RLU | Svetlana Dogotaru

Posted on 30 martie 2026 publicat de svetlana by svetlana

Dosarul killerilor urbanistici 1

Codul urbanismului și construcțiilor, în forma în care a fost aprobat, nu este doar imperfect — este un document cu probleme structurale serioase, incoerențe interne și lacune care afectează direct modul în care se dezvoltă orașele noastre. Despre această calitate extrem de slabă am vorbit încă înainte de adoptare, în mai multe analize publice, pe care le găsiți pe această pagină sub denumirea de „Codul urbanismului – între necesitate și modă”.

Din păcate, în loc ca aceste probleme să fie corectate profesionist, modificările propuse acum riscă să le agraveze și mai mult. De aceea, încep această serie — „Dosarul killerilor urbanistici” — în care voi explica, pe înțelesul tuturor, cum anumite intervenții legislative nu doar că nu rezolvă problemele existente, dar distrug mecanismele de bază ale planificării teritoriale.

CUM DISTRUG KILLERII URBANISTICI ORAȘUL PRINTR-O FRAZĂ ÎN LEGE

Ministerul a publicat recent anunțul de inițiere a consultărilor publice pentru modificările la Codul urbanismului și construcțiilor — Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrullui normativ in domeniul urbanismului și construcțiilor) document disponibil aici:
👉 https://particip.gov.md/ro/document/stages/*/16174

Platforma particip.gov.md este mecanismul oficial prin care cetățenii și profesioniștii pot interveni în procesul legislativ și formula poziții asupra proiectelor de acte normative.

Tocmai de aceea, aceste modificări trebuie analizate serios. Pentru că, în forma propusă, ele riscă să producă exact opusul a ceea ce declară. Desigur, există și riscul, că propunerile nu vor conveni autorilor și nu le va lua nimceni in seamă. Cel puțin, va rămâne in istorie, pentru cei, care vor veni după new-urbaniști să corectreze lucrurile.

CUC – modificări propuse: când „reparăm” legea, dar stricăm sistemul

Continuăm seria de explicații pe modificările propuse de Guvern la Codul urbanismului și construcțiilor.

Astăzi – una dintre cele mai problematice intervenții:
interdicția de a modifica „reglementările urbanistice” prin actualizarea documentației.

Asta este modificarea: În articolul 46: 3.1. alineatul (1) cuvintele „însă fără schimbarea conceptului initial” se completează cu cuvintele ”precum și fără schimbarea reglementărilor urbanistice”

Cum funcționează sistemul, în mod normal (și corect)

Urbanismul NU este rigid. Orașele nu sunt statice. Orașele sunt sisteme complexe, în care se intersectează interese, posibilități, constrângeri și nevoi diverse, iar încercarea de a le controla prin interdicții simpliste nu face decât să distrugă echilibrul fragil al dezvoltării urbane.

Avem în legislație o ierarhie clară:

PUG + RLU → stabilesc regulile generale (zone, indicatori, funcțiuni)
PUZ → permite ajustări la nivel de zonă, în baza:
- Studiilor
- calculelor
- consultărilor publice
- avizelor
- deciziei consiliului local

Cu alte cuvinte, PUZ este mecanismul legal prin care orașul se adaptează intereselor, posibilităților, constrângerilor și nevoilor diverse. Nu aștepți 20 de ani să modifici PUG-ul ca să rezolvi o problemă punctuală. De menționat, nu toate orașele lumii sunt blocate în logica unui PUG rigid. În multe cazuri, inclusiv la New York, dezvoltarea este ghidată prin strategii urbane și intervenții zonale flexibile, adaptate continuu la realitate — nu prin documente generale care se actualizează o dată la decenii.

Procedura actuală legală (pe scurt)

Dacă există necesitatea de a modifica reglementările într-o zonă:

Se inițiază PUZ prin Dispoziția primarului (în două etape. Mai întâi – studiu de justificare, cu toate procedurile și după care – PUZul propriu-zis),
Se fac studii și fundamentări,
Se obțin avize (mediu, sănătate, patrimoniu etc.),
Se fac consultări publice,
Se obține avizul general de la ministerul de specialitate (care este unul cu ceințe abuzive, dar la Chișinău și asta se îndeplinește),
Se aprobă în Consiliul local,

După aprobare: se pot modifica codul zonei (În Decizia de aprobare a PUZ se prevede în mod expres modificarea RLU pentru zona concretă), indicatorii urbanistici (POT, CUT, înălțime etc.), funcțiunea terenului.

ASTA NU ESTE ABUZ.
ASTA ESTE PLANIFICARE URBANĂ.

Ce propune Ministerul acum

Se introduce interdicția: Se pot elabora PUZuri, dar „fără schimbarea reglementărilor urbanistice” Tradus simplu:

poți face PUZ, dar NU poți schimba nimic important prin el, rezultatul final fiind:

nu mai poți modifica înălțimea,
nu mai poți schimba funcțiunea,
nu mai poți ajusta densitatea,
nu mai poți corecta greșeli din PUG.

