG trebuie să analizeze PMUD și să verifice, între altele:

  • cum sunt organizate fluxurile de transport și circulație;
  • dacă este suficient de clară capacitatea infrastructurii pentru diferitele tipuri de transport;
  • cum este organizat transportul public;
  • care sunt rețelele necesare;
  • ce trasee de mobilitate trebuie integrate în reglementările PUG;
  • care este ierarhia stradală și cum este aceasta reflectată în planșele PUG;
  • ce coridoare verzi și pietonale trebuie protejate;
  • care sunt proiectele majore de infrastructură;
  • unde sunt necesare noduri intermodale;
  • unde și în ce condiții sunt necesare parcări;
  • cum sunt integrate pistele pentru biciclete și infrastructura pentru mobilitate alternativă.

Dar relația nu se oprește aici. PUG-ul trebuie să „testeze” PMUD-ul în realitatea teritorială Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facă echipele este să verifice dacă soluțiile de mobilitate propuse de PMUD sunt compatibile cu dezvoltarea teritorială propusă prin PUG. De exemplu, dacă PUG propune o nouă zonă rezidențială de mari dimensiuni, nu este suficient să desenăm această zonă și să spunem: „aici se va construi”. Trebuie să putem răspunde:

Cum ajung oamenii acolo?

Există transport public?

Există conexiuni pietonale sigure?

Există capacitate suficientă a rețelei stradale?

Există conexiuni cu celelalte zone ale orașului?

Ce se întâmplă cu traficul dacă populația zonei crește?

Dar dacă acolo se propune și o zonă de afaceri, școală, centru comercial sau alt pol important de atracție?

Exact aceeași logică trebuie aplicată noilor zone industriale, logistice, comerciale, de servicii sau altor dezvoltări generatoare de trafic.

Un principu foarte simplu: PUG-ul trebuie să demonstreze că noile zone de dezvoltare sunt asigurate cu infrastructura necesară – accesibilitate, transport public și conexiuni sigure. Altfel spus, nu poți proiecta orașul și abia după aceea să întrebi cum se va deplasa orașul.

PMUD are două fețe – și ambele trebuie văzute în PUG.

O altă chestiune importantă este că PMUD nu înseamnă doar străzi și trasee desenate pe hartă. Există o componentă spațial-teritorială și o componentă operațională.

Componenta spațial-teritorială privește infrastructura:

  • rețeaua stradală și ierarhia acesteia;
  • transportul public;
  • benzi dedicate și coridoare de transport;
  • stații și depouri;
  • noduri intermodale;
  • piste ciclabile;
  • trotuare și coridoare pietonale;
  • zone cu trafic calm;
  • conexiuni regionale și fluxuri majore.

Componenta operațională arată însă cum funcționează sistemul:

  • rutele și frecvența transportului public;
  • capacitatea și orarele;
  • integrarea între diferitele moduri de transport;
  • managementul traficului;
  • semaforizarea și sistemele inteligente;
  • managementul parcărilor;
  • politica tarifară;
  • sistemele integrate de ticketing;
  • managementul cererii de transport;
  • car sharing, ride sharing și alte instrumente;
  • educație și comunicare.

Nu toate aceste elemente vor deveni reglementări urbanistice în PUG. Unele țin de organizarea și operarea sistemului de transport. Dar PUG trebuie să înțeleagă această componentă operațională, pentru că ea poate avea consecințe teritoriale. Spre exemplu, dacă transportul public urmează să fie reorganizat în jurul unor coridoare principale, PUG trebuie să permită dezvoltarea urbană corespunzătoare în jurul acestora. Dacă se propune un nod intermodal, acesta are nevoie de teren, accesuri, conexiuni pietonale, transport public și relații cu rețeaua stradală.

Așadar, componenta operațională a PMUD poate produce efecte asupra componentei spațiale a PUG. Și acum vine partea esențială: ce facem dacă descoperim că ceva din PMUD trebuie schimbat? Aici trebuie să ieșim dintr-o anumită mentalitate birocratică. Faptul că un document a fost aprobat nu înseamnă că orice idee din el devine eternă și intangibilă. Un document de planificare este rezultatul unei analize realizate la un anumit moment, pe baza unor date, ipoteze, prognoze și scenarii disponibile atunci.

