PUZ Centru – nucleu istoric (nr.308)

Încă nu trag toți într-un punct… mai există interese să nu ajungă aprobat PUZul. Dar trebuie să reușim. documentul este necesar orașului, nu pentru Dogotaru. 
Care sunt cele mai mari intrigi de moment, în lupta pentru putere?, că doar nu s-a oprit pentru nici o secundă – bătăliile abea încep.

Se lansează o mulime de informații, demersuri, conferințe de preseă, cereri – toate cu nobilul scop de a proteja patrimoniul. Mai greu e, că în centrul orașului multe s-au distrus, au dispărut chiar monumente întregi, șleiful de ambre al administrațiilor precedente se va mai simți mult timp. 

La moment, din necunoaștere sau intenționat aceste lucruri se mixează fin cu situația la moment, pentru a porni un război cu autoritățile administrației locale – cică se fac aceleași amplasări abuzive, că nu se elaborează documentațiile urbanistice, totul cu un singur scop  – să dilueze cumva prostiile din trecut și să le extindă măcar prin vorbe asupra administrației actuale a orașului. 

Da, există probleme, trebuie să muncim mai mult și noi și cei din administrația centrală, deoarece monumentul, înregistrat cu nr. 308 în registrul monumentelor, anexă la lege, este obiect cu protecție de stat. Deci – doar lucrul comun ne va asigura succesul elaborăiri documentației urbanistice pentru acest teritoriu (PUZ). 

ONG „Primăria mea” a adresat câteva întrebări la subiect, public răspunsurile aici, până când organizația le va mai analiza și va completa articolul pe care îl pregătește, sigur îi interesează și alte opinii. Dar, ca să nu se piardă timp, că presa o tot ține una și bună, că Dogotaru nu le răspunde, cea ce este neadevărat, desigur. Update va fi când ONG „Primăria mea” va publica articolul.

ÎNTREBARE (primăria mea) -RĂSPUNS (Dogotaru Svetlana)

  1. Ce părere aveți despre inițiativa primarului de a propune moratoriu de construcții în centrul istoric al capitalei?

Acțiunile primarului sunt îndreptate către cei, care încalcă, care nu se conformează regulilor, e o încercare de a pune interdicție până la soluționarea definitivă a problemei lipsei documentației urbanistice pentru centrul orașului. Aceste documente sunt în lucru, deja au fost efectuate anumite studii, cercetări, acum suntem la altă etapă, după licitația organizată pentru efectuarea unei alte părți a lucrării, pe un caiet de sarcini coordonat cu ministerul culturii. Nu e simplu, deoarece la această etapă este necesar să se efectueze planul de referință istoric-arhitectural și să fie stabilite în plan zonele de protecție a monumentului cu nr. 308 (nucleul istoric) și a fiecărui monument în parte, de pe acest teritoriu. Ministerul culturii a avut în plan lucrările pentru obiectivele de patrimoniu de interes național anul trecut, dar, cu părere de rău, lucrările au fost întrerupte. La moment, suntem în discuții cu ministerul, să găsim o soluție cum să fie finanțate și îndeplinite, acestea fiind determinante într-un proiect de PUZ pe zona istorică. Și, desigur aceste lucrări necesită a fi efectuate și pentru cele de categorie locală, cu mult mai multe.

  1. Anterior ați fost împotriva unui moratoriu propus de societatea civilă, însă realitatea a arătat, că au fost autorizate mai multe construcții care nu își au locul în centrul istoric al capitalei. De ce au fost posibile astfel de construcții în centrul istoric al capitalei, în ultimul an?

Moratoriul propus de societatea civilă anterior era unul absolut fără substanță, nu instituia nimic, totul și așa prin legislație era interzis. Erau listate un șir de puncte, ce trebuie de oprit, dar, conform legislației, după modificările din februarie 2020 s-a interzis orice autorizare a construcțiilor fără a fi aprobată documentația de urbanism pentru teritoriul respectiv. Fiind instituită interdicția de aplicare a RLU aprobat în 2008 pentru centrul istoric – nu avea nimeni cum să emită ceva acte permisive. Am explicat asta în postare pe blog și nu numai, puteți vedea mai în detalii răspunsurile de atunci. https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Referitor la realitate – nu a arătat nimic realitatea despre care vorbiți. Nu au fost autorizate construcții în centrul municipiului Chișinău, decât reconstrucții și replanificări, conform cu Decizia CMC aprobată, prin care s-a scos interdicția de aplicare a RLU, dar cu limitări foarte dure. La elaborarea acestei Decizii au participat și ministerul culturii, dar și unii specialiști din societatea civilă, care la moment mai lucrau la DGAURF. Nici o construcție în afara reglementărilor legale nu a fost autorizată, chiar dacă CNMI și ministerul culturii au emis avize pozitive pentru mai multe amplasări de construcții noi în centrul capitalei.

