Opera “drujbelor” din cimitirul evreiesc

Foto: din comentarii pe fb

În speranța că vor fi efectuate și lucrările de reabilitare.

Aici nu e scris pespre faptul că nu trebuia defrișată vegetația. Dar despre cum știm noi să facem lucrurile cel mai prost posibil.

Nu este surprinzător când apare vre-o informație despre distrugeri de monumente în Chișinău. Lumea aproape că are imunitate la aceste informații, pentru că oricum nu mai poți face nimic – totul e predestinat de către cei care își pun semnăturile pe diferite documente permisive, unul mai deocheat decât altul. Da! Au reușit să ne obișnuiască cu distrugerile, chiar dacă ne mai și plângem pe asta. Noutățile din feedul fb se duc în jos, se trece la altele, lumea își caută de treabă, apar alte matrapazlâcuri.

Dar noutatea cu cimitirul evreiesc le-a întrecut pe toate. Să distrugi în așa hal un monument, de care statul te-a făcut responsabil, pentru asta trebuie să ai un talent deosebit. Sau un tupeu enorm. Sau să fii sigur că nu vei fi sancționat. Sau să fii netot în profesia pe care o practici. Sau să fii gros de obraz. Sau să n-ai frică de Dumnezeu. Sau toate laolaltă și încă multe altele, la grămadă, care înseamnă funcționari ne-la-locul lor.

După ce în noiembrie au bătut alarma cetățenii despre lucrările care au început în zona cimitirului, a venit cu explicații directorul AIRM, Stefăniță, că au demarat lucrările de reabilitare-revitalizare a cimitirului. Și reprezentantul comunității evreiești, rabinul Daniel Șîmșon s-a grăbit să-i liniștească pe toți că se dorește a face un lucru bun, să se curețe teritoriul. Și mai e și un program al guvernului (care nu -a văzut nimeni, dar ar fi perfect să fie). Citadinii să doarmă liniștit, totul e sub control.

https://www.facebook.com/Publika.md/videos/vb.105259762844158/273102183396100/?type=2&theater

Bine și frumos, până nu a văzut lumea ce au făcut sub acest scop nobil.

E și o dispoziție, care a dat o brumă de legalitate lucrărilor. Doar o brumă, dar mai degrabă o ceață. Pentru că o Dispoziție pentru permiterea efectuării lucrărilor de reabilitare și de revitalizare a unui obiect cu valoare de patrimoniu nu este documentul prevăzut de lege pentru efectuarea lucrărilor de acest tip. Documentul permisiv trebuie să fie autorizația de construire, cu genul de lucrări permise respective.

Aici Dispoziția: https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=492&id=24507&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-920-d-din-27-noiembrie-2018-Cu-privire-la-efectuarea-lucrarilor-de-reabilitare-i-de-revitalizare-a-teritoriului-Cimitirului-evreiesc-din-st-Milano-1/

În locul Autorizației de Construire – o Dispoziție, eventual, pentru a evita procedurile necesare de îndeplinit în asemenea cazuri: cercetări, studii, analize, expertize, proiect, coordonări, avizări ale organelor competente, consultări cu publicul. Legea 163 (art. 21 (1)) prevede ca și competență a primarului emiterea autorizațiilor de construire, deci primarul trebuie să fie prima persoană interesată să clarifice lucrurile. Chiar dacă a transmis competența către un vice-primar, controlul îi aparține pe acest palier de responsabilitate. Dar la primăria mun. Chișinău totul e altfel decât se prevede în normele legale. Toate se fac de parcă ar fi un stat aparte, cu funcționari care ori nu-și cunosc atribuțiile, ori încalcă conștient procedurile legale, punând interesele în capul mesei.

Așa se văd lucrurile de către funcționarii responsabili, să decidă ei cum să acționeze, care soluții să le aplice, ce tip de documente să elibereze, de ce s-ar conduce de legislație, că doar nimeni nu-i penalizează. Se poartă de parcă obiectele de patrimoniu ar fi votcina lor și pot distruge tot ce nu mai consideră ei necesar să păstreze. Te întrebi, dacă au făcut școală, sau doar s-au plimbat prin universități, unii și prin cele străine.

Cine poate explica, care a fost rostul Dispoziției, de ce s-a semnat un document-clonă în loc de autorizație legală? Câte documente de acest gen mai stau prin arhivele primăriei? La care obiecte de patrimoniu vor mai fi surprize?

E greu de intuit și nici nu e bine să ne lansăm în speculații.

Autoritățile responsabile – primarul și consiliul local – cei care sunt aleși să administreze patrimoniul din numele comunității acestui oraș, ei sunt cei care au obligația de a cere explicații de la funcționari. Dacă nu vor cerceta cu toată seriozitatea acest subiect, asta îi plasează în rândul distrugătorilor de patrimoniu. Degeaba aleargă și “plantează” foișoare și își fac poze pe aleile betonate din bugetul acumulat de noi, asta nu le aduce plus valoare. Cetățenii acestui oraș sunt destul de capabili să contabilizeze distrugerile care s-au făcut cu concursul direct sau prin neparticipare și neîndeplinire a obligațiilor. 

Sigur se puteau organiza lucrările într-un mod mai responsabil, asta dacă fiecare se ocupa de lucrul lui. Pentru că dacă ești indicat într-un document oficial ca și responsabil de anumite lucrări – responsabilitatea nu se limitează doar în a povesti pe la televizoare că o să faci. Ai angajat o companie la antrepriză pentru lucrări – responsabilitatea nu pleacă nicăieri, ești obligat să asiguri controlul executării (controlul, în calitate de Beneficiar, dar nu monitorizare de bifă). Oare și aici s-a utilizat aceiași metodă, cum o fac la șantierele din Chișinau, să ofere lemnul pentru lucrările de defrișare efectuate? Trimiți antreprenorul, îi zici ce să facă, el iese cu lemnul – tu cu curățenia. Aici – și cu distrugerea, pentru că asemenea companii sunt setate să-și ia lemnul întreg, nu pe bucăți, protejând lespezile de pe morminte.