Între timp, realitatea poate demonstra că anumite ipoteze trebuie revizuite. Acest lucru este absolut firesc. De exemplu, în procesul de elaborare a PUG pot apărea date noi privind:

  • evoluția populației;
  • distribuția populației pe cartiere;
  • dezvoltarea economică;
  • amplasarea noilor centre de activitate;
  • fluxurile reale de deplasare;
  • dezvoltarea localităților din municipiu;
  • relațiile cu localitățile suburbane;
  • traficul de tranzit;
  • transportul regional;
  • proiectele naționale de infrastructură;
  • modificările infrastructurii feroviare;
  • dezvoltarea aeroportului sau a altor noduri de transport;
  • schimbările climatice și riscurile de mediu;
  • necesitatea protejării unor coridoare verzi;
  • schimbările tehnologice;
  • apariția unor noi forme de mobilitate;
  • modificarea comportamentului populației;
  • schimbările în structura economică a orașului.

Și mai există ceva, poate mai greu de acceptat pentru unii: este posibil ca o anumită ipoteză dintr-un document anterior să fi fost pur și simplu greșită. Se întâmplă. O eroare într-un document nu este o condamnare pe viață. Planificarea nu este o disciplină în care, după aprobarea unui document, experții trebuie să apere cu orice preț fiecare linie desenată cu cinci ani înainte. Dacă analiza serioasă demonstrează că o soluție nu mai este justificată sau că ipoteza inițială a fost greșită, soluția profesională nu este să ne cramponăm de greșeală doar pentru că ea poartă ștampila unui document aprobat.

Soluția profesională este: date noi → analiză → argumentare → propunere → verificare → decizie. Aceasta nu înseamnă că documentele aprobate pot fi schimbate după bunul plac. Dimpotrivă. Înseamnă că orice schimbare trebuie să fie mai bine fundamentată decât simpla menținere a unei soluții doar pentru că „așa este în PMUD”.

Și consultarea publică poate aduce lucruri noi.

Un alt moment important este consultarea publică. Consultarea nu este doar o etapă în care administrația prezintă cetățenilor ceea ce au desenat experții și așteaptă să audă „da”. În timpul consultărilor pot apărea informații pe care analiza tehnică nu le-a surprins suficient. Pot fi identificate:

  • probleme locale de accesibilitate;
  • fluxuri de deplasare care nu au fost corect estimate;
  • conflicte între diferite tipuri de transport;
  • probleme de siguranță;
  • nevoi ale unor grupuri de populație;
  • soluții alternative;
  • efecte ale unor proiecte care nu au fost suficient evaluate.

Unele propuneri vor fi bune. Altele nu. Unele vor putea fi integrate în PUG. Altele vor necesita modificarea sau completarea unor soluții din PMUD. Și aici trebuie să funcționeze exact aceeași logică: nu se acceptă automat, dar nici nu se respinge automat. Se analizează.

Cum ar trebui să circule informația între cele două echipe?

Ideal, nu prin scrisori trimise dintr-un birou în altul după ce fiecare echipă și-a terminat treaba. Ar trebui să existe o colaborare continuă între echipa PUG, specialiștii PMUD și autoritățile administrației publice locale. Practic, pentru fiecare problemă importantă de mobilitate ar trebui să existe o urmă clară: soluția PMUD → verificarea în PUG → observația/constatarea → analiza tehnică → soluția propusă → decizia privind integrarea sau revizuirea.

Dacă echipa PUG constată că o anumită soluție din PMUD nu mai corespunde realității teritoriale, aceasta nu „anulează” PMUD-ul. Ea formulează o propunere argumentată de revizuire sau completare, însoțită de fundamentarea tehnică necesară.

La fel, dacă specialiștii în mobilitate identifică, în procesul de elaborare a PUG, o problemă urbanistică ce afectează funcționarea sistemului de transport, această constatare trebuie transmisă echipei PUG și analizată în cadrul documentației urbanistice. În acest fel apare ceea ce putem numi influența bidimensională PUG ↔ PMUD.

De ce „bidimensională”?

Pentru că influența merge în ambele direcții.

PMUD influențează PUG:

  • prin rețele;
  • coridoare de mobilitate;
  • ierarhia stradală;
  • transport public;
  • noduri intermodale;
  • infrastructură velo și pietonală;
  • fluxuri majore;
  • necesarul de infrastructură.

Dar și:

PUG influențează PMUD:

  • prin distribuția funcțiunilor urbane;
  • densități;
  • extinderea sau restructurarea zonelor urbane;
  • localizarea noilor poli de dezvoltare;
  • dezvoltarea periferiei;
  • localizarea dotărilor;
  • relațiile dintre cartiere;
  • protejarea spațiilor verzi și a coridoarelor ecologice;
  • configurarea teritoriului metropolitan.

