Archives

Posted on publicat de by svetlana

PUZ – instrument important de planificare urbană

Termenul depreciativ de „puzulețe” ar trebui să fie lăsat în trecut, alături de intervențiile dăunătoare rezultate din documente elaborate superficial, fără o analiză temeinică, făcute la repezeală și aprobate la plezneală.
Este momentul să abordăm Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) cu seriozitate, descifrând în profunzime esența acestor documente de planificare și asigurând o înțelegere profesionistă, susținută de o abordare matură, pentru a evita greșelile repetate.

Importanța PUZ-urilor ca instrument de planificare urbană.

Planurile Urbanistice Zonale sunt documente esențiale în arhitectura planificării urbane, complementând documentele strategice superioare, precum Planurile Urbanistice Generale (PUG). Deși adesea criticate pentru presupusul impact negativ asupra dezvoltării orașelor, aceste planuri oferă o flexibilitate necesară pentru adaptarea la realitățile locale, completând viziunea strategică generală cu soluții specifice.

Critica PUZ-urilor: între neînțelegere și neargumentare.

PUZ-urile sunt frecvent supuse criticilor, fiind percepute ca instrumente care „subminează” dezvoltarea armonioasă a orașului. Aceste critici derivă, de regulă, din:

  • utilizarea excesivă sau inadecvată a PUZ-urilor pentru derogări de la PUG,
  • o percepție că servesc interese private în detrimentul celor publice,
  • lipsa unei transparențe adecvate în procesul de elaborare și aprobare.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste nemulțumiri nu sunt legate de natura PUZ-urilor, ci de aplicarea lor incorectă sau neconformă cu reglementările și strategiile de dezvoltare. Corect implementate, PUZ-urile nu doar că sprijină procesul de planificare urbană prin detalierea și adaptarea obiectivelor generale ale PUG-urilor, dar contribuie și la creșterea calității vieții urbane. Aceste documente permit o adaptare precisă a reglementărilor la specificul local, încurajând dezvoltarea coerentă a cartierelor, o gestionare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă a noilor proiecte în țesutul urban existent. Printr-o aplicare corectă, PUZ-urile devin un instrument esențial pentru a crea orașe sustenabile, bine organizate, care răspund atât nevoilor actuale, cât și provocărilor viitoare ale dezvoltării urbane.

Criticii cu vocabular de „mafia imobiliară„ ar trebui să cunoască, că un oraș urmează să fie construit și amenajat pentru ca să-și îndeplinească funcțiile de bază – asigurarea unui trai calitativ. Respectiv, colaborarea dintre dezvoltatori și proprietarii de terenuri și autoritățile locale este esențială pentru un proces de planificare urbană echilibrat și eficient. Deși uneori interesele celor două părți pot părea antagoniste, procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale, alături de consultările publice, transparența decizională, oferă cadrul necesar pentru armonizarea acestora. Astfel, se poate asigura un echilibru între nevoile comunității și drepturile proprietarilor individuali.

Dezvoltatorii aduc resurse financiare, soluții inovatoare și o înțelegere aprofundată a cerințelor pieței, în timp ce autoritățile locale oferă o viziune integrată asupra dezvoltării și un cadru reglementat. Împreună, pot crea PUZ-uri adaptate specificului local, care răspund atât intereselor private, cât și îmbunătățesc infrastructura publică, calitatea vieții și sustenabilitatea comunităților. Acest tip de colaborare demonstrează că implicarea sectorului privat în planificare nu este doar necesară, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor.

Rolul și avantajele PUZ-urilor

  • Adaptare la specificul local:
    PUZ-urile permit personalizarea reglementărilor urbanistice pentru zone distincte ale orașului, adaptându-le la nevoile și potențialul zonei. Spre exemplu, o zonă industrială dezafectată poate fi transformată printr-un PUZ într-un centru rezidențial sau de afaceri, sprijinind regenerarea urbană.
  • Flexibilitate pentru dezvoltarea urbană:
    Planurile Urbanistice Generale stabilesc direcțiile strategice generale, dar PUZ-urile oferă detaliile necesare pentru implementarea proiectelor pe termen mediu. Ele funcționează ca un „punct de legătură” între viziunea macro și realitatea micro.
  • Completarea documentelor superioare:
    PUZ-urile pot detalia zone de dezvoltare viitoare care nu au fost clar definite în PUG sau pot actualiza reglementările în funcție de schimbările economice, sociale sau demografice.
  • Promovarea dezvoltării durabile:
    Aceste documente oferă posibilitatea de a integra principii de durabilitate în dezvoltarea unor zone specifice, cum ar fi protecția patrimoniului cultural, extinderea spațiilor verzi sau gestionarea riscurilor naturale.