Faptul că guvernul are o inițiativă frumoasă să dedice resurse proiectului de reabilitare a cimitirului evreiesc, care este obiect cu statut protejat de importanță națională nu poate decât să bucure, asta au exprimat și comunitatea evreilor din RM și comunitățile din străinătate, „dl. Parker, venit din SUA a împărțit mulțumiri  și diplome” (mesajul din foto mai sus, e din comentarii, unde funcționarii încearcă să ne arate cât de bine lucrează și cum sunt lăudați).

Asta a fost înțeles de către unii funcționari ca au undă verde să continue lucrările cu stângăcia care îi caracterizează și să fie ridicoli in a explica că au fost lăudați de diplomați. Nu ține. Cei care în mod diplomatic aduc mulțumiri și evită să dea apreciere modului în care s-a lucrat nu vă laudă pe cei, care ați devastat un monument, care mai e și un loc special – un cimitir, unde nu se intră ca la război! Și, în mod sigur, guvernul nu v-a dat indicații să lucrați cu asemenea metode.

Înapoi nu se poate întoarce nimic. Dar apreciere faptelor neghioabe a funcționarilor (i)responsabili ar trebui făcute, din simplu motiv, ca să fie clarificate lucrurile și să fie oprite pentru viitor asemenea “reabilitări”, cu iz de distrugere. 

Aici o colecție de informații pe subiect:https://www.facebook.com/dogotaru.svetlana/posts/10156414836997426

Citeste mai mult

Impresii de la audierile publice IPRE

Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .

Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.

Care sunt impresiile?

  • Este pozitiv faptul că s-a făcut o asemenea cercetare.
  • Este pozitiv că se abordează subiectul, fiind unul de importanță majoră și de impact puternic asupra calității vieții în oraș.
  • Este absolut ineficient să se lucreze la acest subiect fără implicarea autorităților responsabile – a primarului, a DGAURF, a altor direcții interesate din APL.
  • Este profund regretabil că nu au fost implicate în consultări societățile profesionale (a Uniunii Arhitecților, a Uniunii Inginerilor), comunitatea științifică, academică, sectorul asociativ de profil, toate având capacitatea de a oferi recomandări de îmbunătățire a documentului propus.

Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.

Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?

Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?

Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.

Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.

Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.

Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.

Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.

https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/

Citeste mai mult

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Climova Alla, Dogotaru Svetlana

Aspecte teoretice și practice privind urilizarea indicilor urbanistici la nivelul uniicpiului Chișinău

Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 5

Sursa: de pe net

Am tot bătut cu piatra-n șatră, pe unde am lăudat, pe unde am criticat… ca să se înțeleagă că este nevoie de corectat unele lucruri.
Și am ajuns la concluzia, că trebuie să vorbim despre drepturile noaste, care se rezultă nu numai în a ne da cu părerea în vântul trendului de abordare participativă.
Noi, locuitori al orașului, plătim impozite și avem drepturi.
Pentru noi, cei care ne-am ales autoritățile publice, aceste autorități sunt obligate să presteze servicii. În cazul dat – să aprobe concepții, politici, strategii, proiecte planuri și să le asigure implementarea. Concret pe subiectul discutat acum – plan de mobilitate urbană. Doriți s-o numiți Concepție – foarte bine! Doriți să faceți secțiunile PUG, care lipsesc – și mai bine! Nu contează cum vor fi poreclite documentele, contează calitatea soluțiilor propuse, asumarea acestor soluții și executarea acțiunilor prevăzute în documentele aprobate.
Noi, suntem chemați să ne dăm cu parerile, să ne expunem obiecțiile, observațiile și rezervele, deciziile le iau autoritățile. Pe aceste autorități le-am delegat să ne presteze aceste servicii. Consiliul ne reprezintă, chiar dacă unii consilieri s-au vazut în rol de boieri, cu pâinea și cuțitul în mână. Să le luăm pe rând:

Consiliul Local – aprobă direct deciziile care treuie să fie pe măsura așteptărilor noastre să avem un oraș  confortabil de trai. Pentru a lua decizii calitative, Consiliul are direcții specializate, cu buget achitat din banii noștri. Direcții, care sunt obligate să facă totul pentru ca proiectele de decizii să vinâ în agenda consiliului împachetate și fără handicapuri juridice.

Direcțiile consiliului – acum vorbim de DGURF – are obligația, repet, pe banii care îi primesc de la noi, să fundamenteze calitativ procesul de luare a deciziilor de către organul care ne reprezintă. Consiliul suntem noi și noi cerem să vă exercitați funcțiile.
Chișinăuproiect și compania subcontractor lucrează la elaborarea Concepției, trebuie să cunoască și reglementările legale referitor la procesul participativ. Condiția de respectgare a legislației le-a fost impusă de către consiliul municipal prin caietul de sarcini aprobat. Deci, noi ne așteptăm să fie plasată toată informația despre lucrările efectuate, precum și raportul de progres, inclusiv pe partea de finanțare. Noi, locuitorii orașului nu suntem „bifele„ voastre pentru a vă asigura valabilitatea semnării actului de recepție. Procesul participativ prevede să implici societatea, autoritățile interesate, sectorul asociativ, pe toți, pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici, dar nu ca pe niște idioți utili, care prima dată au auzit de abordarea participativă.

Primarul – are misiunea titanică să dezvolte piruiete complicate ca să-i pună pe toți să lucreze împreună, să nu se închidă fiecare în contractul lui, cu anunțuri frumoase la presă, dar fără ca să colaboreze, în realitate. PMUD este un document complex, ca și alte documentații urbanistice și aici trebuie să se muncească în grupuri intersectoriale. Oficial create, cu responsabilități și cu grafice de raportări pe indicatori concreți, nu cu powerpointuri pentru show colorat. Dacă vi se spune că e mai cool să lucrezi cumva mai ”inovativ”, fără să respecți legislația – nu-i credeți, ei vă doresc răul.