Această relație bidirecțională este esențială tocmai pentru că mobilitatea nu poate fi planificată separat de orașul pe care trebuie să-l deservească.

Orașul nu este o planșă laminată.

Poate că aceasta este cea mai importantă idee din tot acest subiect. Orașul nu este ceva „bătut în cuie” pe hârtie. PUG-ul nu este orașul. PMUD-ul nu este orașul. Ele sunt instrumente prin care încercăm să înțelegem orașul, să anticipăm evoluția lui și să construim reguli și investiții care să-l facă să funcționeze mai bine. De aceea, documentele trebuie să fie suficient de stabile pentru a asigura predictibilitate, dar suficient de inteligente pentru a permite corectarea unor soluții atunci când realitatea, datele sau analiza demonstrează că este necesar.

Într-un oraș viu, stabilitatea nu înseamnă încremenire. Iar actualizarea nu înseamnă haos. Înseamnă capacitatea administrației și a specialiștilor de a învăța din realitate.

Și încă ceva despre „experții” care au descoperit urbanismul pe rețelele sociale.

Există, desigur, și o altă formă de „participare profesională”, foarte comodă. Aceea în care unii specialiști nu sunt văzuți prea des la mesele de lucru, nu vin cu analize, nu prezintă alternative, nu modelează fluxuri, nu verifică date și nu formulează soluții. Dar sunt foarte activi în comentarii.

Acolo pot fi găsite rapid vinovății, conspirații, „incompetenți”, „catastrofe”, „dezastru urbanistic” și, eventual, explicația universală pentru toate problemele orașului. Este, fără îndoială, o activitate mai puțin obositoare decât să stai câteva zile asupra unei rețele de transport, să verifici datele și să demonstrezi matematic că soluția A este mai bună decât soluția B.

Dar planificarea urbană nu se face din comentarii. Dacă un expert consideră că soluția propusă în PMUD este greșită, foarte bine. Să spună de ce. Să aducă date. Să propună o alternativă. Să arate efectele. Să explice costurile. Să demonstreze beneficiile. Să spună ce trebuie schimbat în PUG și ce consecințe are această schimbare. Aceasta este contribuția profesională.

Critica este necesară. Uneori este chiar indispensabilă. Dar există o diferență enormă între critica profesională, care produce soluții, și spectacolul public în care oamenii care muncesc sunt transformați în ținte personale, în timp ce autorul criticii nu reușește să pună pe masă nici măcar o soluție alternativă. Asta se referă și la consilierii care din momentul alegerii se consider experți pe toate domeniile. Și, in loc să învețe repede, ca să poată participa activ la aprobările de care sunt responsabili, să producă proiecte, se ocupă doar cu critici sterile și cu shouri, stropide din abundență cu venin, menite doar să diminuieze din eforturile autoritățilăr. Desigur ar putea să facă mai multe, dacă ar învăța prin studii mai consistente, decât doar cititul și scrierile de articole pseudoștiințifice pe bloguri.

Orașul nu se construiește din „faceți”, „nu faceți”, „ați greșit” și „v-am spus eu”. Orașul se construiește din date, scenarii, argumente, proiecte, compromisuri inteligente și decizii asumate.

În loc de concluzie

PUG și PMUD trebuie să fie două documente care se întâlnesc permanent, nu două documente care se întâlnesc o singură dată, la momentul aprobării. Pe măsură ce PUG avansează, soluțiile de mobilitate trebuie verificate. Pe măsură ce PMUD este analizat și implementat, efectele lui asupra dezvoltării teritoriale trebuie urmărite. Pe măsură ce societatea se schimbă, datele trebuie actualizate. Pe măsură ce apar proiecte noi, scenariile trebuie retestate.

Iar atunci când analiza serioasă arată că o soluție trebuie completată, corectată sau chiar schimbată, aceasta trebuie făcută prin procedura corespunzătoare, cu fundamentare tehnică, transparență și asumare. Nu este un semn că planificarea a eșuat. Este semnul că planificarea funcționează. Pentru că un oraș viu nu poate fi administrat cu documente moarte. Iar adevărata performanță a unei echipe de planificare nu se măsoară prin cât de solemn apără o linie trasată cândva pe o planșă, ci prin capacitatea ei de a explica de ce acea linie trebuie păstrată, modificată sau înlocuită atunci când realitatea o cere.