Exemple internaționale: renunțarea la PUG și utilizarea planificării zonale

  1. New York, SUA:
    Orașul operează fără un PUG tradițional. În schimb, planificarea urbană se bazează pe o rețea complexă de reglementări zonale și pe strategii sectoriale (transport, locuire, dezvoltare economică). PUZ-urile sau echivalentul lor (zoning plans) sunt esențiale pentru a reglementa utilizarea terenurilor la nivel local, asigurând echilibrul între dezvoltare și protecția interesului public.
  2. Viena, Austria:
    Deși orașul are un document strategic de tip Masterplan, accentul este pus pe planificarea detaliată la nivel zonal. Zonele sunt reglementate prin documente care permit dezvoltări graduale, ținând cont de specificul fiecărei părți a orașului, ceea ce a contribuit la creșterea calității vieții în oraș.
  3. Copenhaga, Danemarca:
    Planificarea urbană în Copenhaga se concentrează pe zone strategice și proiecte prioritare. Documentele zonale sunt fundamentale pentru coordonarea proiectelor integrate, cum ar fi transformarea cartierului Nordhavn într-o zonă rezidențială durabilă.

Concluzie: PUZ-urile, un instrument de echilibru urban

Criticile neargumentate la adresa PUZ-urilor nu ar trebui să umbrească valoarea lor reală. Aceste documente, atunci când sunt utilizate corect, sunt indispensabile pentru dezvoltarea coerentă a orașului, completând și detaliind viziunea strategică stabilită în PUG. Exemplele internaționale arată că planificarea zonală, corelată cu strategii clare, poate fi un model eficient de dezvoltare urbană. În loc să fie eliminate, PUZ-urile trebuie să fie susținute printr-o legislație clară, prin transparență în procesul decizional și printr-o coordonare strânsă cu celelalte documente de planificare.

Cheia succesului stă în COLABORARE – acest cuvând magic, care ne ajută de scăpăm de fobii și să transformăt lupta cu „puzulețele„ într-u proces calitativ de planificare. Luatul la pumni în ședințe de consiliu a new-urbaniștilor trebuie să fie uitat ca un vis urât, făcând loc competenței și responsabilității, abordării cu maturitate a obligațiilor pe care fiecare și le asumă venind în administrații de diferit nivel.

Lumea evoluează într-un ritm alert, iar acest sector de activitate necesită adaptarea la noile realități prin implementarea unor abordări inovatoare. Nu putem continua să repetăm mecanic că avem nevoie de PUG și să considerăm că problema este rezolvată. Departe de a fi suficient, PUG-ul este doar o piesă dintr-un set extins de instrumente disponibile pentru planificarea urbană modernă. Avem la dispoziție soluții tehnologice avansate și metode noi, care așteaptă să fie explorate și aplicate. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea de a le cunoaște și de a le integra eficient în procesul de dezvoltare urbană.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 3

PUG Dinamic – Soluții Tehnologice și Implementare Eficientă

Un Plan Urbanistic General (PUG) dinamic se bazează pe utilizarea tehnologiilor avansate pentru a integra și analiza datele urbane în timp real, ceea ce permite autorităților să răspundă prompt schimbărilor din mediul urban. Elementele tehnice ale unui PUG dinamic includ sisteme de informații geografice (GIS), modele de activități urbane și platforme digitale de colaborare care permit analizarea și vizualizarea datelor complexe. Aceste soluții tehnologice contribuie la o mai bună coordonare între planificarea urbană și operațiunile zilnice, oferind o abordare dinamică și adaptabilă dezvoltării orașului.

