Reflecții după o întîlnire cu arhitecții
Desigur, cei mai expuși schimbărilor pe care le va genera Codul vor fi arhitecții-șefi ai raioanelor/orașelor, pentru că în sarcina acestor specialiști din autoritățile publice locale stau probemele de urbanism și amenajare a teritoriului. Ei sunt acei, care perfectează în calitate de specialiști ai autorității publice locale, documentele, prin care se asigură gestionarea teritoriului – certificatele de urbanism, autorizațiile de construire/demolare, de schimbare a destinației. Tot în seama subdiviziunilor de arhitectură și urbanism este și elaborarea documentelor de planificare a teritoriilor localităților, fie că sunt PUGuri, sau planuri pentru anumite teritorii care necesită intervenții, la nivel zonal sau de detatliu. Totul. Cu forțe extrem de reduse, pentru că sunt într-un numar efectiv limitat, cauza fiind lipsa de resurse bugetare, dar și a viziunii politice pe acest segment de activitate.
Spre exemplu, ca și îngrijorare a fost expusă parerea, că Codul exclude din proces arhitectul, concluzia fiind făcută în baza faptului, că Codul prevede primarul în calitate de emitent a documentelor permisive, arhitectul-șef nefiind semnatar al acestora. Semnarea actelor permisive de către arhitectul-șef este văzută ca și o metodă de a influența lucrurile, de a interveni la timp și a corecta situații mai puțin favorabile pentru comunitate, dar cu insistență din partea investitorilor. Concluzia vine de la sine – totul se ține pe părerea unui specialist, nu pe norma, care reglementează procesul.
Bineînțeles că putem fi de acord cu faptul că actualmente așa și se procedează – arhitectul este „vama”, care are în instrumentariu dreptul de semnătură, fără de care nu poate fi emis nici certificatul de urmanism nici autorizația de construire și specialiștii pot aduce mute exemple, cînd au putut să apere interesul public în mod profesionist. Dar putem să aducem și exemple, tot foarte multe, cînd cu minile specialiștilor se trag castanele din foc și se comit gafe extrem de mari cu impact negativ major și incllusiv cu repercursiuni asupra averii publice.
De ce se întîmplă acest lucru? Reglementările legale cu lacune, care permit comiterea incălcărilor, sistem de control ineficient, care nu are capacitatea să oprească aceste încălcări, capacitatea managerială scăzută a autorităților locale, justiție incoerentă, toate întrețesute cu elemente corupționale și încă multe altele, care necesită a fi analizate pentru a lua deciziile optime la nivel de norme legale.
Trebuie să menționăm, că în nici un caz nu negăm importanța specialistului, ca un pilon în sistem fiind unul de importanță majoră, de calificarea acestuia depinde cum se implementează normele sistemului. Dar nu ne putem baza doar pe specialist – sistemul e important să lucreze, care e compus din mai multe segmente, unul fiind norma de drept.
Archives
Reglementări confuze: Relațiile dintre consumatori și furnizorii de servicii apa și canalizare.
”Relațiile juridice dinte Apă Canal și Asociațiile de Locatari: Responsabilități și Consecințe”. Așa s-a numit întâlnirea pe care a organizat-o IDIS Viitorul pentru a clarifica unele aspecte ale problemei.
Este un subiect foarte sensibil pentru fiecare, atât pentru consumator dar și pentru prestator. Consumatorul dorește să primească un serviciu calitativ, constant, la un preț adecvat și să nu achite facturi pe un volum pe care nu l-a primit și consumat. Prestatorul, la rândul lui, este obligat să acționeze astfel, încât să poată păstra viabilitatea întreprinderii, deci să primească plata pentru marfa livrată.