PUG ↔ PMUD: NU COMPETIȚIE ÎNTRE DOCUMENTE, CI DIALOG PERMANENT DESPRE ACELAȘI ORAȘ. 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PLAN URBANISTIC GENERAL. Întrebări… răspunsuri

Organizația „Primăria Mea” a adresat câteva întrebări cu referire la emisiunea televizată Politica din 14 octombrie 2020.

Din adresare:

În urma declarației viceprimarului Victor Chironda din cadrul emisiunii Politica din 14 octombire 2020, vrem să facem câteva precizări. Acesta a declarat că: „PUG, vă garantez că, trebuie să fie elaborat conform procedurilor legale, adică cu alocare de bani din bugetul municipal, cu elaborarea caietului de sarcini de către Direcția arhitectură, cu inițierea unui tender internațional de dorit, astfel încât să atragem un consorțium de companii, fie o companie străină, una locală, fie completamente străină, nu contează, dar să fie o companie credibilă, și să începem elaborarea unui PUG cu credibilitate maximă.”

https://tv8.md/tv8-show/politica-nataliei-morari-14-10-20-ziua-orasului-pe-timp-de-covid-primaria-inundatii-pe-albisoara/

Prin urmare, întrebările noastre sunt:

  • Se continuă colaborarea cu Asociația Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă?
  • Dacă da, la ce etapă este aceasta?
  • Dacă nu, ce acțiuni sunt întreprinse de Direcție pentru elaborarea Planului Urbanistic General?
  • Susțineți declarația viceprimarului Victor Chironda și seria de pași pe care îi propune acesta? Sau aveți alte comentarii la aceasta?

Răspunsurile

  • Se continuă colaborarea cu Asociația Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă?
  • Dacă da, la ce etapă este aceasta?

Nu este abrogată nici una din deciziile CMC referitor la elaborarea PUG. Punctul la care suntem opriți este lipsa avizului asupra contractului de la comisia economie și buget. Această comisie a întors proiectul contractului la reexaminare, fără ca să facă careva obiecții asupra textului documentului, după care nu a mai reluat examinarea. În cadrul ședinței comisiei nu s-a discutat pe subiect, nu s-au făcut obiecții la documentul prezentat spre examinare, s-au lansat învinuiri și declarații, discursul fiind unul cu termeni de “mafia imobiliară” și “culioace”, care li se năzăreau unor consilieri.

După apariția pe post a emisiunii, și a declarațiilor domnului viceprimar Chironda, CCDD a făcut o adresă, prin care ni s-a stabilit un termen, până la care este valabilă oferta de sponsorizare, după care, dacă autoritatea publică nu reușește să-și rezolve problemele, își rezervă dreptul de a retrage oferta. Mesajul este clar: dacă nu dorim acest ajutor, trebuie să fim onești și să recunoaștem pe căi oficiale că nu acceptăm oferta, dar nu prin apropouri la emisiuni.

Personal, nu-mi asum acest rateu de fonduri, cu atât mai mult în situația, când același consiliu nu a aprobat un buget pentru elaborarea PUG pentru 2020.

Am solicitat dlui director Profeanu să prelungească termenul de valabilitate a ofertei, sper să obținem acceptul și să fie depășite neînțelegerile, pentru a nu pierde această oportunitate.

  • Dacă nu, ce acțiuni sunt întreprinse de Direcție pentru elaborarea Planului Urbanistic General?

Direcția a apelat la mai mulți donatori pentru obținerea resurselor în scopul elaborării documentației urbanistice și altor necesități pe care le considerăm urgente.

La moment s-a reușit obținerea proiectelor de implementarea sistemului de eliberare automatizată a documentelor permisive pentru construcții, susținut de proiectul Băncii Mondiale, Proiectul de management integrat al teritoriului GIS Local, finanțat de USAID și digitizarea PUG din 2007 și a RLU, cu introducerea PUZ-urilor aprobate până în prezent de către CMC, finanțate de proiectul UNDP Orașe verzi durabile. Finanțarea elaborării unui PUG – pentru această lucrare nu avem nici un răspuns pozitiv. Singura oportunitate la moment este oferta CCDD, care poate fi un proiect de succes, dacă ne apucăm de lucru și lăsăm la o parte gâlceava politică la acest subiect.

  • Susțineți declarația viceprimarului Victor Chironda și seria de pași pe care îi propune acesta? Sau aveți alte comentarii la aceasta?

