Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 1

Tranziția de la PUG Tradițional la PUG Dinamic – O Necesitate pentru Viitorul Urban

De-a lungul timpului, planificarea urbană a fost ghidată de structuri fixe și orientată pe termen lung, denumite Planuri Urbanistice Generale (PUG). Aceste planuri, adoptate prin documentație oficială, stabilesc reguli stricte de utilizare a terenurilor, reglementări de construcție și direcții generale pentru dezvoltarea orașelor, având scopul de a crea o structură organizată și stabilă. Totuși, în prezent, orașele se confruntă cu provocări dinamice și schimbări rapide, ce necesită o abordare flexibilă și adaptabilă. Tranziția la un PUG dinamic devine tot mai relevantă, oferind o structură capabilă să se adapteze la evoluțiile sociale și economice ale orașelor moderne.

Care sunt deosebirile esențiale între abordările de planificare statică și așa-numita planificare dinamică? De ce este necesară o schimbare de la PUG tradițional la PUG dinamic?
Orașele moderne sunt organisme în continuă transformare, influențate de factori precum migrația populației, dezvoltarea tehnologică, cerințele de mediu și nevoile de infrastructură modernă. Planurile urbanistice tradiționale nu oferă întotdeauna soluții rapide și eficiente pentru aceste transformări, din cauza procesului îndelungat de aprobare și a lipsei de flexibilitate. Planurile de tip PUG sunt adesea greu de actualizat și nu pot ține pasul cu schimbările rapide.

Dacă ne referim la PUG al orașului Chișinău, putem observa, că acest document, în partea ce ține de prevederile directorii și a planurilor de acțiuni aprobate, aproape că nu a fost implementat. Aprobat în 2007, cu Regulamentul Local de Urbanism – în 2008, prevederile documentului, scopurile și obiectivele nu au fost atinse. Nu s-a reușit crearea entităților de administrare și de implementare a planului de acțiuni, proiectele prevăzute nu au reușit să fie finanțate, RLU aferent PUG-ului a rămas să fie un document rigid, care nu favorizează dezvoltarea, dar a devenit mai mult un „exercițiu matematic„ la eliberarea documentelor permisive.

În lipsa posibilității de actualizare a PUG-ului, autoritățile au apelat la aprobarea \PUZ-urilor pentru anumite terenuri/zone și, dacă ne referim la nucleul istoric – în acest teritoriu s-au luat decizii mai mult intuitive, bazate pe coordonări și avizări de instituții interesate. Desigur, problemele unui oraș ca Chișinăul, sunt foarte complexe și factorii ce influențează dezvoltarea sunt diverși și în permanentă schimbare, viața în oraș fiind dependentă de influențe diverse, interne și externe.

La finalul termenului de valabilitate a PUGului orașului, care este stabilit pentru perioada de până în a. 2006, autoritățile ar trebui să adopte concepte noi de planificare, care să aplice, pe lângă teoriile clasice de planificare și tehnicile noi de creare a bazelor de date. În era digitală avem la dispoziții tehnologii moderne, capabile să asigure crearea bazelor de date mobile, completarea periodică a acestora, utilizarea cărora pot facilita procesul luării deciziilor la nivel local, dar luând în calcul influența acestor decizii asupra orașului în întregime. Deloc simplu, acest proces de transformare a metodelor de planificare trebuie să fie cuprins atât de autoritățile orașului, dar și de autoritățile centrale, care să pregătească și suportul legislativ pentru asemenea procese. Ce ar avea de câștigat orașele din aceasta?

Avantajul principal este un ritm de dezvoltare și adaptabilitate mai rapid și rezistență la schimbări neprevăzute. În timp ce un PUG tradițional este valabil pentru perioade de 10-15 ani și necesită revizuiri complexe, un PUG dinamic poate fi actualizat mai frecvent. Acest aspect permite adaptarea planului urban la modificările demografice și economice, oferind un control mai strâns asupra dezvoltării urbane. Orașele contemporane se confruntă adesea cu evenimente neprevăzute – de la dezastre naturale până la crize sanitare sau economice. Un PUG dinamic permite orașelor să răspundă mai rapid la aceste provocări prin adaptarea regulilor de construcție, modificarea destinației terenurilor și alocarea de resurse pentru susținerea comunităților afectate.

Principalul beneficiu al trecerii la un PUG dinamic este contribuția la dezvoltarea durabilă și la implicarea activă a comunității în problemele de planificare. Prin urmare, pot fi obținute:

  • Flexibilitate temporală: Un PUG dinamic oferă autorităților locale posibilitatea de a actualiza periodic planul în funcție de nevoile comunității și de cerințele pieței. Acest lucru permite adaptarea planurilor la tendințele de dezvoltare, schimbările în structura populației și la cerințele infrastructurii.
  • Implicarea comunității: Un alt aspect important al unui PUG dinamic este implicarea cetățenilor în procesul decizional. Sistemele de consultare publică online și feedback-ul permanent permit cetățenilor să exprime opinii și să participe activ la dezvoltarea urbană a orașului.
  • Utilizarea datelor în timp real: Într-un PUG dinamic, deciziile sunt fundamentate pe date actualizate în timp real, precum date demografice, indicatori de trafic, calitatea aerului, infrastructura de transport și altele. Aceste date permit autorităților să identifice rapid nevoile comunității și să răspundă eficient la schimbările survenite în oraș.