Echipa UNDP – este bine să clarifice care este implicarea concretă a Green City Lab. Nu prea este clară inițiativa. Lucrurile trebuie urgent clarificate, din simplu motiv, că deja unele lucrări sunt în derulare la primărie și primele etape de lucru sunt bazele de date, deci – toți fac același lucru (și lipsa de informație ne poate face să punem la îndoială și calitatea acestor date) Există cel puțin 4 intiative care se intersectează pe subiectul dat:

1. Plan de mobilitate urbană (asistența finanțată prin Green City Lab, proiect UNDP) Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Fplan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

2. Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Foras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

3. Modificarea compartimentului PUG Servicii publice/A.Transport. N-am scris nimic, pentru că asta-i taina direcției, infomații publice nu-s. Și ședințe de informare nu au fost organizate.

4. Planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde. Proiect finanțat BERD Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fimpresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0

E necesară clarificarea, pentru că oamenii o să vină și fără să aibă claritate, problema e una acută și interesul e pe măsură, dar efectul participativ va fi aproape nul, dacă se va limita la discuții neîncadrate în procesul decizional și discursul nu va fi canalizat pentru a îmbunătăți calitatea proiectului de PMUD. Desigur că primarul e cel care o să pună umărul, că e și responsabilitatea lui.
Din moment ce v-ați antrenat într-un lucru comun cu municipalitatea, felicitări, echipa Green City Lab, aveți obligații!

O reocmandare aparte pentru Green City Lab – dacă tot activitatea se va axa pe abordarea participativă, atunci e cazul să susțineți pentru Chișinău elaborarea metodologiei de informare/consultare a documentațiilor de urbanism. Asta ar aduce mult folos proceselor decizionale în primărie, inclusiv și pe alte probleme decât mobilitatea. Pentru că există confuzii în mintea funcționarilor despre cum să trateze legislația în etapele de inițiere și informare. Această confuzie poate fi rezolvată prin reglementare la nivel municipal, așa cum se procedează în România (chiar dacă au aceste lucruri și în regulamentele naționale). O sa aveți un exemplu de investiție mică, dar cu efect mare, aveți și fericita ocazie să testați concomitent  această metodologie pe activitățile desfășurate.

P.S. E cam incorect, când se motivează inacțiunea autorităților prin abordările sovietice, la elaborarea PUG Chișinău. Nimic mai fals! La UNDP se pot găsi toate materialele de raportări pe elaborarea PUG Chișinău, acolo a fost numită Concepție, pentru ca să fie posibilă finanțarea. Și au fost scrise metodologii de lucru, de către experți străini (IHS Romania), raportate la norme europene.
Da, există neconformități. Da, este nevoie de modificări, corectări, dar e un lucru firesc. Ceea ce nu este firesc – e să tot critici fără să faci analize, măsurări și raportări. Și să nu te îngrijorezi de realizare și respectare a documentelor aprobate.
Lasați-o cu abordările de tip sovietic și venitul de jos în sus spre culmele succesului. Nu asta e problema. Le recomand tinerilor, care au ajuns cu activități pe direcțiile de urbanism să se concentreze pe abordările moderne și să lase stafiile trecutului în pace. Inepțiile urbanistice din oraș au autori concreți, pe fiecare decizie. Uneori am impresia că nimeni nici nu citește PUG, doar se dă cu părerea, ca să pară mai modern și mai cunoscător a tehnicilor noi 🙂 Abordare modernă este să fii profesionist în lucrul pe care te angajezi să-l faci.

Citeste mai mult

Părere subiectivă a unui participant la atelierul de planificare urbană

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 4

Atelier anunțat ca și eveniment parte a procesului de elaborare a PMUD, cu scopul de a afla păreri referitor la aspecte și probleme ale dezvoltării urbane specifice mobilității dar și de a stabili împreună modul de lucru supra acestor documente.

Atelierul si-a epuizat agenda, dar au rămas întrebări fără răspunsuri.

Pentru că la atelier au lipsit cu desăvârșire careva poziții expuse de către autoritățile publice locale implicate în elaborarea Concepției de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul mun. Chișinău, a fost foarte complicat să se înțeleagă cum se va lucra la documentul PMUD. Cu toate că reprezentanți ai direcțiilor transport și arhitectură au fost prezenți, lumină pe acest subiect nu s-a făcut. Dar primăria anunțat că se va lucra în comun.

Este binevenită disponibilitatea proiectului PNUD de a asigura suport autorităților în elaborarea planului de mobilitate, dar se creează impresia că nu prea există nici la Green City Lab o claritate cum se vor derula lucrările, cel puțin la atelier nu a fost prezentată nici o strategie de lucru.

E lăudabilă dorința de a consulta publicul la subiectul „Planul Planului”, dar totuși e bine să se utilizeze metode existente, moderne, cunoscute de elaborare a unui document strategic, dedicând timpul atelierului completării cu propuneri mai specifice și detalierilor, dar nu pe listarea etapelor standard de elaborare a documentelor, explicate în vagoane întregi de metodologii.  

Experții internaționali au fost prezenți doar cu lucruri foarte generale, cu apel la implicarea societății de a participa în lucrările de planificare și au asistat cuminți, în spate ascultând răspunsurile participanților la întrebările moderatorului. Ei sunt la prima abordare și încearcă să înțeleagă ce se întâmplă, cred.

Orice încercare de a discuta subiecte complicate se curma cu îndrăzneală de către moderatori, ca fiind ieșit din standardul de interviu, propus la atelier. S-a pierdut mult timp pe răspunsuri care puteau fi primite prin anchete simple, inclusiv pe un eșantion mult mai larg. Pentru ca să faci descoperirea veacului că este nevoie de o viziune era nevoie de exercițiu pe roluri? Oare nu este viziunea un element din documentul strategic?

Am rămas cu „ochii în soare” – cam așa se poate caracteriza un efort de jumătate de zi dedicat problemelor urbei. A fost un fel de „Veniți sa va dați cu părerea dar aveți grijă să spuneți doar ce vrem noi să auzim”.

Chiar îi rog pe organizatori să nu ia această părere ca pe una FOARTE critică, pentru că încă mai mențin creditul de încredere pe care îl ofer acestui proiect cu potențial financiar puternic și sper că potențialul financiar va fi cuantificat și în lucrare calitativă pe măsura acestui potențial.

E o primă abordare și echipa proiectului are tot timpul înainte să-și structureze agenda, să pregătească și să modereze ședințele consultative cu o abordare mai serioasă și atunci efectul consultațiilor va fi unul consistent. Deoarece cheia succesului nu este în consultări de bifă, dar într-un proces complex și foarte responsabil.