Ce este de susținut în această declarație? Faptul, că PUG-ul trebuie elaborat conform procedurilor legale? Cumva a afirmat domnul viceprimar Victor Chironda, că deciziile CMC ar fi ilegale și ar fi alți pași de întreprins pentru elaborarea planului general? Dacă asta a avut în vedere, ar fi cazul să concretizați răspunsul cu dumnealui, personal cred că nu a avut în vedere acest lucru.

Referitor la legalitatea elaborării unui PUG din resursele sponsorizate, s-au adus argumente către CMC, de către juriști, cu clarificarea aspectelor privind forma de finanțare a lucrărilor, care poate însemna 3 lucruri:  

  1. a) împrumut către autoritatea publică, atunci banii devin publici și devine incidentă Legea achizițiilor publice; sau
  2. b) donație de mijloace bănești (grant) către autoritatea publică, atunci banii devin publici și devine incidentă Legea achizițiilor publice;
  3. c) contractarea direct de către persoana privată a serviciului, și desemnare autorității contractante ca terț beneficiar al serviciilor, fără a angaja financiar bugetul local.

Legea cu privire la achiziții publice nu este aplicabilă contractelor prin care autoritatea contractantă obține bunuri sau servicii cu titlu gratuit.  Aici nici nu este angajat financiar banul public și nici nu este posibilă o licitație, fiindcă lipsește un criteriu de departajare la licitație – prețul.

După cum a fost menționat, conform deciziei CMC nr. 4/1 din 05.03.2020, donația nu este sub formă pecuniară, ci presări servicii, ce se manifestă prin servicii cu privire la elaborarea unui document (Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău).Această procedură fiind reglementată de Codul Civil și Legea cu privire la sponsorizare.

Insistența cu care se induce idea că ar fi încălcată procedura de achiziție și dezinformarea pe acest subiect rămâne pe conștiința organizației Save Chișinău și a autorilor articolului publicat pe situl organizației.

Referitor la credibilitatea companiei care va elabora PUGul – credibilitatea nu se măsoară în gradul de putere, cu care se organizează gâlceava în jurul companiei, dar cu certificările din partea autorităților responsabile a specialiștilor, cu care această companie a prezentat oferta de prestare a serviciilor. Toți specialiștii din echipa prezentată de către firma VEGO au acordate drepturi de semnătură prin hotărârile Consiliului superior al Registrului Urbaniștilor din Romania.

Etichetarea companiei ca una “total obscură, al cărui președinte este Virgil Profeanu, un urbanist fără diplomă și tenor fără conservator” – este o încercare de a manipula publicul și a induce o atitudine negativă față de companie, discutând într-un mod disprețuitor despre director, în loc să se facă lumină referitor la calitatea profesională a specialiștilor din echipa de lucru. Cred că acest aspect putea să fie clarificat de către domnul viceprimar în emisiune. Dar sigur va mai avea și alte posibilități să aducă aceste clarificări, precum și contractul poate fi consultat de către oricine, nu este un document secret.

Credibilitatea maximă. Și acest lucru îl susțin pe deplin. Doar că noi, cei de la autoritatea publică suntem nevoiți să muncim mult pentru a demonstra și a obține această credibilitate. Încrederea se obține greu, cu atât mai mult, când se luptă ca pe baricade pentru dreptul de a primi sponsorizare și a elabora PUG pentru Chișinău. Care este scopul torpilării acestei lucrări, este greu de explicat. Lupta din interesele partidului ar fi una din explicații, dar pot fi și alte explicații, mai puțin altruiste. Cunoaștem cu toții, câte intervenții abuzive s-au făcut în Chișinău, pe fonul un PUG depășit și prin diferite modalități de coordonări/avizări, prin care se putea valida orice amplasament păgubos pentru oraș. Desigur că sunt forțe care și în prezent ar dori să deplaseze cât mai departe timpul, când va fi aprobat noul plan și regulament. Și ar trebui să recunoaștem – nici executivul, nici consiliul încă nu se bucură în Chișinău de credibilitate. Cei care încearcă să pară mai credibili în tot acest proces și aruncă cu lozinci nu fac nimic altceva, decât dau fumigene.

