Codul urbanismului și construcțiilor, în forma în care a fost aprobat, nu este doar imperfect — este un document cu probleme structurale serioase, incoerențe interne și lacune care afectează direct modul în care se dezvoltă orașele noastre. Despre această calitate extrem de slabă am vorbit încă înainte de adoptare, în mai multe analize publice, pe care le găsiți pe această pagină sub denumirea de „Codul urbanismului – între necesitate și modă”.
Din păcate, în loc ca aceste probleme să fie corectate profesionist, modificările propuse acum riscă să le agraveze și mai mult. De aceea, încep această serie — „Dosarul killerilor urbanistici” — în care voi explica, pe înțelesul tuturor, cum anumite intervenții legislative nu doar că nu rezolvă problemele existente, dar distrug mecanismele de bază ale planificării teritoriale.
CUM DISTRUG KILLERII URBANISTICI ORAȘUL PRINTR-O FRAZĂ ÎN LEGE
Ministerul a publicat recent anunțul de inițiere a consultărilor publice pentru modificările la Codul urbanismului și construcțiilor — Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrullui normativ in domeniul urbanismului și construcțiilor) document disponibil aici:
👉 https://particip.gov.md/ro/document/stages/*/16174
Platforma particip.gov.md este mecanismul oficial prin care cetățenii și profesioniștii pot interveni în procesul legislativ și formula poziții asupra proiectelor de acte normative.
Tocmai de aceea, aceste modificări trebuie analizate serios. Pentru că, în forma propusă, ele riscă să producă exact opusul a ceea ce declară. Desigur, există și riscul, că propunerile nu vor conveni autorilor și nu le va lua nimceni in seamă. Cel puțin, va rămâne in istorie, pentru cei, care vor veni după new-urbaniști să corectreze lucrurile.
CUC – modificări propuse: când „reparăm” legea, dar stricăm sistemul
Continuăm seria de explicații pe modificările propuse de Guvern la Codul urbanismului și construcțiilor.
Astăzi – una dintre cele mai problematice intervenții:
interdicția de a modifica „reglementările urbanistice” prin actualizarea documentației.
Asta este modificarea: În articolul 46: 3.1. alineatul (1) cuvintele „însă fără schimbarea conceptului initial” se completează cu cuvintele ”precum și fără schimbarea reglementărilor urbanistice”
Cum funcționează sistemul, în mod normal (și corect)
Urbanismul NU este rigid. Orașele nu sunt statice. Orașele sunt sisteme complexe, în care se intersectează interese, posibilități, constrângeri și nevoi diverse, iar încercarea de a le controla prin interdicții simpliste nu face decât să distrugă echilibrul fragil al dezvoltării urbane.
Avem în legislație o ierarhie clară:
- PUG + RLU → stabilesc regulile generale (zone, indicatori, funcțiuni)
- PUZ → permite ajustări la nivel de zonă, în baza:
- Studiilor
- calculelor
- consultărilor publice
- avizelor
- deciziei consiliului local
Cu alte cuvinte, PUZ este mecanismul legal prin care orașul se adaptează intereselor, posibilităților, constrângerilor și nevoilor diverse. Nu aștepți 20 de ani să modifici PUG-ul ca să rezolvi o problemă punctuală. De menționat, nu toate orașele lumii sunt blocate în logica unui PUG rigid. În multe cazuri, inclusiv la New York, dezvoltarea este ghidată prin strategii urbane și intervenții zonale flexibile, adaptate continuu la realitate — nu prin documente generale care se actualizează o dată la decenii.