  1. Integrarea GIS pentru analiza geospațială a orașului

Sistemele de Informații Geografice (GIS) reprezintă coloana vertebrală a unui PUG dinamic. Ele permit colectarea, gestionarea și analizarea datelor geospațiale într-un mod vizual, astfel încât autoritățile să poată lua decizii informate și să monitorizeze impactul proiectelor de dezvoltare urbană.

  • Vizualizare și Monitorizare Geospațială: GIS permite crearea de hărți digitale interactive, care includ date despre utilizarea terenurilor, zonele de trafic, spațiile verzi și infrastructura publică. Prin GIS, fiecare proiect de dezvoltare poate fi analizat în raport cu amplasamentul său exact, iar cetățenii pot avea acces la informații despre cum vor arăta zonele lor după implementarea noilor proiecte.
  • Analiză Predictivă: GIS este utilizat și pentru simularea diferitelor scenarii de dezvoltare, ajutând autoritățile să prevadă impactul proiectelor asupra traficului, mediului și infrastructurii. De exemplu, autoritățile pot analiza impactul unei noi clădiri asupra densității populației, accesibilității transportului și cererii de servicii publice.

  1. Modelarea activităților urbane (Activity Information Modeling – AIM)

Un PUG dinamic necesită monitorizarea continuă a activităților urbane și a interacțiunilor sociale, iar pentru aceasta, Activity Information Modeling (AIM) joacă un rol crucial. AIM colectează date despre modul în care cetățenii utilizează spațiile urbane, permițându-le autorităților să ajusteze planurile de dezvoltare în funcție de comportamentele reale și nevoile comunității.

  • Date din surse multiple: AIM colectează informații din surse diverse, cum ar fi dispozitivele mobile, senzori de mișcare, rețele sociale și sisteme de transport inteligent. Aceste date oferă o imagine detaliată despre fluxurile de trafic, mișcările pietonilor, zonele aglomerate și utilizarea transportului public.
  • Simularea activităților urbane: AIM permite modelarea activităților în spațiile publice și simulează impactul deciziilor urbanistice. De exemplu, autoritățile pot evalua cum afectează o schimbare de infrastructură (de ex. construirea unei noi stații de transport) modul în care oamenii interacționează cu orașul.

  1. Platforme digitale de colaborare pentru implicarea comunității

Un alt element esențial pentru implementarea PUG-ului dinamic este implicarea cetățenilor și a experților locali prin intermediul platformelor digitale de colaborare. Acestea asigură transparența deciziilor și permit un proces de consultare publică continuă.

  • Feedback din partea cetățenilor: Platformele digitale de colaborare permit cetățenilor să ofere feedback în timp real asupra proiectelor de dezvoltare și să participe activ la procesul decizional. De exemplu, aplicațiile mobile și website-urile de consultare publică permit cetățenilor să sugereze îmbunătățiri pentru proiectele de infrastructură și să raporteze problemele urbane direct autorităților.
  • Consultarea specialiștilor: În cadrul platformelor de colaborare, specialiștii în urbanism, arhitectură și mediu pot evalua proiectele propuse și pot oferi sugestii tehnice, contribuind la crearea unor planuri urbanistice mai bine adaptate și durabile. Aceste platforme încurajează colaborarea între autoritățile locale, comunitate și experți pentru a genera soluții viabile și relevante.

  1. Monitorizarea și actualizarea automată a PUG-ului dinamic

Pentru a funcționa eficient, un PUG dinamic necesită mecanisme de monitorizare și actualizare automată, bazate pe datele în timp real obținute din AIM, GIS și platformele de colaborare. Acest proces include colectarea automată a datelor și utilizarea indicatorilor de performanță pentru a evalua și ajusta planurile urbanistice.

  • Indicatori de performanță: Indicatorii de performanță, cum ar fi densitatea populației, viteza traficului și calitatea mediului, sunt utilizați pentru a evalua în mod constant eficiența măsurilor urbanistice și pentru a identifica necesitățile de ajustare.
  • Actualizare automată: Datele colectate din teren sunt procesate și integrate în PUG în timp real, iar autoritățile pot ajusta imediat proiectele de dezvoltare. De exemplu, în cazul unei creșteri bruște a populației într-o anumită zonă, sistemul poate sugera extinderea rețelei de transport public și a infrastructurii de servicii.