Citeste mai mult

Plan de mobilitate urbană durabilă a mun. Chișinău – necesitate plus legalitate.

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 3

 

Sursa foto: http://www.eltis.org/sites/default/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf

Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) – un document, care ar pune rezolvarea problemelor de mobilitate în Chișinău în rând cu ceea ce se face și în lumea civilizată. Un document care ar putea fi startul transformărilor pozitive, dacă atitudinea față de acesta va fi una pe măsura complexității problemelor abordate și nu se va trarnsforma într-o simplă lucrare de cercetare, fie și foarte bună.
Câteva sugestii pentru echipa de implementare, care poate să îmbunătățească procesul de elaborare și ca acest document strategic să devină unul real implementat și să aducă îmbunătățire accesibilității localităților și buna integrare a diferitor moduri de mobilitate și transport.
Locul acestui document în ierarhia documentelor aprobate de către autoritățile publice, modalitatea și consecutivitatea elaborării/coordonării/avizării/consultării/aprobării – toate acestea constituie elemente foarte importante pentru viabilitatea soluțiilor propuse. Îngirjoraea despre viabilitatea documentului reiese din multitudinea de documente de politici care se propun de către diferite organizații, dar care așa și rămân la nivel de studii, care nu reușesc să deivină instrumente operaționale, din diferite considerente. Unul dinte motive este faptul că nu au la bază cercetări multidisciplinare dar se axează pe un singur subiect și se compun din experiențe străine performante, dar fără a fi interconectate cu strategiile de dezvoltare teritorială. Altul ar fi lipsa unor consultări calitative atât la nivel de instituții profesioniste cât și la nivel de societate civilă și autorități interesate.
Dar principalul handicap al acestor soluții este faptul că se evită procedurile legale de elaborare, care includ etape distincte menite să fie pus în lucru tot instrumentariul caracteristic aprobării unui act administrativ. Logica acestui instrumentariu este anume în obligația de a lucra asupra documentelor de politici (strategiile și concepțiile fac parte anume din astfel de documente) în așa mod ca acestea să devină într-un final documente de dezvoltare cu implementare reală, cu asumare prin decizii, cu reglementări clare, cu instituții responsabile și cu buget pe măsură.
Care va fi statutul și categoria de document (PMUD) ce urmează să fie elaborat?
Orice tip de acte aprobate de către autorități publice urmează să fie elaborate conform anumitor proceduri legale și pentru a identifica procedurile concrete, pentru setarea unei agende și a modului de lucru cu documentele anuntațe a fi elaborate (PMUD) este nevoie să fie specificată din start categoria acestui document.
Odată anunțată de către autori sarcina de a elabora un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă în calitate de document de planificare strategică, anume în rândul acestor tipuri de documente și va fi căutat locul PMUD și se vor specifica condițiile de lucru.
Găsim în legislație documentele de politici prevăzute cu condiția să fie supuse regulilor și cerințelor înaintate față de actele normative. Aceste prevederi sunt specificate în normele legii nr. 100, din 12.12.2007, Cu privire la actele normative[ http://lex.justice.md/md/373698%20/
]. Legea definește documentele de politici în felul următor: ”instrumente de decizie care abordează problemele existente într-un anumit domeniu, care definesc căile de soluționare a problemelor respective și descriu impactul așteptat asupra statului și a societății.” (Art. 24 al legii 100). Documentele de politici, fiind de o complexitate sporită, pot cuprinde și prevederi de elaborare anuor acte normative. Cu toate că legea nu le plasează în categoria actelor normative, le impune aceleași cerințe, pentru aplicare în procesul de fundamentare, elaborare, avizare, consultare și aprobare a documentelor de politici. Cerințele se referă la proceduri, care cuprind un set de metode și tehnici utilizate în cadrul procesului actului administrativ (politicilor publice). Aceste proceduri au rolul de a eficientiza activitatea din cadrul instituțiilor autorităților publice, în vederea asigurării coerenței actului de guvernare.
Reieșind din faptul egalării cerințelor față de documentele normative și a documentelor de politici, este obligatorie respectarea procedurilor de transparență în procesul decizional, prin care se vor organiza toate audierile, consultările, dezbaterile publice [ Legea nr. 239 din 13.11. 2008 Privind transparența în procesul decizional] și se va asigura transparența. Important este să fie organizate toate acestea de la etapa inițială, stabilind toate aspectele de legalitate și de încorporare a activităților de elaborare în procesul decizional al autorităților publice. Doar în asemenea mod poate fi asigurată viabilitatea soluțiilor propuse și asumarea aprobării documentului elaborat de către Consiliu prin Decizie, care îi va conferi validare și implementare.
Ce putem învăța de la vecini?
Pentru că în Republica Moldova se tot rămâne în urmă cu aprobarea reglementărilor specifice domeniului urbanismului, este rațional să vedem unele aspecte în legislația României, care a reușit să completeze actele sale normative cu prevederi concrete referitor la elaborarea planurilor de mobilitate, a scopurilor, procesului, obiectivelor, precum și a ariilor de intervenție. Este specificat și conținutul-cadru pentru fiecare din cele trei etape: strategică, operațională și de implementare. Toate acestea se pot vedea în ”Normele metodologice de aplicare a legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism” (Norme metodologice) [Aprobate prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 233, din 26 februarie 2016 http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-233-din-26-februarie-2016-pentru-aprobarea-normelor-metodologice-de-aplicare-a-legii-nr-350-2001-nbsp-privind-amenajarea-teritoriului-i-urbanismul-i-de-elaborare-i-actualizare-a-176682.html]. Le putem utiliza și noi, aceste prevederi, dacă oricum avem nevoie să schițăm un caiet de sarcini calitativ, prevederile din documentele românești fiind setate și pe normativele europene, pe cele mai actuale practici privind planurile de mobilitate (și nu numai). În general, ne e cazul să inventăm bicicletele în Moldova, din moment ce echipe întregi de experți au lucrat în România pe detalierea subiectelor, în care noi avem nevoie de timp și de resurse ca să ne clarificăm.
În Normele metodologice se dedică Planurilor de mobilitate urbană o secțiune din Capitolul II – Documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism. Conform prevederilor din legea 350/2001, Planul de mobilitate urbană ”reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic General și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor și a mărfurilor.”
Putem vedea în document și o recomandare reieșind din complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMU, recomandare care se referă la elaborarea concomitentă a acestor două documente, aplicând viziuni de dezvoltare integrată cu organizarea de către autoritățile publice a grupurilor de lucru comune.
În acest sens, este util ca și în municipiul Chișinău să se procedeze la fel, cu atât mai mult, că documentul ”Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău” (Concepția) [ https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=19994&t=/mediea/precc-relizi/CONSULTARI-PUBLICEConceptia-de-dezvoltare-durabila-a-infrastructurii-transporturilor-pentru-teritoriul-municipiului-Chiinau/ ] se află la etapa de elaborare, conform caietului de sarcini aprobat prin Decizia nr. 15/9 din 22 decembrie 2018. Decizie, prin care s-a acceptat și inițierea lucrărilor de modificare a compartimentului Sevicii publice/A. Transport din PUG aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007. Echipele de elaborare urmează să evalueze în ce măsură se vor suprapune lucrările de elaborare a PMUD și a Concepției, pentru a evita dublarea activității și pentru a delimita clar care vor fi sarcinile Concepției și care vor fi sarcinile PMUD. Două documente, pe același subiect poate fi un lux prea mare pentru mun. Chișinău, dar și un eșec, dacă nu se vor clarifica lucrurile. De menționat – cele spuse pentru PMUD mai sus privind procedurile de lucru sunt valabile și pentru Concepție – aceasta fiind tot un document de politică publică.
În niciun caz PMUD nu poate fi elaborat separat de strategiile și planurile de dezvoltare teritorială. Nici ghidurile și nici soluțiile inteligente nu pot fi aplicate în afara documentațiilor și regelementărilor de urbanism, orice activități separate de teritoriu vor fi simple simulări și pierdere de resurse și timp. Doar o abordare integratoare poate aduce succesul, și puzzle-urile vor forma un tot înteg atunci când se va lucra coordonat pe toate concepțiile/strategiile/planurile pentru mun. Chișinău.

