Cu ce luptăm, cu corupția sau cu instituția?

Pledoarie pentru corecția sistemului 3

Cunoaștem cu toții care a fost rațiunea reformelor și reorganizării autorităților de control. Faptul că inspectorii din diferite autorități de control întrecuse orice măsură la cules roade nemeritate de la businessul stresat cu condiții exagerate de obținere a autorizărilor, avizărilor și coordonărilor de orice soi.

S-a pornit o reformă mare cu scopul de a îmbunătăți climatul de afaceri, a reduce povara de pe antreprenori, cu conștientizarea unei importanțe majore de a avea condiții confortabile pentru mediul de afaceri. Anume mediul de afaceri completează resursele bugetului statului, de care depinde cum statul își îndeplinește funcțiile.

Atâta, că în acest proces au fost comise și anumite disproporționalități. În domeniul construcției și a disciplinei urbanistice balanța protejării este vădit înclinată spre interesul businessului, cu o lipsă totală de protecție a societății în cazurile de încălcărilor.

Pe zona de urbanism lipsa de control a condus la încălcări grave prin amplasarea abuzivă a obiectelor pe terenuri nepotrivite, în ogrăzi, în zone protejate, parcuri, cu rapturi de terenuri și diminuarea condițiilor de trai a vecinătăților. Vecinătăți, care sunt oameni vii, proprietari de imobile, locatari, oameni cărora li s-au luat terenurile de joacă, li s-a luat lumina, li s-a limitat accesul la infrastructură, s-au creat nenumărate probleme cu parcările, s-au tăiat copacii, totul în numele unor protejări a interesului antreprenorilor.

Pe zona de construcții lipsa de control a generat un haos de nedescris, când nu mai poți fi sigur că pe șantiere se asigură calitate, respectiv nici că construcțiile realizate întrunesc toate condițiile de siguranță și durabilitate. Asta ar însemna că nici utilizatorii construcțiilor nu pot fi siguri că viața și sănătatea lor este lipsită de orice pericol.

Necesitatea de a consolida controlul de inspecție vine din faptul, că este nevoie să se repare greșelile și să se revină la normalitate în domeniu, pas cu pas, făcând toate intervențiile necesare de ordin legislativ și normativ.

De ce nu reușim să promovăm acest lucru? Pentru că ne temem să nu vină corupția peste noi (care, de fapt, nici nu este clar dacă a plecat, chiar dacă au fost efectuate atâtea reforme). Și am ajuns ca să se discute despre instituții corupte. Oare e corect să se discute în acest mod? Poate să le lichidăm, dacă e așa? Sau poate, totuși, conștientizăm, că nu instituțiile sunt corupte, dar persoanele concrete, care urmează să fie identificate și trase la răspundere? Poate e corect să se lucreze în comun cu antreprenorii și să facem front comun, să nu existe inspectori corupți, să facem tot posibilul, ca inspectorii să fie feriți de patima aceasta?

Din partea autorităților statului, declarăm zero toleranță corupției. În acest sens, mesajul MEI pentru toți e simplu: Fiecare persoană angajată va fi apărată în profesia pe care o exercită exact până la punctul în care s-a întâlnit cu un buzunar străin. Din acest moment, trecerea în custodia organelor de drept va fi susținută de către minister pe toate căile legale.

Tragem linia și anunțăm, că instituția statului este o entitate onorabilă, creată să protejeze cetățenii, și nimeni nu este în drept să o desconsidere, nici măcar partenerii de dezvoltare. Deci, lupta să se facă cu corupția, nu cu instituția. 

p.s. fiecare trebuie să-și facă munca, inclusiv organele statului care au obligația să prindă hoții. 

Citeste mai mult

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 2

De ce avem nevoie să reformăm “reforma” controlului în urbanism și construcții și cum vom reuși să facem acest lucru.

Mai întâi, trebuie să înțelegem până la ce nivel s-au produs deteriorările sistemului și dacă avem timp să pierdem cu disputele în jurul necesității de a remedia greșelile. Nu. Nu avem timp.

Grupul de lucru, creat la MEI, cu reprezentanți din patronatele în construcții și a producerii materialelor de construcții, societatea civilă, experții ministerului și a AST au examinat situația având ca bază pentru analiză petițiile din municipiul Chișinău. S-a ajuns la concluzie că situația este ieșită total de sub control și necesită măsuri urgente și extraordinare.

Au fost identificate probleme pe toate elementele calității în construcții:

  1. Verificarea și expertizarea proiectelor tehnice în construcții.

Odată cu excluderea licențierii în domeniul proiectărilor, s-a pierdut controlul de capacitate al organizațiilor de proiectări. Acest control era integrat în sistemul de licențiere, organizațiile de proiectări fiind obligate să deminstreze că dețin capacitate să execute lucrări pentru anumite tipuri de obiecte. S-a scos licențierea, motivul fiind excluderea barierelor pentru business, dar nu s-a îngrijit nimeni să facă o analiză de impact a acestei decizii. Dar impactul este unul devastator – proiectarea pe secțiuni/compartimente, care se efectuează de către proiectanți fără a livra beneficiarului produs integrat în volum complet de documentații pune în pericol calitatea obiectului.

La fel, verificarea se efectuează de specialiști în nume propriu, pe secțiuni/compartimente, încălcând legea, care spune că verificările urmează să fie efectuate în cadrul unei întreprinderi atestate pentru acest gen de lucrări. Statul a spus că trebuie să fie atestate, dar nu a arătat cum se face acest lucru și cine urmează să facă atestările. Nu există un regulament de atestare. În general, liberalizarea excesivă în acest domeniu produce foarte multe probleme și nu asigură nivelul de calitate a viitoarei construcții.