La primărie nu se emit acte pentru aceste construcții, deoarece vin în contradicție cu prevederile legale. Se vehiculează de fiecare dată subiectul cu aprobarea de către CNMI și că, chipurile primăria ar fi în careva cârdășie, s-ar face ceva ilegal, dar toate acestea nu sunt decât speculații. Mai degrabă sunt încercări de a le amesteca pe toate, ca să pară mai consistente învinuirile acide care ni se aduc, e la modă acum să amesteci cu noroi totul, poate ține la public.

Am văzut că pe rețelele sociale se încearcă inducerea ideii că am avea cu dl primar abordări diferite a acestui subiect. Vreau să accentuez că primarul nu interzice nimănui să aibă propria opinie, important e să fie legală. Evident că dacă va fi aprobată decizia de moratoriu, noi, ca și structură de specialitate vom respecta întocmai condițiile, ca și în cazul altor prevederi legale, cu care pot și să nu fiu de acord, oricum – reglementările sunt documentele cu care lucrăm, nu opiniile proprii de oportunitate.

  1. Dacă nu au fost autorizate construcții în centru, atunci de ce continuă haosul din construcțiile din centrul istoric. Așa cum a fost și cazul Dosoftei 95, de la care a și pornit inițiativa de moratoriu.

Toți doresc să se rezolve problemele în capitală, inclusiv în cea ce privește centrul orașului. Dar lucrurile nu se rezolvă ca în poveste, peste noapte. Este nevoie de modificări legislative, regulamente, ca să se poată interveni prompt și cu efect maxim. Multe obiecte au început până în 2019, nu se pot opri, pentru că sunt autorizate, pe formula, care era posibilă în trecut – o schiță de proiect, avizată de către toate autoritățile interesate și, ca rezultat – amplasare legală, dar cu mari semne de întrebări privind impactul amplasării acestor obiecte. Cea ce sigur nu mai continuă – nu se admit încălcări ale legislației, nu se amplasează obiecte fără parcări, infrastructură, totul se face cu mare prudență. Dar încălcările oricum există, se depistează, se sistează construcțiile, se iau măsuri în limita competenței. E un lucru comun, pe care trebuie să-l facem noi, primăria, CMC și cu autoritățile centrale și Parlament. E mult de lucru, multe corecții trebuie efectuate pentru a aduce legislația în concordanță cu valorile pe care ni le propunem. Și să fie restabilită disciplina, care nu azi a fost deteriorată. Când vorbim de haos – ar fi bine să se observe, că haosul dispare, dar nu se amplifică, după cum încearcă să se vehiculeze. Mai puțină politică de partid și mai multă politică urbanistică, aceasta este cheia succesului.

 

Aici articolul postat de PRIMĂRIA MEA: https://primariamea.md/o-noua-incercare-de-stopare-a-constructiilor-in-centrul-istoric-al-orasului/?fbclid=IwAR3dn2TslBE0-k3CEWhpMQS2a4UyKmXjzSVJ1ArbcESw9ktqQDrqParsk-s

 

Citeste mai mult

Despre moratoriul pe centrul istoric în or. Chișinău.

 

După ce câteva organizații au lansat demersul cu moratoriul, pe site-ul Save Chișinău au fost postate explicații, care necesită a fi și acestea explicate, pentru a nu duce în eroare publicul. Va fi instituit moratoriu sau nu – este altă problemă, dar e bine să nu se opereze cu semiadevăruri. Mai jos – o mica analiză a afirmațiilor.  

https://savechisinau.wordpress.com/2020/07/24/despre-moratoriu-pentru-centrul-istoric/?fbclid=IwAR1Uf20fkLA3fD7ehdHkBCMIe6wLqeiP4W83A7vx1AFbFeTGbQodrWY1sZc

 

  1. Legea prevede posibilitatea de interzicere temporară a construcțiilor în câteva cazuri.

Autorul afirmă că legea prevede posibilitatea de interzicere temporară de construire, făcând trimitere la prevederile art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835/1996, care revede că Interdicţia  temporară  de construire se stabileşte pentru  unul din următoarele motive: a) necesitatea  elaborării unei documentaţii de urbanism în  vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectivă

Însă pentru a da o apreciere juridică a acestei afirmații, este necesar de examinat norma materială prevăzută la art. 47 din legea nr. 935/1996 în ansamblu. În speță, atragem atenția că alin. (1) stabileşte univoc, fără a lăsa loc de interpretare, că prin documentaţia de urbanism şi  amenajare  a teritoriului  se pot stabili interdicţii definitive sau  temporare  de construire.

Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că doar prin documentația de urbanism se poate institui o interdicție temporară de construire, nu prin legi (http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx), Hotărâri de Guvern sau Decizii ale Consiliului Municipal Chişinău, dacă aceste decizii nu sunt parte a documentației urbanism şi amenajare a teritoriului, după cum este definit la art. 6 al legii nr. 935/1996.