Deci, cum ne descurcăm? Va avea capacitate proiectul PNUD să asigure colaborare calitativă în elaborarea politicilor publice în mun. Chișinău? Va putea învinge inverșunarea experților și a subdiviziunilor APL de a lucra fără respectarea procedurilor legale privind transparența? Se va asigura în cadrul elaborării PMUD un proces de elaborare calitativ, conform tuturor procedurilor legale și a rigorilor de transparență decizională sau se va merge pe calea mai simplă – mimare de proceduri? Va dori oare publicul să participe încă la o mimicrie?

 

Citeste mai mult

Poveste urbană (Comentarii pe un document oficial) sau cum să te pricopsești cu ceva mai scump decât ai pierdut?

Povestirea se începe cu a. 2012, când Consiliul Municipal îi transmite în arendă firmei “Ago Dacia” S.A. un teren cu suprafața de 0,3496 ha pentru exploatarea blocului de locuit, cu adresa bd. Dimitrie Cantemir 5/5. Așa rezultă din anexa nr.2 la Decizia Consiliului Municipal Chișinău 6/27-7 din 19.12.2016. Tot din această anexă se vede și suprafața care se exclude de la contractul respectiv de arenda – 0,0951 ha. [1]

Vedem în registrul de arendă funciară publicat[2]înregistrarea unui contract de arendă pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala, cu următoarele înscrieri:

Numărul contractului – 6037/2012

Întreprindere – AGO-DACIA S.A.

Data încheierii – 12,12,2012

Data expirării – 12.12.2017

Număr decizie Consiliu – 7/27/2

Data aprobării Deciziei – 29.11.2012

Cod cadastral – 100207277

Adresă lot – bul. Cantemir 5/5

Destinație –  Pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala.

Din careva motive pe site-ul primăriei pentru data de 29.11.2012 nu este publicată decizia cu nr. 7/27/2 [3], de aceea informațiile cu privire la această Decizie sunt luate din surse alternative.

Deci, pe suprafața de 9 ari s-a proiectat un obiect (de menire socio-culturală?) și s-a încercat construcția acestuia, cu care n-au fost de acord vecinătățile. Și dacă tot s-au adresat la primărie locatarii blocului 5/5 cu pretenții întemeiate, primăria a găsit de cuviință să interzică lucrările, pe obiectul amplasat cu încălcări ale normativelor (pentru că altfel – sigur nu era sistată această construcție). Așa s-a născut ideea năstrușnică de a aproba decizie de a da în arendă teren mai mare (arendat) în schimbul altui teren arendat, mai mic.

Iată această decizie comentată și va fi povestea noastră, e un fel de traducere. Se citește în felul următor: textul original al deciziei – cu cursiv, cu bold–decizia povestita pe înțelesul nostru, a orășenilor, pe care autoritățile îi au de „mai puțin înțelepți”.

Decizia 6/27-7 19 decembrie 2016 Cu privire la darea în arendă a unui lot de pământ din Calea Ieșilor în schimbul lotului arendat din bul. Dimitrie Cantemir 5/5 al firmei Ago Dacia S.A. Decizia cu privire la corectarea unei greșeli urbanistice comise de Consiliu și funcționari, dar îndreptată pe contul orașului.