S-a aprobat o lege noua privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare (Legea 303/13.12.2013). Totul bine și frumos, dacă facem excepție de la faptul că prevederile legii mai trebuie și îndeplinite. Și ce stă în calea procesului de aprobare a contractelor de prestare a serviciului către consumatori? Tot legea. Poate nu doar asta. Pentru că la noi fiecare instituție își promovează varianta proprie de document, autoritățile competente le aprobă cu unele prevederi care se contrazic de la o normă la alta, ba chiar în același document se mai întâmplă unele incoerențe. Legea 75, cu privire la locuințe, prevede modalitatea de încheiere directă a contractelor pentru fiecare apartament/spațiu și doar dacă nu este posibil din punct de vedere tehnic, contratele să fie încheiate cu administratorul clădirii.
Parcă ar fi ceva ce nu se leagă între aceste legi. Altfel de ce nu se putea la momentul aprobării legii să se ajusteze și articolul 29 din legea 303, care prioritizează altfel lucrurile? S-a evitat o discuție incomodă la parlament, pentru ca această discuție să fie transformată în trântă interminabilă între prestator și consumator, cu implicarea stângace a autorităților responsabile.
Desigur, cel mai comod ar fi pentru toți contractele pentru clădirile cu mai multe apartamente să fie aprobate cu administratorul clădirii. Așa se practică în lumea civilizată. Iar dacă ar fi aprobate și procedurile specifice fiecărui participant, ar funcționa totul a ceasul. Dar nu la noi. Pentru că la noi nu sunt formate asociațiile de proprietari în condominiu, nu sunt clarificate responsabilitățile privind elementele de proprietate comună, se mai încurcă lumea și în obligații și responsabilități. Citeste mai mult
Absurditate Publică Locală (APL) – ca la Chişinău.
„N-avem nimic împotriva manifestanţilor paşnici…” – dar sa nu se bage în treuca noastră cu autorizaţii!
Primarul acum incearcă să arunce maiumuţa în braţele protestatarilor, că tot ei şi-au dat acordul, aşa că nu aveţi ce cere de la primărie, blamaţii pe protestatari, că ei sunt de vină, dar primaria – ca întotdeauna – albă şi pufoasă. Numai că puful de acum este atît de terfelit, că nici alb nu mai este, nici miros fresh nu emană. Modalitatea de discuţii de la şedinţele operative îţi dă impresia, că totul s-a presurat cu naftalină, ca nu cumva schimbările să atingă această instituţie.
Legea 436. Articolul 29. Atribuţiile de bază ale primarului h) exercită, în condiţiile legii, supravegherea activităţilor din tîrguri, pieţe, oboare, parcuri, spaţii verzi, locuri de distracţie şi agrement şi ia măsuri operative pentru buna lor funcţionare.
Deci, să fie clar. Primarul este responsabil şi de locurile de distracţii şi agrement şi este obligat să ia masuri operative în toate cazurile necesare, conform cu legislaţia. Pentru aceasta există autorităţi publice, ca să administreze treburile localităţii, dar nu ca să stea cu pardonul la gard şi să arate cu degetul la alţii.
Indiferent, dacă cineva îşi dă sau nu acceptul din societate, pentru orice tip de amplasament – oricum – autoritatea publică (în aces caz – primarul, este prevăzut expres în lege) este responsabilă şi obligată să asigure efectuarea tuturor procedurilor necesare pentru activitatea în condiţiile legii a unităţilor ce obţin careva autorizări.
Evident, că operatorul, care prestează servicii este responsabil de calitatea serviciilor, precum si asigurarea nivelului corespunzător de inofensivitate şi siguranţă. Dar nu numai operatorul. Logica existenţei unor reglementări, cu obligativitatea de obţinere a certificatelor, autorizaţiilor, semnături de la diferite organe de control este de a diminua riscurile şi de a exclude pătrunderea în piaţă a operatorilor, care nu au capacitate de prestare a serviciilor. Păcat, că la primărie lucrurile se înţeleg în alt mod.