 

  1. Cadrul legal actual interzice construcțiile în centrul istoric. Afirmația este falsă!

Nicio lege nu prevede expres interzicerea lucrărilor de construcție în nucleul istoric, obiectivul cu nr. 308 din Registrul Monumentelor Republicii Moldova.

La toate discuțiile publice care au avut loc, inclusiv pe rețelele de socializare am explicat destul de detaliat:

Interdicția de a amplasa obiecte în centru istoric nu este scrisă într-o singură frază, cum se caută a fi explicat acest subiect.

Prin legea nr. 3 din 06.02.2020 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 55-61 art. 37 din 21.02.2020) a fost modificată Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Ca urmare a modificărilor aduse, după data de 21.02.2020 Certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborează [doar !!!] în baza documentației de urbanism şi de amenajare a teritoriului – art. 4 alin. (1).

În municipiul Chişinău Regulamentul local de urbanism (în continuare „RLU”, care este cu caracter exclusiv reglementator, a fost aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău, nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.

În conformitate cu prevederile p. 4 a deciziei nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, Consiliul Municipal Chișinău a decis că pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău Regulamentul local intră în vigoare după aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor. Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor nu au fost până în prezent elaborate.

Astfel, reieșind din faptul că Regulamentul local de urbanism, care este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate, inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora, art. 17 alin. (3) din legea 835/1996, nu a intrat în vigoare pentru Zona Centrală Istorică, la moment se constată că pentru această parte a orașului Chişinău nu se aplică şi prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău.

Astfel, la moment, Primăria municipiului Chişinău, ca şi majoritatea celor 900 de comune, orașe, municipii, din Republica Moldova, care nu au documentația de urbanism aprobată sunt în imposibilitatea de a emite Certificate de Urbanism pentru Proiectare (în continuare „CUP”).

Fără CUP nu poate fi elaborată documentația de proiect și, cu atât mai mult – nu se pot elibera Autorizații de Construire (în continuare „AC”). Legea 163 prevede expres că pentru obținerea AC se anexează la cerere certificatul de urbanism pentru proiectare – art. 12, alin. (1) lit. b).

Anume legislația citită în complexitate ne pune în situația de blocare a emiterii documentelor permisive pentru obiectivele de construcții în zonele nereglementate (în cazul dat – în centrul istoric).

Să afirmi că dacă nu este expres scris în lege că se interzice construcția în centrul istoric asta înseamnă că există posibilitatea de a construi e mai mult un nihilism juridic, cu care se încearcă să se facă argumentări de a introduce instrumente inutile și ilegale de interdicții.

 

Textul articolului 4 alin. 1 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația executării lucrărilor de construcție (“Legea 163/2010”) nu prevede o interdicție expresă de a construi în lipsa PUZ-ului. Formularea „certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului” este interpretabil și poate fi citit și în sensul în care permite elaborarea certificatului de urbanism pe baza documentației de urbanism disponibile la acel moment (PUG), absența unui PUZ neputând reprezenta un impediment. Mai mult decât atât, de la intrarea în vigoare a acestor modificări au fost eliberate certificate de urbanism în perimetrul Nucleului Istoric! Nu există nicăieri, nicio provedere legală în care se stipulează pentru care obiecte se pot elibera documentații de urbanism și pentru care obiecte nu.

Interpretarea libertină a legislației se vede că este punctul forte al postării, din moment ce acest articol poate fi citit în acest mod.

Componența directoare a PUG este prevăzută la art. 13 din legea 835/1996. Caracterul director al documentului stabilește direcțiile de dezvoltare ale localității și în baza acestora se elaborează programe și proiecte de dezvoltare.

 Astfel, PUG-ul nu conține reglementări privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi funcțiilor urbanistice permise care stau la baza eliberării CUP, aceste prevederi se conțin în exclusivitate în RLU, art.17 alin. (2) din legea 835/1996, despre care s-a scris mai sus şi care la moment nu se aplică pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău  

Da, au fost eliberate CUP în centrul istoric. Și vor fi eliberate și în cazul introducerii unui moratoriu, din simplu motiv, că există legislație. Și legislația nu oferă retroactivitate de aplicare a legilor/deciziilor. Obiectele, care au început procedura administrativă de autorizare a lucrărilor și au depus cereri înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative își vor primi și CUP și AC. Nu se poate încălca legislația, altfel se riscă cu procese și aplicarea de sancțiuni și despăgubiri. Există o singură posibilitate de a opri aceste obiecte – să fie compensate cheltuielile generate de actele administrative emise anterior. Cine își asumă aceste cheltuieli?