Există o singură cale pentru a demonstra orășenilor că se lucrează în interesul lor – să fie organizate consultări publice calitative, cu grupurile de specialiști, cu asociațiile de profesioniști din diferite domenii, cu comunitatea științifică, cu societatea civilă, cu toți cei care doresc să se implice în procesul de elaborare a planului orașului. Proiectanții angajați, experții (indiferent că va fi compania VEGO sau o altă companie, selectată prin licitație) elaborează propunerile din perspectiva expertizei pe care o dețin specialiștii din echipă și conform cu legislația și normativele în vigoare. Dar responsabilitatea de aprobare aparține CMC și executivului, care deține instrumentele de monitorizare și control și succesul elaborării și aprobării unui PUG depinde de faptul cum vor fi utilizate aceste instrumente. Grupul de supraveghere creat este unul din aceste instrumente, care va supraveghea pe tot parcursul elaborării proiectului tot procesul. Îmbinat cu procesul de consultări trebuie să genereze soluții potrivite pentru dezvoltarea orașului.

Referitor la declarația, că domnul viceprimar din start a fost împotriva elaborării PUG de către CCDD, prin intermediul firmei VEGO. Nici nu e cazul să comentez. Pentru mine aceasta a fost o noutate auzită în premieră la această emisiune televizată. Proiectul Deciziei CMC prin care s-a aprobat planul de acțiuni a fost contrasemnat de către viceprimar în modul stabilit, fără careva obiecții sau avize negative. Și după micul război din ședința, după aprobare – mesaj cu primire de felicitări pentru succesul de a fi aprobată Decizia.

Cunosc, că se încearcă insinuări, referitor la faptul, că ar fi o companie pe care am adus-o eu, dar vreau să-i dezamăgesc pe cei care sunt în căutarea vrăjitoarelor de prăjit pe rug – nu am eu asemenea capacitate, să negociez un contract de sponsorizare de jumătate de milion de euro. Dar susțin acest proiect, cu atât mai mult, că compania are capacitate de lucru cu echipe de specialiști, precum și tehnologii moderne de proiectare. VEGO folosește în procesul de proiectare S.E.L.F. (Self Enginiring and Learning Features) – e o mașină inteligentă de proiectare ce înglobează mecanisme de machine learning, inteligență artificială, boți de automatizare a programelor BIM, sisteme de rețele neuronale artificiale și sisteme complexe adaptive într-o metodologie ce folosește la maxim ingineria modernă.

Ca să fie clar, referitor la PUG. Nu se neagă nici posibilitatea de a elabora documentul din contul resurselor bugetare, chiar a și fost pregătit un asemenea proiect de decizie, concomitent cu Decizia de aprobare a planului de acțiuni (Decizia CMC nr. 12/14 din 28 iulie 2020). Dat fiind faptul, că Consiliul Municipal a aprobat Decizia 12/14 din 28 iulie, nu a mai fost dat cursul proiectului de decizie cu finanțarea PUG din resurse bugetare. Acum, dacă CCDD din Romania refuză să mai păstreze pentru noi oferta de sponsorizare, rămâne să decidă CMC dacă aprobă în bugetul anului 2021resurse pentru elaborarea PUG, este nevoie de o sumă de cca 20 mln lei.

În toată această situație, este foarte importantă consolidarea capacităților autorităților locale, a consiliului și a executivului, de a administra procesul de elaborare/avizare/consultare/aprobare a unui document complex cum este Planul Urbanistic General. Anume această capacitate stă la baza calității executării lucrărilor și a respectării intereselor orașului.    

Luând în considerație, că “Primăria mea” se autoidentifică ca și un proiect care contribuie la îmbunătățirea calității vieții în oraș, prin a impune autorităților să se consulte cu cetățenii, ar fi binevenit și un parteneriat pentru susținerea autorității în procesul de consultare cu populația. Primăria va susține această inițiativă, dacă există disponibilitate din partea organizației să-și dedice efort pe acest segment de activitate.

 

Aici – Deciziile CMC și Dispoziția primarului:

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=28721&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-41-din-05032020-Cu-privire-la-elaborarea-strategiei-de-dezvoltare-a-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=492&id=29083&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-185-d-din-23-aprilie-2020-Cu-privire-la-instituirea-Grupului-de-lucru-privind-supravegherea-procesului-de-elaborare-a-conceptiei-de-dezvoltare-a-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=30468&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-1214-din-28-iulie-2020-Cu-privire-la-aprobarea-Planului-de-actiuni-pentru-elaborarea-Planului-de-amenajare-a-teritoriului-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general-al-oraului-Chiinau-operarea-unor-modificari-in-decizia-Consiliului-municipal-Chiinau-nr-41-din-05032020-i-Tema-program-pentru-elaborarea-Planului-de-amenajare-a-teritoriului-municipiului-Chiinau

Citeste mai mult →