Asta ne face pe noi foarte vulnerabili şi expuşi unor riscuri imprevizibile în orice loc din oraş. Şi problema nu este în compensarea pagubelor. Nu poţi să pretinzi, că dacă ai compensat paguba materială şi morală, care va fi achitată prin buget tot din banii nostri, totul s-a rezolvat. Mult mai important este să fie analizată situaţia în detalii pentru a developa deficienţele sistemului şi a lucre punctat pe aceste deficienţe. Acolo, unde este lipsă de procedură – să se elaboreze, unde este lipsă de competenţă – să se lucreze cu funcţionarul.
http://http://agora.md/stiri/16240/primaria-caruselul-din-pman-a-fost-instalat-ilegal Citeste mai mult
Categorii de lucrari in constructii – o scapare ordinara in legea noua sau un lobby subtil?
Recent, intr-o postare pe FB (care nu este unica) a fost plasata o autorizatie de construire, care este prezentata in calitate de document ce permite interventia intr-o constructie existenta unei intreprinderi individuale. Aceastaintreprindere intentioneaza sa-si construiasca o intrare separata in incaperea pe care o are in proprietate in cladirea respectiva. Pe linga faptul, ca autorizatia este expirata in termen si proiectul nu a fost coordonat cu ceilalti proprietari de spatii din aceasta cladire, si categoria de lucrari pentru care a fost emisa autorizatia, este foarte “difuza”. Autoritatea emitenta (primaria mun. Chisinau) a autorizat lucrari de “organizare a unei intrari separate din golul geamului existent pentru amplasarea unui oficiu”. Daca functionarii au dorit sa creeze confuzie, ca sa nu fie clar ce a autorizat, atunci a reusit perfect. De fapt, sunt foarte multe exemple, cind autorizatiile se emit pentru orice, numai nu pentru lucrari de constructii. Se inventeaza formulari care nu au nimic cu lucrarile ce au a fi autorizate, dar servesc autoritatilor ca paravan pentru diferite feluri de actiuni cu tenta de coruptie.
Sugestii asupra regulamentului de mansardare in chisinau
Am incercat sa examinez acest Regulament, si sa propun careva modificari de imbunatatire, insa documentul este scris in asa mod, ca este foarte complicat sa faci ajustari, care l-ar imbunatati doar in citeva propuneri. In textul regulamentului sunt foarte multe neclaritati referitor la competentele, drepturile si responsabilitatile persoanelor si a autoritatilor, care se vad implicate in proces. Mai mult, proprietarii, care au drepturi si responsabilitati privind partile/elementele comune in cladire sun aproape ignorati, atit la capitolul implicare, cit si la capitolul profit, rezultat din realizarea proiectelor de mansardare. Regulamentul necesita a fi refacut cardinal, dar mai intii, APL trebuie sa-si stabileasca conceptul si obiectivele acestui regulament (punctat, cu teze, fara texte foarte mari, dar sa fie clar ce se doreste, de fapt, in rezultatul implementarii reglementarii propuse spre aprobare, ca juristii care lucraeza asupra textului sa stie ce au de elaborat).
Deacea am comentat unele aspecte, care ar fi bine sa fie clarificate si descrise prin reglementari cu scopul de a asigura procesul de mansardare in asa mod, ca sa fie unul eficient, sa motiveze dorinta investitorului sa vina in aces segment de activitate, sa nu trezeasca reticienta locatarilor, sa excluda la maxim elementele coruptibile si sa asigure o exploatare calitativa a cladirii in continuare.
Din start accentuez, ca sa nu fie puse cele scrise in categoria de „atentate la persoane care au scris, sau cele din difeirte structuri ale administratiei. Sunt doar sugestii, care pot fi luate in consideratie de catre cei ce doresc sa imbunatateasca acest document.
REGULAMENTUL(proiect)
privind proiectarea şi construirea mansardelor
la blocurile de locuinte din municipiul Chişinău
sugestiile – cu rosu in textul documentului