Implementarea unui PUG dinamic presupune o integrare complexă a tehnologiilor moderne, care să permită o planificare flexibilă, transparentă și adaptată nevoilor cetățenilor. Prin utilizarea sistemelor GIS, AIM și platformelor de colaborare, autoritățile locale pot monitoriza și ajusta eficient dezvoltarea urbană, oferind un oraș mai durabil și mai adaptabil în fața schimbărilor constante. Un astfel de model de planificare aduce beneficii semnificative pentru orașe, inclusiv îmbunătățirea calității vieții, reducerea impactului asupra mediului și crearea unei comunități implicate activ în dezvoltarea urbană.

Din toate descrise, în Chișinău s-a reușit să fie puse bazele unei platforme geoinformaționale. Platforma poate fi dezvoltată și să se lucreze în paralel la softuri de procesare a datelor și simulări a activităților urbane. Cu ce viteză ne vom mișca? Răspunsul ar trebui să fie – REPEDE.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 1

Tranziția de la PUG Tradițional la PUG Dinamic – O Necesitate pentru Viitorul Urban

De-a lungul timpului, planificarea urbană a fost ghidată de structuri fixe și orientată pe termen lung, denumite Planuri Urbanistice Generale (PUG). Aceste planuri, adoptate prin documentație oficială, stabilesc reguli stricte de utilizare a terenurilor, reglementări de construcție și direcții generale pentru dezvoltarea orașelor, având scopul de a crea o structură organizată și stabilă. Totuși, în prezent, orașele se confruntă cu provocări dinamice și schimbări rapide, ce necesită o abordare flexibilă și adaptabilă. Tranziția la un PUG dinamic devine tot mai relevantă, oferind o structură capabilă să se adapteze la evoluțiile sociale și economice ale orașelor moderne.

Care sunt deosebirile esențiale între abordările de planificare statică și așa-numita planificare dinamică? De ce este necesară o schimbare de la PUG tradițional la PUG dinamic?
Orașele moderne sunt organisme în continuă transformare, influențate de factori precum migrația populației, dezvoltarea tehnologică, cerințele de mediu și nevoile de infrastructură modernă. Planurile urbanistice tradiționale nu oferă întotdeauna soluții rapide și eficiente pentru aceste transformări, din cauza procesului îndelungat de aprobare și a lipsei de flexibilitate. Planurile de tip PUG sunt adesea greu de actualizat și nu pot ține pasul cu schimbările rapide.

Dacă ne referim la PUG al orașului Chișinău, putem observa, că acest document, în partea ce ține de prevederile directorii și a planurilor de acțiuni aprobate, aproape că nu a fost implementat. Aprobat în 2007, cu Regulamentul Local de Urbanism – în 2008, prevederile documentului, scopurile și obiectivele nu au fost atinse. Nu s-a reușit crearea entităților de administrare și de implementare a planului de acțiuni, proiectele prevăzute nu au reușit să fie finanțate, RLU aferent PUG-ului a rămas să fie un document rigid, care nu favorizează dezvoltarea, dar a devenit mai mult un „exercițiu matematic„ la eliberarea documentelor permisive.

În lipsa posibilității de actualizare a PUG-ului, autoritățile au apelat la aprobarea \PUZ-urilor pentru anumite terenuri/zone și, dacă ne referim la nucleul istoric – în acest teritoriu s-au luat decizii mai mult intuitive, bazate pe coordonări și avizări de instituții interesate. Desigur, problemele unui oraș ca Chișinăul, sunt foarte complexe și factorii ce influențează dezvoltarea sunt diverși și în permanentă schimbare, viața în oraș fiind dependentă de influențe diverse, interne și externe.

La finalul termenului de valabilitate a PUGului orașului, care este stabilit pentru perioada de până în a. 2006, autoritățile ar trebui să adopte concepte noi de planificare, care să aplice, pe lângă teoriile clasice de planificare și tehnicile noi de creare a bazelor de date. În era digitală avem la dispoziții tehnologii moderne, capabile să asigure crearea bazelor de date mobile, completarea periodică a acestora, utilizarea cărora pot facilita procesul luării deciziilor la nivel local, dar luând în calcul influența acestor decizii asupra orașului în întregime. Deloc simplu, acest proces de transformare a metodelor de planificare trebuie să fie cuprins atât de autoritățile orașului, dar și de autoritățile centrale, care să pregătească și suportul legislativ pentru asemenea procese. Ce ar avea de câștigat orașele din aceasta?