Procedura actuală legală (pe scurt)
Dacă există necesitatea de a modifica reglementările într-o zonă:
- Se inițiază PUZ prin Dispoziția primarului (în două etape. Mai întâi – studiu de justificare, cu toate procedurile și după care – PUZul propriu-zis),
- Se fac studii și fundamentări,
- Se obțin avize (mediu, sănătate, patrimoniu etc.),
- Se fac consultări publice,
- Se obține avizul general de la ministerul de specialitate (care este unul cu ceințe abuzive, dar la Chișinău și asta se îndeplinește),
- Se aprobă în Consiliul local,
După aprobare: se pot modifica codul zonei (În Decizia de aprobare a PUZ se prevede în mod expres modificarea RLU pentru zona concretă), indicatorii urbanistici (POT, CUT, înălțime etc.), funcțiunea terenului.
- ASTA NU ESTE ABUZ.
- ASTA ESTE PLANIFICARE URBANĂ.
Ce propune Ministerul acum
Se introduce interdicția: Se pot elabora PUZuri, dar „fără schimbarea reglementărilor urbanistice” Tradus simplu:
poți face PUZ, dar NU poți schimba nimic important prin el, rezultatul final fiind:
- nu mai poți modifica înălțimea,
- nu mai poți schimba funcțiunea,
- nu mai poți ajusta densitatea,
- nu mai poți corecta greșeli din PUG.
PRACTIC PUZ DEVINE UN DESEN FĂRĂ VALOARE JURIDICĂ.
Problema nu e doar tehnică. Este mult mai gravă.
Această modificare NU vine dintr-o înțelegere a urbanismului. Ea vine din:
- frici,
- conflicte instituționale,
- dorința de a bloca procese,
- Inclusiv din acea „luptă” permanentă cu Primăria Chișinău, unde scopul a devenit:
să nu meargă niciun proiect. Când reglementezi din frustrare, distrugi sistemul, asta n-o înțeleg autorii modificărilor. În încercarea de a opri unele abuzuri punctuale se întroduce o interdicție generală. În rezultat nu se opresc abuzurile, se oprește TOT.
Ce se va întâmpla în realitate
✔ orașele vor fi blocate,
✔ investițiile vor fi blocate,
✔ problemele existente NU vor putea fi corectate,
✔ presiunile vor migra în „zone gri” și litigii,
Și cel mai grav – se distruge mecanismul legal de planificare urbană.
În ceea ce privește „calitatea” acestor modificări, este greu să nu observi stilul new-urbaniștilor de a reduce totul la un război cu arhitecții orașului și de a produce norme impregnate de un nihilism care întrece orice măsură. Ce au generat, de data asta:
- se propun norme fără înțelegerea funcției lor,
- se introduc interdicții fără analiză de impact,
- se creează contradicții chiar în interiorul Codului.
Rezultatul este previzibil – echipe întregi vor munci ani de zile ca să repare aceste „corecții”.
In Concluzie, această modificare:
- nu rezolvă problema abuzurilor,
- nu îmbunătățește controlul,
- nu aduce claritate,
În schimb blochează dezvoltarea și distorsionează esența planificării teritoriale.
Urbanismul nu este despre interdicții totale.
Este despre reguli + flexibilitate controlată.
Când elimini flexibilitatea, nu faci ordine. Distrugi sistemul.
Cei care trec astăzi cu tancul peste urbanism și peste sistemul de calitate în construcții sunt, desigur, foarte plini de elan, de certitudini și de reflexul sănătos de a repara totul dintr-o singură lovitură de condei. Vor învăța, fără îndoială. Vor crește profesional. Poate peste câteva zeci de ani vor ajunge chiar să scrie norme bune, să înțeleagă ce scriu și, mai ales, să priceapă ce efecte produc aceste texte asupra vieții reale a orașului. Până atunci, poate le-ar fi util să apeleze și la experiența practică a Primăriei Chișinău, care lucrează zi de zi exact cu consecințele acestor norme și care ar putea să le modeleze, la modul cel mai concret, înțelegerea asupra a ceea ce scriu. Până una-alta însă, nu ei vor plăti prețul experimentelor lor normative, ci orașul. Iar abuzurile, oricât de reale ar fi, nu se combat prin demolarea regulilor, ci printr-un sistem mai bun, mai coerent și mai competent.