Având în vedere procesul-verbal din 10.06.2013 de examinare pe teren a pretențiilor locatarilor blocului de locuințe din bd. D. Cantemir, 5/5, adresate Primăriei municipiului Chișinău despre construcția pe terenul arendat de către Firma AGO-DACIA” S. A.  a unui obiectiv de menire social-culturală, demersurile nr. 176 din 16.07.2013, nr. 238 din 11.10.2013 și 259 din 30.10.2013,Având în vedere, că s-au examinat adresările locatarilor despre încălcările comise la amplasarea obiectivului de menire social-culturală pe terenul arendat de către Firma AGO-DACIA” S. A. , luând în considerație avertizările locatarilor că nu vor ceda, pentru că le-a ajuns cuțitul la os; Având în vedere și ieșirea la fața locului, prin care s-au constatat toate încălcările descrise de către locatari, ba încă și au mai fost constatate și altele

soluția urbanistică,soluția urbanistică, care vine să înlocuiască documentațiile urbanistice stabilite conform reglementărilor și să argumenteze orice amplasare cu setare de profituri doar în folosul beneficiarului, nu și a orașului pentru serviciul căruia sunt angajați,

extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277,extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277, care demonstrază cât de minuscul este terenul, pe care proiectantul face piruiete ca să tixească o clădire ne la locul ei și jonglează cu suprafețe și noțiuni pentru a ameți vigilența vecinătăților (și trebuie să recunoaștem, că de obicei, le reușește)

contractul de arendă nr. 6037/2012 din 12.12.2012contractul de arendă pe un termen de 5 ani, dar cu pretenții de realizare a unei construcții capitale, fără a da răspuns la întrebarea – cum va elibera Firma terenul, dacă, printr-o minune, Consiliul local nu va mai considera oportun să prelungească acest contract de arendă? E o întrebare retorică, deoarece asta e o modă la Chișinău să faci daruri din contul municipiului, folosind schema arenda-construcție-privatizare la preț normativ. Și scopul arendei – realizarea obiectivului de menire social-culturală – doar atît!

certificatul de urbanism nr. 02/10 din 13.01.2013, interesant, aici a fost schimbat tipul  de obiect din socio-cultural în locativ? Se poate concretiza suplimentar, după ce avem acces la acest document. De fapt, despre certificatele de urbanism la Chișinău se pot scrie povești dedicate, pentru fiecare în parte, atât de artistice sunt aceste documente oficiale.

raportul de evaluare nr. 0000852 din 20.09.2013 Luînd în calcul raportul de evaluare care sigur nu apără interesul municipalității

și cheltuielile privind investițiile effectuate de S.A   “AGO-DACIA” la proiectarea și construcția obiectivului de menire social din bd. Dimitrie CantemirWow! Cheltuielile agentului economic se iau în considerație. Trebuie să recunoaștem corectitudinea cu care tratează municipalitatea agenții economici care investesc, că doar orașul trebuie să se dezvolte! Și e nevoie de investiții! Mantra aceasta se pronunță ca o vrajă de fiecare data când funcționarii fac un next cacao. Și dacă s-a ajuns la concluzia, că autoritățile au încurajat aceste investiții prin deciziile aprobate fraudulos, greșelile nu se repară din contul funcționarilor-semnatari de decizii/dispoziții/certificate/avizări/coordonări/argumentări urbanistice. Greșelile se corectează din contul orașului. Nu se dau bani direct, că nici nu se urmărește asta. Terenul este ceea ce contează, adică – faceți ce vreți, dar mie să-mi dați teren , că doar am investit în proiectare, lucrări, asta costă. Și n-are nici o importanță că din start era clar pentru investitor că deciziile de atribuire în arendă pot fi anulate din motivul ilegalității acestora. Cu cât mai mulți bani bagi în proiect și cu cât mai repede, cu atât mai mare șansa să rupi de la municipalitate un teren mai gras ca recompense pentru prostiile funcționarilor.

în temeiul Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997  “Privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pământului, Legii 354-XV din 28.10.2004 ” “Cu privire la formarea bunurilor imobile”,

art. 9 (2) lit H) din Legea nr. 121 din 4.05.2007  “Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”,Din toată lista de competențe cu administrarea proprietății publice (asta e specificat în articol), în cazul dat – terenurile – autoritatea își alege varianta de arendă, pentru că schema aceasta este mai interesantă, și pentru că în ruptul capului nu se dorește vînzarea terenurilor la licitație.

art. 41, 42, și 46 din Codul funciar,La aceste articole se face referire pentru a se puncta asupra competenței autorităților locale de a da în arendă terenuri. Ceea ce se omite e, că art. 41 face trimitere și la Legea cu privire la arendă (Legea cu privire la arendă în agricultură – e denumirea actuală) pentru reglementarea relațiilor de arendă. Și această lege clarifică foarte bine la care terenuri se referă – doar terenurile și bunurile agricole.  Anume această lege face descifrarea contractelor de arendă, inclusiv a acțiunilor la exirarea contractului de arendă – arendașul este obligat să restituie bunurile în starea în care le-a primit. E logic – după strângerea roadei terenul se eliberează și se transmite înapoi proprietarului. Dar în cazul construcției capitale? Asta uită definitiv Consiliul la aprobarea deciziei.(Ceva mai detaliat la acest subiect – aici [4])

 art. 825, 911-922 din Codul Civil,art. 825 – Prin acest articol se argumentează cumva compensarea diferenței de valoare? Asta pentru că există un motiv: Firma a cheltuit bani (manifestarea jălii față de investitor a fost descrisă mai sus) deci municipalitatea (noi) trebuie să-i compenseze diferența de valoare a bunurilor ce se schimbă. Și să efectueze transmitere reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor vizate în contractul de schimb. E dispoziția articolului 823 din capitolul II din secțiunea a 9 al Codului Civil “Schimbul”. Asta e ceea ce uită juriștii primăriei să clarifice – ce schimbă primăria?  Desigur, e mai ușor să rupi un articol, fără să vezi ce e specificat în alte articole, e mai ușor să faci matrapazlâcurile. 911-922. Aici, chiar expres este prevăzut cine sunt părțile contractului de arendă “proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.” Deci – terenuri agricole, nimic altceva!

art. 14 (2) lit b) – lit e), art. 19 (4) din Legea nr. 436-XVI din 28.12. 2006  “Privind administrația publică locală”, Consiliul municipal Chișinău DECIDE:

  1. Se dă în arendă un teren cu suprafață de 0,1909 pe Calea Ieșilor în locul terenului pe care AGO-DACIA n-a reușit să-și realizeze proiectul pe suprafața de 0, 0951 ha. Și se va construi un bloc locativ, dar nu construcție socio-culturală.
  2. Se operează modificări în decizia anterioară, prin care nu se retrage tot terenul, pentru că nu este nici nevoie și nici posibil. Pentru că e un teren aferent construcției existente, că doar n-o sa-l smulga de sub casă! În plus – asta cu blocurile locative mai vechi primăariea are ce are, doar acolo s-au redus suprafețele terenului aferent până la amprenta la sol a casei. Aici e altă treaba. E măria sa – investitorul! (Să nu se înțeleagă greșit – autorul nu este împotriva ca terenurile aferente blocurilor locative să existe în varianta lor proiectată). Deci – din 0, 4447 ha rămân 0,3496, asta e schimbarea.
  3. Aici beneficiarul primește obligații tehnice, să facă înregistrări, contracte, proiect, să obțină autorizații și, Bingo!, să mai și amenajeze un teren adiacent pe lângă cel arendat. Și-a lăsat, cumva autoritatea vre-o portiță pentru aprobarea unei construcții cu tentaculele de infrastructură pe terenuri invecinate? Că și asta e o practică obișnuită în Chișinău. Să calculezi indicii urbanistici reieșind din terenurile-himeră, care nu sunt parte a lotului, dar stau așa, întâmplător în vecinătatea imediată a acestui lot.
  4. 6. 7. 8. – rutină.

Nu e un caz izolat – e o situație comună pentru mai multe Decizii. După aceste decizii mai izvorăsc și alte Dispoziții scrise parcă de mâca Frăsâna, dar asta nu contează. Dpă ce sunt defrișați copacii, se mai și chieltuie și alți bani de către investitor nu se mai mai apucă nimeni să corecteze toate operele autorităților, nu e nici simplu, nici ieftin și nici nu are cine.

Poate ar trebui comentate și aceste două documente, sigur ar fi interesant, cum se forțează unele lucruri:

public_publications_21275492_md_134_d public_publications_21347492_md_144_d

public_publications_21347492_md_144_d

[1]https://chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=408&id=17238&t=%2FConsiliul%2FActivitatea-Consiliului%2FDecizii-CMC%2FDecizia-nr-627-7-din-19-decembrie-2016-Cu-privire-la-darea-in-arenda-a-unui-lot-de-pamant-din-Calea-Ieilor-in-schimbul-lotului-arendat-din-bd-D-Cantemir-55-al-Firmei-AGO-DACIA-SA%2F&fbclid=IwAR2sdnn4C2YNG-HoKuaZ1oTVXX05JB6HznQiUaOZi1-foppvikdF6jOBoGM

 

[2]https://www.scribd.com/doc/315135005/Arenda-funciară

 

[3]https://chisinau.md/libt.php?l=ro&idc=408&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/&year=2012

 

[4]//svetlana.dogotaru.net/dezvoltare-urbana/arenda-terenului-pentru-constructii-a-fi-sau-a-nu-fi/

 

Citeste mai mult

Al doilea accident într-o luna

Așa ceva nu trebuie să se întâmple! Al doilea caz într-o lună, în Chișinău. De data asta – într-o gospodărie particulară, săpa omul un șanț cine știe pentru ce necesități, probabil își câștiga existența muncind – deloc ușor. Probabil proprietarul n-a dat mare importanță acestei intervenții, și-a angajat un munictor, i-a arătat cu degetul unde să sape, i-a zis verbal la ce cotă de adâncime să ajungă. Probabil are remușcări acum, că nu s-a asigurat cu toate elementele de protecție la executarea lucrărilor, probabil a economisit banii proprii, pentru că banii proprii sunt întotdeauna mai de preț decât sănătatea muncitorilor. Probabil nici nu s-a gândit, că dacă efectuează lucrări în regie proprie își asumă și responsabilitatea șantierului în întregime, inclusiv pentru siguranța și protecția muncii. Probabil o să vândă casa ca să nu-i stea acest muncitor toată viața în fața ochilor. Probabil va avea sechele de conștiință pe viață… Probabil.

Dar cert este: lucrurile se întâmplă pentru că autoritățile responsabile cu controlul în construcții sunt absolut ineficiente și nu constituie un instrument de temut pentru cei care încalcă normativele de construcție, care efectuiează lucrări fără a avea grijă de siguranța și protecția muncii pe șantiere. Anume nonșalanța cu care lucrează organele de control face posibilă atitudinea iresponsabilă a beneficiarilor și a antreprenorilor. Asta ne costă vieți. Trist.

http://unica.md/monden/un-barbat-din-capitala-murit-la-locul-de-munca-fiind-strivit-de-o-placa-de-beton-avea-doar-36-de-ani/ 

Citeste mai mult

În construcții orice pas este normat

Așa e, totul se normează cu o meticulozitate care uneori pare chiar excesivă. Totul – pentru asigurarea unui nivel de calitate satisfăcător, pentru siguranță, stabilitate și protecția vieții si sănătății oamenilor care realizează lucrările de construcții și a celor care vor exploata construcția pe toată durata de existență a ei.

Tehnica securității și protecția muncii fac un compartiment foarte larg în cadrul organizării execuției lucrărilor pe șantierele de construcții și nu este la discreția beneficiarului sau a antreprenorului. Sunt cerințe obligatorii de îndeplinit pentru toți participanții în procesul investițional și cad sub incidența controlului permanent al autorităților de supraveghere/control al statului.

Realitatea e mai urâtă și se vede de la distanță, fără ca măcar să intri pe șantier. Dacă mergi pe străzile orașului poți vedea și utilaje de construcții lucrând în afara îngrădirilor, direct de pe carosabil, fără a fi redirecționate nici fluxurile de pietoni, nici de transport, muncitori îmbrăcați în haine de la second hand, fără îmbrăcăminte/utilaje de protecție, materiale depozitate în drum și multe alte. Lucrurile se pot concretiza și în interiorul șantierelor, asta sper s-o facă autoritățile, după asemenea cazuri.