Avantajul principal este un ritm de dezvoltare și adaptabilitate mai rapid și rezistență la schimbări neprevăzute. În timp ce un PUG tradițional este valabil pentru perioade de 10-15 ani și necesită revizuiri complexe, un PUG dinamic poate fi actualizat mai frecvent. Acest aspect permite adaptarea planului urban la modificările demografice și economice, oferind un control mai strâns asupra dezvoltării urbane. Orașele contemporane se confruntă adesea cu evenimente neprevăzute – de la dezastre naturale până la crize sanitare sau economice. Un PUG dinamic permite orașelor să răspundă mai rapid la aceste provocări prin adaptarea regulilor de construcție, modificarea destinației terenurilor și alocarea de resurse pentru susținerea comunităților afectate.

Principalul beneficiu al trecerii la un PUG dinamic este contribuția la dezvoltarea durabilă și la implicarea activă a comunității în problemele de planificare. Prin urmare, pot fi obținute:

  • Flexibilitate temporală: Un PUG dinamic oferă autorităților locale posibilitatea de a actualiza periodic planul în funcție de nevoile comunității și de cerințele pieței. Acest lucru permite adaptarea planurilor la tendințele de dezvoltare, schimbările în structura populației și la cerințele infrastructurii.
  • Implicarea comunității: Un alt aspect important al unui PUG dinamic este implicarea cetățenilor în procesul decizional. Sistemele de consultare publică online și feedback-ul permanent permit cetățenilor să exprime opinii și să participe activ la dezvoltarea urbană a orașului.
  • Utilizarea datelor în timp real: Într-un PUG dinamic, deciziile sunt fundamentate pe date actualizate în timp real, precum date demografice, indicatori de trafic, calitatea aerului, infrastructura de transport și altele. Aceste date permit autorităților să identifice rapid nevoile comunității și să răspundă eficient la schimbările survenite în oraș.

Exemplele, pe care am putea să le urmăm le putem vedea la orașele, precum Copenhaga, Singapore, care au adoptat abordări dinamice în planificarea urbană pentru a răspunde schimbărilor rapide din mediul urban. Orașele utilizează sisteme de monitorizare a datelor în timp real, au adoptat tehnologii și utilizarea datelor digitale în planificarea orașelor, folosesc modelare digitală pentru a monitoriza utilizarea terenurilor și a gestiona eficient traficul și dezvoltarea infrastructurii. E ambițios să te aliniezi la aceste orașe, dar, cu o abordare sistemică și noi putem să mergem pe această cale. Depinde de cât de repede înțelegem, că planificarea dinamică este soluția potrivită pentru o planificare urbană eficientă.

Adoptarea unui PUG dinamic reprezintă o tranziție necesară pentru orașele moderne, care caută să răspundă provocărilor contemporane și să rămână competitive. Un PUG dinamic transformă planificarea urbană într-un proces continuu și colaborativ, orientat către cetățeni și bazat pe date. Această abordare asigură că orașele sunt capabile să evolueze și să se adapteze, oferind în același timp o calitate a vieții mai bună pentru locuitori și o infrastructură sustenabilă pentru generațiile viitoare.

Cum se va proceda la Chișinău? Desigur, va fi elaborat PUG în conformitate cu procedurile legale, proceduri stabilite inclusiv în Codul nou al urbanismului. În noul Cod s-a făcut mai mult accentul pe diferite coordonări, expertize și avizări, pe care și le-au dorit autoritățile centrale, mai puțin pe metode moderne de planificare. Dar nu există o interdicție de a forma baza de date mobile, cu atât mai mult, că am reușit să punem începuturile unui sistem georeferențiat de date, proiectul gislocal.md, care este deja populat cu hărți ce reflectă domenii de activitate a orașului. Sistemul poate și trebuie să fie dezvoltat și, în paralel să se lucreze la crearea instrumentelor de procesare a datelor și de modelare.

Este nevoie de resurse substanțiale, da și de implicarea autorităților de diferite nivele, ca să fie armonizată și legislația, folosind experiența orașului în acest sens. 

Citeste mai mult →