PRACTIC PUZ DEVINE UN DESEN FĂRĂ VALOARE JURIDICĂ.

Problema nu e doar tehnică. Este mult mai gravă.

Această modificare NU vine dintr-o înțelegere a urbanismului. Ea vine din:

frici,
conflicte instituționale,
dorința de a bloca procese,
Inclusiv din acea „luptă” permanentă cu Primăria Chișinău, unde scopul a devenit:
să nu meargă niciun proiect. Când reglementezi din frustrare, distrugi sistemul, asta n-o înțeleg autorii modificărilor. În încercarea de a opri unele abuzuri punctuale se întroduce o interdicție generală. În rezultat nu se opresc abuzurile, se oprește TOT.

Ce se va întâmpla în realitate

✔ orașele vor fi blocate,
✔ investițiile vor fi blocate,
✔ problemele existente NU vor putea fi corectate,
✔ presiunile vor migra în „zone gri” și litigii,

Și cel mai grav – se distruge mecanismul legal de planificare urbană.

În ceea ce privește „calitatea” acestor modificări, este greu să nu observi stilul new-urbaniștilor de a reduce totul la un război cu arhitecții orașului și de a produce norme impregnate de un nihilism care întrece orice măsură. Ce au generat, de data asta:

se propun norme fără înțelegerea funcției lor,
se introduc interdicții fără analiză de impact,
se creează contradicții chiar în interiorul Codului.

Rezultatul este previzibil – echipe întregi vor munci ani de zile ca să repare aceste „corecții”.

In Concluzie, această modificare:

nu rezolvă problema abuzurilor,
nu îmbunătățește controlul,
nu aduce claritate,

În schimb blochează dezvoltarea și distorsionează esența planificării teritoriale.

Urbanismul nu este despre interdicții totale.
Este despre reguli + flexibilitate controlată.

Când elimini flexibilitatea, nu faci ordine. Distrugi sistemul.

Cei care trec astăzi cu tancul peste urbanism și peste sistemul de calitate în construcții sunt, desigur, foarte plini de elan, de certitudini și de reflexul sănătos de a repara totul dintr-o singură lovitură de condei. Vor învăța, fără îndoială. Vor crește profesional. Poate peste câteva zeci de ani vor ajunge chiar să scrie norme bune, să înțeleagă ce scriu și, mai ales, să priceapă ce efecte produc aceste texte asupra vieții reale a orașului. Până atunci, poate le-ar fi util să apeleze și la experiența practică a Primăriei Chișinău, care lucrează zi de zi exact cu consecințele acestor norme și care ar putea să le modeleze, la modul cel mai concret, înțelegerea asupra a ceea ce scriu. Până una-alta însă, nu ei vor plăti prețul experimentelor lor normative, ci orașul. Iar abuzurile, oricât de reale ar fi, nu se combat prin demolarea regulilor, ci printr-un sistem mai bun, mai coerent și mai competent.

Citeste mai mult →

Posted on 25 decembrie 2020 publicat de svetlana by svetlana

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare – stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității. Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ – Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate… …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro) https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici: IMG_0001 Citeste mai mult →

Posted on 13 august 2020 publicat de svetlana by svetlana

Despre moratoriul pe centrul istoric în or. Chișinău.

După ce câteva organizații au lansat demersul cu moratoriul, pe site-ul Save Chișinău au fost postate explicații, care necesită a fi și acestea explicate, pentru a nu duce în eroare publicul. Va fi instituit moratoriu sau nu – este altă problemă, dar e bine să nu se opereze cu semiadevăruri. Mai jos – o mica analiză a afirmațiilor.

https://savechisinau.wordpress.com/2020/07/24/despre-moratoriu-pentru-centrul-istoric/?fbclid=IwAR1Uf20fkLA3fD7ehdHkBCMIe6wLqeiP4W83A7vx1AFbFeTGbQodrWY1sZc

Legea prevede posibilitatea de interzicere temporară a construcțiilor în câteva cazuri.

Autorul afirmă că legea prevede posibilitatea de interzicere temporară de construire, făcând trimitere la prevederile art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835/1996, care revede că Interdicţia temporară de construire se stabileşte pentru unul din următoarele motive: a) necesitatea elaborării unei documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectivă

Însă pentru a da o apreciere juridică a acestei afirmații, este necesar de examinat norma materială prevăzută la art. 47 din legea nr. 935/1996 în ansamblu. În speță, atragem atenția că alin. (1) stabileşte univoc, fără a lăsa loc de interpretare, că prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se pot stabili interdicţii definitive sau temporare de construire.

Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că doar prin documentația de urbanism se poate institui o interdicție temporară de construire, nu prin legi (http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx), Hotărâri de Guvern sau Decizii ale Consiliului Municipal Chişinău, dacă aceste decizii nu sunt parte a documentației urbanism şi amenajare a teritoriului, după cum este definit la art. 6 al legii nr. 935/1996.

Cadrul legal actual interzice construcțiile în centrul istoric. Afirmația este falsă!

Nicio lege nu prevede expres interzicerea lucrărilor de construcție în nucleul istoric, obiectivul cu nr. 308 din Registrul Monumentelor Republicii Moldova.

La toate discuțiile publice care au avut loc, inclusiv pe rețelele de socializare am explicat destul de detaliat:

Interdicția de a amplasa obiecte în centru istoric nu este scrisă într-o singură frază, cum se caută a fi explicat acest subiect.

Prin legea nr. 3 din 06.02.2020 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 55-61 art. 37 din 21.02.2020) a fost modificată Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Ca urmare a modificărilor aduse, după data de 21.02.2020 Certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborează [doar !!!] în baza documentației de urbanism şi de amenajare a teritoriului – art. 4 alin. (1).

În municipiul Chişinău Regulamentul local de urbanism (în continuare „RLU”, care este cu caracter exclusiv reglementator, a fost aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău, nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.

În conformitate cu prevederile p. 4 a deciziei nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, Consiliul Municipal Chișinău a decis că pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău Regulamentul local intră în vigoare după aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor. Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor nu au fost până în prezent elaborate.

Astfel, reieșind din faptul că Regulamentul local de urbanism, care este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate, inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora, art. 17 alin. (3) din legea 835/1996, nu a intrat în vigoare pentru Zona Centrală Istorică, la moment se constată că pentru această parte a orașului Chişinău nu se aplică şi prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău.

Astfel, la moment, Primăria municipiului Chişinău, ca şi majoritatea celor 900 de comune, orașe, municipii, din Republica Moldova, care nu au documentația de urbanism aprobată sunt în imposibilitatea de a emite Certificate de Urbanism pentru Proiectare (în continuare „CUP”).

Fără CUP nu poate fi elaborată documentația de proiect și, cu atât mai mult – nu se pot elibera Autorizații de Construire (în continuare „AC”). Legea 163 prevede expres că pentru obținerea AC se anexează la cerere certificatul de urbanism pentru proiectare – art. 12, alin. (1) lit. b).

Anume legislația citită în complexitate ne pune în situația de blocare a emiterii documentelor permisive pentru obiectivele de construcții în zonele nereglementate (în cazul dat – în centrul istoric).

Să afirmi că dacă nu este expres scris în lege că se interzice construcția în centrul istoric asta înseamnă că există posibilitatea de a construi e mai mult un nihilism juridic, cu care se încearcă să se facă argumentări de a introduce instrumente inutile și ilegale de interdicții.

Textul articolului 4 alin. 1 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația executării lucrărilor de construcție (“Legea 163/2010”) nu prevede o interdicție expresă de a construi în lipsa PUZ-ului. Formularea „certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului” este interpretabil și poate fi citit și în sensul în care permite elaborarea certificatului de urbanism pe baza documentației de urbanism disponibile la acel moment (PUG), absența unui PUZ neputând reprezenta un impediment. Mai mult decât atât, de la intrarea în vigoare a acestor modificări au fost eliberate certificate de urbanism în perimetrul Nucleului Istoric! Nu există nicăieri, nicio provedere legală în care se stipulează pentru care obiecte se pot elibera documentații de urbanism și pentru care obiecte nu.

Interpretarea libertină a legislației se vede că este punctul forte al postării, din moment ce acest articol poate fi citit în acest mod.

Componența directoare a PUG este prevăzută la art. 13 din legea 835/1996. Caracterul director al documentului stabilește direcțiile de dezvoltare ale localității și în baza acestora se elaborează programe și proiecte de dezvoltare.

Astfel, PUG-ul nu conține reglementări privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi funcțiilor urbanistice permise care stau la baza eliberării CUP, aceste prevederi se conțin în exclusivitate în RLU, art.17 alin. (2) din legea 835/1996, despre care s-a scris mai sus şi care la moment nu se aplică pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău

Da, au fost eliberate CUP în centrul istoric. Și vor fi eliberate și în cazul introducerii unui moratoriu, din simplu motiv, că există legislație. Și legislația nu oferă retroactivitate de aplicare a legilor/deciziilor. Obiectele, care au început procedura administrativă de autorizare a lucrărilor și au depus cereri înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative își vor primi și CUP și AC. Nu se poate încălca legislația, altfel se riscă cu procese și aplicarea de sancțiuni și despăgubiri. Există o singură posibilitate de a opri aceste obiecte – să fie compensate cheltuielile generate de actele administrative emise anterior. Cine își asumă aceste cheltuieli?