Tehnica securității și protecția muncii sunt prea scumpe pentru dezvoltatori. Trebuie să elaborezi proiecte, fișe tehnice, să cumperi haine muncitorilor, încălțăminte, să faci instruiri, să asiguri supravegheri. Pentru ce, dacă și așa merge, nimeni nu se cramponează de încălcările pe acest subiect. Doar că se întâmplă lucruri periculoase, soldate cu decese. Cum am ajuns să fie economia de bani mai importantă decât viața și sănătatea oamenilor? Trist.

http://aif.md/tragedija-na-stolichnoj-strojke-muzhchinu-pridavilo-jekskavatorom/?fbclid=IwAR19NMIry5dEn_JVfKwuWYyvSlhvuTto5-Q5Hv0voeiq6qNRVPOvU0eE89w

 

 

 

 

Citeste mai mult

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 2

sursa foto: Ghid http://reporteris.ro/exclusiv/reportaje/item/85879-biblia-primarilor-ghidul-pentru-un-oraș-adevărat.html

E multă lume care se pare că știe cum să soluționeze problema transportului, a parcărilor a designului străzilor, chiar și în scrierea unor planuri de mobilitate urbană. Unii se miră de faptul că de aceste probleme se ocupă direcția urbanism, că cică ei n-au nici o treabă cu transportul, direcția transport se joacă de vreo câțiva ani cu tichetarea electronică, se bugetează cheltuieli pe diecții fără a avea aprobate strategii și planuri concrete, anul trece, se raportează așa cum se primește, problemele cresc în loc să se subțieze. ONGurile elaborează propuneri de politici, care rămân la nivel de cercetări particulare, pe care nu și le asumă municipalitatea. De ce?

Pentru că fiecare lucrează de capul lui. Rânza nu permite să colaborezi cu autoritățile, pentru că acolo “totu-i varză”. Și cred că au dreptate să spună așa, din moment ce la primărie adesea se lucrează fără a respecta procedurile legale, procesele firești pe care trebuie să le parcurgă o politică din momentul inițierii, prin elaborare, consultare, avizări, aprobare. Se cred parcă atotștiutori și consideră procedurile ca și simple birocrații, de parcă ar fi discreția lor să respecte procedurile legale sau nu.

Dar anume aceste birocrații pun markerele care ne asigură că documentele (oricare ar fi – strategii, planuri, alte politici) 1) vor fi stabilite sarcinile corecte pentru elaborare, prin Decizie a Consiliului; 2) se vor elabora de către specialiști notorii, selectați printr-un proces calitativ de licitații; 3) procesul de consultare nu va fi unul de bifă, organizat doar pentru raport finanțatorului, dar va fi organizat în procedura legală de consultări, unde părerea cetățenilor nu se pierde, dar se contabilizează și se lucrează cu fiecare propunere; 4) se avizează de către toate autoritățile interesate, pentru proiectele nu se elaborează pentru un câmp viran, dar într-un oraș cu interconexiuni pe diferite domenii; 5) finalul – Consiliul va primi acest document spre aprobare, pentru că fără faza asta va fi doar încă un plan pus pe raft. Scump și anevoios. E mai simplu să scrii să publici și să lași, poate se primește cineva să implementeze. Eu tot așa fac, doar că ceea ce public pe blog nu are pretenția de a fi politică publică.

E îmbucurătorfaptul că proiectul UNDP Green City Lab are drept obiectiv consolidarea capacităților autorităților publice municipale în domeniul planificării mobilității și își propune să elaboreze un plan de mobilitate pentru Chișinău. Măcar o rază de lumină pe acest subiect. E bine că au în calitate de consultant național pe Victor Chironda cu master european în studii urbane. E persoana care se pare că poate mișca lucrurile. Va avea nevoie de efort deosebit, ca să integreze activitatea laboratorului cu activitatea autorităților publice, e determinantă această sinergie pentru atingerea scopului, inclusiv consultarea cu publicul, care să nu fie una sectantă, dar publică, în plin sens al obligațiilor pe care le impune legea.

Mai puțin e relevantă elaborarea ghidului de design al străzilor. A fost discutat acest subiect la Forumului Smart City, unde și colegii din România au avut aceiași părere, că un folos mai mare ar avea traducerea în română a “Ghidului global al designului stradal” (Bloomberg Initiative for Global Road Safety), pe care s-au oferit cu generozitate sa ne-o livreze. Ne-au și transmis primele două capitole traduse, le mulțumim pentru aceasta și așteptăm în viitorul apropiat să fie editat și Ghidul în întregime. Ghidul adaptat la legislația Republicii Moldova? Mai degrabă – utilizarea soluțiilor recomandate în Ghid în proiectele planului de mobilitate pentru Chișinău. Și situația este de fapt tocmai inversă – nu ghidul trebuie adaptat condițiilor normative existente în Moldova, dar normativele ar trebui adaptate și corectate pentru a putea fi posibilă aplicarea soluțiilor din Ghid, cele care vor fi confortabile pentru a fi utilizate in Chișinău. Cam așa. Dar – se poate face și ghid, dacă autorii pot aduce plus valoare Ghidului Bloomberg – de ce nu?

Mult mai importantă e clarificarea situației cu documentul pe care îl elaborează Chișinăuproiect, pentru ca să se excludă dublările, contradicțiile și incompatibilitățile soluțiilor. E posibil, dat fiind incipiența la care se află aceste lucrări. Se poate avea încredere în echipa Green City Lab, au și capacitate și finanțare pe măsură, deci trebuie să se reușească să elaboreze un document viabil, nu doar o cercetare interesantă.

Succese echipei și primăriei.  

 

Ghidul global al designului stradal, Bloomberg Initiative for Global Road Safety

Ghidul Global al Designeului Urban(cap 1-2)

Aici poate fi găsit Ghidul pentru free download:

Global Street Design Guide

 

Global Designing Cities Initiative în comun cu National Association of City Transportation Officials (NACTO) pune la dispoziție mai multe ghiduri utile:

Urban Street Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-street-design-guide/ 

Urban Bikeway Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-bikeway-design-guide/

Transit Street Design Guide

https://nacto.org/publication/transit-street-design-guide/

Încă un document util:

Ghid de planificare și gestionare a sistemului de parcări urbane

http://www.epomm.eu/newsletter/v2/content/2017/0217/doc/Romanian_parking%20guidelines_RO.pdf?fbclid=IwAR3yQYblArwoPbYnZOElPmSr2QXFNelVCspdfc62WdxKXC_J1dT458siF1w

 

Citeste mai mult