 

  1. Moratoriul interzice toate lucrările din centrul istoric. Afirmația este falsă!

Așa cum am indicat și în demersul nostru, Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Nucleului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții (condițiile le-am scris în demers).

 

Reamintim autorilor că art. 12 lit. g) din legea 163/2010 prevede expres că la cererea înaintată pentru obţinerea AC este obligatoriu de prezentat extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, legislația actuală deja stabilește acest filtru – necesitatea avizații proiectului de execuție la CNMI, şi nu este necesar de instituit un moratoriu pentru a asigura executării legislației deja existente.

 

Moratoriul nu produce efecte asupra lucrărilor de infrastructură și inginerești.

Adică, legea interzice, dar moratoriu cumva e mai blând? În ce bază? Conform cu care documente să fie eliberate pentru aceste obiective CUP și AC? Cu ce înlocuim documentația urbanistică RLU? Cu decizii voluntare ale șefilor?

 

  1. Moratoriul se instituie pe perioada de 1 an

Solicitarea are în vedere o durată maximă a Moratoriului de 1 an. În recomandările expertizelor elaborate pentru programele UNDP găsim un termen de doi ani. Conform art. 47 din legea 835 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului„interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.”

 

De fapt, nu este o recomandare a „experților”. Dar e o recomandare a expertei, Irina Irbițcaia, care a făcut această recomandare cu 2 ani în urmă, când exista procedura cu schițele de proiect. Astfel, până la data intrării în vigoare a legii nr. 3 din 06.02.2020 „Pentru modificarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-61 din 21.02.2020, art. 37) toate certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborau în baza unor „scheme” de amplasare, ceea ce a permis în multe cazuri ca construcțiile să fie edificate în Zona Centrală istorică a orașului Chișinău contrar prevederilor Regulamentului local de urbanism, ceea ce a adus prejudicii irecuperabile din punct de vedere arhitectural Zonei Centrale istorice a orașului Chișinău.

Este absolut normal recomandarea expertei în contextul existent 2 ani în urmă.

La moment, însă, legislația deja a oprit orice posibilitate de a autoriza construcții, este absolut incorect să se pună exemplul expertului din alt context. Sigur experta nu și-ar dori să fie utilizată în aș amod lucrarea ei.

 

  1. Moratoriul încalcă dreptul de proprietate, deci afirmația este falsă!

Conform art. 1 alin. 2 din Protocolul 1 la CEDO, adoptarea unui act necesar reglementării folosirii unor terenuri sau construcții conform interesului general în domeniul urbanistic nu ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, ci doar o limitare permisă a acestuia.

Iarăși se încearcă substituire de noțiuni în prevederile legale.

Da, în virtutea prerogative publice, autoritatea are dreptul să introduce unele limitări permise. Dar – permise prin documentația de urbanism, prin indicatorii urbanistici – prin acești indicatori se introduc anumite interdicții de utilizare a terenurilor/construcțiilor, care sunt foarte clare – POT, CUT, aliniament, regim de înălțime, s.a. Așa prevede legea 835.

Pe când moratoriul aduce atingere inadmisibilă dreptului de proprietate, deoarece proprietarii sunt limitați total în drepturi, fără a fi stabili concret prin reglementări (documentații urbanistice) condițiile în care ei își pot valorifica imobilele asupra cărora dețin drepturi.

Faptul că moratoriul încălcă dreptul de proprietate este menționat expres atât în Avizul la proiectul de lege privind instituirea moratoriul asupra autorizării şi continuării lucrărilor de construcție în municipiul Chişinău, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 343 din 18 iulie 2019 cît şi în avizul Centrului Național Anticorupție, nr. 06/2-3663 din 27.06.2019, la același proiect de lege

 

  1. Moratoriul nu este un scop – este un instrument

Moratoriul nu este scopul acestui demers. Moratoriul este un instrument care ar permite reglementarea nucleului istoric, așa cum o cere cadrul legal național precum și cel internațional din domeniul protecției patrimoniului.

Demersul de protejare a patrimoniului nu poate fi asigurat prin moratoriu, dar prin documentații și reglementări clare. Anume acestea necesită să fie elaborate cât mai curând.

Dezvoltarea urbană durabilă nu poate fi asigurată din moment ce o zonă atât de importantă precum este Nucleul Istoric nu este reglementată în documentațiile de urbanism.

Singura afirmație adevărată din acest articol.

 

Analiza este pentru a clarifica lucrurile, în nici un caz nu este atac la persoanele, care promovează idea moratoriului. CMC va decide ce soartă va avea centrul istoric al orașului și cum va face ca să fie salvată bruma de patrimoniu care a mai rămas, dar în așa mod, ca teritoriul să fie plin de viață, un spațiu confortabil pentru locuitorii acestei zone și cu potențial economic substanțial, care necesită a fi creat, susținut și valorificat la maxim.  

Citeste mai mult