  1. Atestarea specialiștilor cu activități în construcții.

La acest capitol la fel, sunt multe carențe, în special, privind ridicarea dreptului de a efectua lucrăi, în cazurile încălcărilor comise de către proiectanți. Acest meanism aproape că nu lucrează și specialiștii continuă să genereze proiecte cu încălcări, în special, în domeniul urbanismului, cu încălcarea indicatorilor urbanistici aprobați conform regulamentelor de urbanism. În Chișinău se vede acest lucru prin petițiile interminabile de la cetățenii afectați de intervenții abuzive, acapărări de terenuri publice, distrugerea ogrăzilor. La fel, este un efect al lipsei de control pe domeniul disciplinei în urbanism. Oamenii sunt lăsați unu la unu cu beneifciarii și proiectanții, fără a avea suport din partea organelor de control, care nu solicită ridicarea atestărilor tehnico-profesionale, precum și fără atenția comisiilor de atestare, în alte cazuri, cînd AST solicită retragerea.

  1. Conducerea și asigurarea calității în construcții

Acest element este tratat cu superficialitate de către antreprenori și frivolitatea cu care se comportă organizațiile de construcții este susținută cu marea “protecție a antreprenorilor”, protecție distorsionată, care undeva pe drumul reducerii documentelor permisive și ale controalelor au pierdut și grija față de societate.

  1. Recepția în construcții.

Recepția obiectelor în construcții sub controlu beneficiarului nu asigură proces calitativ de recepție. Cu atât mai mult, când beneiciarul este și antreprenori de lucrări, fără controlul statului și a autorităților emitente de autorizații urbanistice – acest proces e total ineficient și nu ne dă asigurări că obiectul este construit conform legislației și a normativelor existente.

  1. Urmărirea comportării în expoatare și intervențiile în construcțiile existente.

Procesul de exploatare nu este supus procedurilor de urmărire a comportării în exploatare decât în rare cazuri. Cu referire la blocurile locative, se poate constata o lipsă totală de control, secundată de intervenții păguboase în structura de rezistență a clădirilor, replanificări, supraetajări, anexări, mansardări – toate pe fonul proiectărilor necalitative, a lucrărilor de construcție cu încălcări și a proceselor de supraveghere și control inexistente. La fel, toate aceste se văd foarte bine în clădirile din oraș, care sunt mutilate și au nu doar un aspect foarte prost, dar și încep să prezinte pericol de distrugere.

  1. Postutilizarea construcțiilor.

La acest capitol sunt relevante spre examinare cazurile de demolare a construcțiilor care constituie patriomiu, obiecte incluse în lista registrelor de monumente. Sub diferite pretexte se demolează clădiri, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea. Se găsesc modalități de a obține diferite coordonări, chipurile, condiționate de obținerea altor avizări, aprobări, care sunt acceptate de către autorități în calitate de permisiuni. S-a inversat sensul acestor coordonări, prevăzute în legislație și acestea nu mai servesc protecției patrimoniului, dar invers – prin acestea se validează toate încălcările. Și monumentele dispar una câte una.

 

  1. Controlul de stat al calității în construcții.

Pe acest element al calității s-au făcut reforme cardinale. S-a dorit să se limiteze gradul și modalitățile de intervenție abuzivă a statului în activitatea întreprinderilor, însă s-a reușit doar deteriorarea sistemului de control. De remarcat, că la adoptare, legea nu a fost supusă analizei impactului de reglementare și nimeni nu a analizat care va fi impactul legii asupra sistemului de control al statului în construcții. Nimeni nu a analizat care ar fi efectul acestei reforme asupra domeniului construcții și urbanism.

Reforma a pus accentul pe control programat în perioada unui an și control inopinat care poate fi declanșat în cazul deținerii de probe despre existența situațiilor de varie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate sau prezintă pericol iminent și imediat pentru viața și sănătatea persoanelor. Un concept absolut inversat, de la cel stabilit în legea calității în construcții. Conceptul controlului de calitate ca element al sistemului trebuie să fie organizat în așa mod, ca să PREÎNTÂMPINE noncalitatea, să fie pro activ, care să prevină acțiunea riscurilor și avariilor, nu doar să le constate.

Deloc exaustivă această analiza, care va fi continuată pentru reanima domeniul.

Toate cele depistate de către grupul de lucru necesită a fi analizate suplimentar și să fie elaborate proiectele de modificare a actelor legislative și normative, a lichidării lacunelor care au fost create pe vrute și nevrute. Au și fost elaborate propuneri concrete, discutate în cadrul grupului de lucru, pe care MEI le-a luat în excutare și va veni cu proiectele de acte spre aprobare.

Primul proiect este excluderea de sub acțiunea legii 131/2012 a domeniului construții și urbanism, care este vehement contestat de către experții proiectului Băncii Mondiale.

Sper să se reușească să fie reevaluată poziția experților și să fie făcute clarificări pe acest subiect. Controlul calității este un element foarte important și determinant al asigurării viabilității sistemului calității în construcții în întregime și a fiecărui element al sistemului în parte.

Cu atăt mai mult acum, când pe tot spectrul sistemului calității în construcții situația este gravă, controlul statului urmează să fie consolidat imediat, cu excluderea barierelor pentru efectuarea controlului în toate fazele necesare, la momentul recepției, în perioada de exploatare, dar și a disciplinei în urbanism.

Cuvântul cheie – URGENT. Situația e foarte gravă și nu lasă loc de discuții inutile pe tema angajamentelor țării față de donatori. Nici un donator nu ne pune să stricăm sistemele. Donatorii ne arată necesitatea de a lichida corupția și a reduce presiunea asupra sectorului de afaceri, cu asta suntem de acord și noi, doar că trebuie să fie păstrat și interesul comunității, pentru care statul este obligat să garanteze siguranța și protecție.

Citeste mai mult