Moratoriul interzice toate lucrările din centrul istoric. Afirmația este falsă!

Așa cum am indicat și în demersul nostru, Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Nucleului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții (condițiile le-am scris în demers).

Reamintim autorilor că art. 12 lit. g) din legea 163/2010 prevede expres că la cererea înaintată pentru obţinerea AC este obligatoriu de prezentat extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, legislația actuală deja stabilește acest filtru – necesitatea avizații proiectului de execuție la CNMI, şi nu este necesar de instituit un moratoriu pentru a asigura executării legislației deja existente.

Moratoriul nu produce efecte asupra lucrărilor de infrastructură și inginerești.

Adică, legea interzice, dar moratoriu cumva e mai blând? În ce bază? Conform cu care documente să fie eliberate pentru aceste obiective CUP și AC? Cu ce înlocuim documentația urbanistică RLU? Cu decizii voluntare ale șefilor?

Moratoriul se instituie pe perioada de 1 an

Solicitarea are în vedere o durată maximă a Moratoriului de 1 an. În recomandările expertizelor elaborate pentru programele UNDP găsim un termen de doi ani. Conform art. 47 din legea 835 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului„interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.”

De fapt, nu este o recomandare a „experților”. Dar e o recomandare a expertei, Irina Irbițcaia, care a făcut această recomandare cu 2 ani în urmă, când exista procedura cu schițele de proiect. Astfel, până la data intrării în vigoare a legii nr. 3 din 06.02.2020 „Pentru modificarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-61 din 21.02.2020, art. 37) toate certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborau în baza unor „scheme” de amplasare, ceea ce a permis în multe cazuri ca construcțiile să fie edificate în Zona Centrală istorică a orașului Chișinău contrar prevederilor Regulamentului local de urbanism, ceea ce a adus prejudicii irecuperabile din punct de vedere arhitectural Zonei Centrale istorice a orașului Chișinău.

Este absolut normal recomandarea expertei în contextul existent 2 ani în urmă.

La moment, însă, legislația deja a oprit orice posibilitate de a autoriza construcții, este absolut incorect să se pună exemplul expertului din alt context. Sigur experta nu și-ar dori să fie utilizată în aș amod lucrarea ei.

Moratoriul încalcă dreptul de proprietate, deci afirmația este falsă!

Conform art. 1 alin. 2 din Protocolul 1 la CEDO, adoptarea unui act necesar reglementării folosirii unor terenuri sau construcții conform interesului general în domeniul urbanistic nu ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, ci doar o limitare permisă a acestuia.

Iarăși se încearcă substituire de noțiuni în prevederile legale.

Da, în virtutea prerogative publice, autoritatea are dreptul să introduce unele limitări permise. Dar – permise prin documentația de urbanism, prin indicatorii urbanistici – prin acești indicatori se introduc anumite interdicții de utilizare a terenurilor/construcțiilor, care sunt foarte clare – POT, CUT, aliniament, regim de înălțime, s.a. Așa prevede legea 835.

Pe când moratoriul aduce atingere inadmisibilă dreptului de proprietate, deoarece proprietarii sunt limitați total în drepturi, fără a fi stabili concret prin reglementări (documentații urbanistice) condițiile în care ei își pot valorifica imobilele asupra cărora dețin drepturi.

Faptul că moratoriul încălcă dreptul de proprietate este menționat expres atât în Avizul la proiectul de lege privind instituirea moratoriul asupra autorizării şi continuării lucrărilor de construcție în municipiul Chişinău, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 343 din 18 iulie 2019 cît şi în avizul Centrului Național Anticorupție, nr. 06/2-3663 din 27.06.2019, la același proiect de lege

Moratoriul nu este un scop – este un instrument

Moratoriul nu este scopul acestui demers. Moratoriul este un instrument care ar permite reglementarea nucleului istoric, așa cum o cere cadrul legal național precum și cel internațional din domeniul protecției patrimoniului.

Demersul de protejare a patrimoniului nu poate fi asigurat prin moratoriu, dar prin documentații și reglementări clare. Anume acestea necesită să fie elaborate cât mai curând.

Dezvoltarea urbană durabilă nu poate fi asigurată din moment ce o zonă atât de importantă precum este Nucleul Istoric nu este reglementată în documentațiile de urbanism.

Singura afirmație adevărată din acest articol.

Analiza este pentru a clarifica lucrurile, în nici un caz nu este atac la persoanele, care promovează idea moratoriului. CMC va decide ce soartă va avea centrul istoric al orașului și cum va face ca să fie salvată bruma de patrimoniu care a mai rămas, dar în așa mod, ca teritoriul să fie plin de viață, un spațiu confortabil pentru locuitorii acestei zone și cu potențial economic substanțial, care necesită a fi creat, susținut și valorificat la maxim.