Exemplele, pe care am putea să le urmăm le putem vedea la orașele, precum Copenhaga, Singapore, care au adoptat abordări dinamice în planificarea urbană pentru a răspunde schimbărilor rapide din mediul urban. Orașele utilizează sisteme de monitorizare a datelor în timp real, au adoptat tehnologii și utilizarea datelor digitale în planificarea orașelor, folosesc modelare digitală pentru a monitoriza utilizarea terenurilor și a gestiona eficient traficul și dezvoltarea infrastructurii. E ambițios să te aliniezi la aceste orașe, dar, cu o abordare sistemică și noi putem să mergem pe această cale. Depinde de cât de repede înțelegem, că planificarea dinamică este soluția potrivită pentru o planificare urbană eficientă.

Adoptarea unui PUG dinamic reprezintă o tranziție necesară pentru orașele moderne, care caută să răspundă provocărilor contemporane și să rămână competitive. Un PUG dinamic transformă planificarea urbană într-un proces continuu și colaborativ, orientat către cetățeni și bazat pe date. Această abordare asigură că orașele sunt capabile să evolueze și să se adapteze, oferind în același timp o calitate a vieții mai bună pentru locuitori și o infrastructură sustenabilă pentru generațiile viitoare.

Cum se va proceda la Chișinău? Desigur, va fi elaborat PUG în conformitate cu procedurile legale, proceduri stabilite inclusiv în Codul nou al urbanismului. În noul Cod s-a făcut mai mult accentul pe diferite coordonări, expertize și avizări, pe care și le-au dorit autoritățile centrale, mai puțin pe metode moderne de planificare. Dar nu există o interdicție de a forma baza de date mobile, cu atât mai mult, că am reușit să punem începuturile unui sistem georeferențiat de date, proiectul gislocal.md, care este deja populat cu hărți ce reflectă domenii de activitate a orașului. Sistemul poate și trebuie să fie dezvoltat și, în paralel să se lucreze la crearea instrumentelor de procesare a datelor și de modelare.

Este nevoie de resurse substanțiale, da și de implicarea autorităților de diferite nivele, ca să fie armonizată și legislația, folosind experiența orașului în acest sens. 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reacții la calomnii. Minciunile lui Roman Guneavîi și a Zinei Popa.

Cu minciunile acestor doi new-urbaniști s-a obișnuit deja toată lumea.

N-ar fi de pierdut timp cu ei, dacă nu ar publica într-una prostii despre mine, deci, trebuie să las și eu câte o reacție, cel puțin, periodic, pentru că mă vizează.

Înțeleg, ce vor ei de la mine – să plec, ca să nu le încurc printre picioare, la organizarea tăvălugului de prostii îndreptate împotriva executivului. Așa cred ei, că pot arăta bine, fără să facă măcar ceva în acești ani, de când se tot afișează pe la ședințele Consiliului Municipal Chișinău. Se afișează, că numai nu lucrează acolo, din declarații nu mai ies și proiecte nu fac sub nici o formă. Măcar o brumă de muncă să fie, dar… fiecare face ce poate.

Aceștea doi – doar turnatul de glod pe la conferințe de presă, cu donosuri false și cu învinuiri nefondate.

Doar câteva momente le voi comenta din minciunile vociferate de data asta:

  1. Nu sunt autoare a Deciziei privind securizarea centrului istoric (Asta nu înseamnă cu nu am susținut acel proiect). Și consiliera știe foarte bine acest lucru, cu atât mai mult, că proiectul a fost discutat la fracțiunea PAS și DA, unde a participat doar fostul colaborator al DGAURF, Vlad Moldovan. Ar trebui să-și asume eșecurile pentru ședințele pe care le fac și pentru proiectele pe care nu reușesc să le promoveze.
  2. Scrisoarea de care acești activiști de conferințe povestesc, nu e ascunsă, poate fi găsită în arhiva primăriei, și acolo este anexată o listă cu o parte de obiecte (în scrisoare este clar scris, că este o anexă de obiecte IMPORTANTE pe care le-a considerat primăria necesar ca ministerul să analizate și inițiată procedura de anulare a avizelor emise cu încălcări). Atașat copia scrisorii.

Guneavîi, acest expert pe toate domeniile se dorește să ajungă cumva la ministerul culturii să se ocupe cu administrarea domeniului patrimoniu. Cred că acesta e scopul lui, doar că ar trebui să aibă și aptitudini de a munci pentru aceste activități, nu doar să umble cu fofârlici pe la conferințe. Varianta черт из коробочки poate ține doar o perioadă scurtă de timp. Minciuna are picioare scurte, donosurile lui Guneavîi trebue și probate, nu doar pălăvrăgite pe fb, chiar dacă se crede un MANDARIN al societății civile.

 

Acum, pentru că Zinaida Popa vorbește despre corupție mare, poate e cazul să-și tragă colegul ministru de mâneci și să-l întrebe dacă cumva măcar o acțiune a pornit cu anularea deciziilor CNMI de pe lista prezentată de primărie. Sau n-are aceiași îndrăzneală pe care o are în raport cu mine? Sau nu are zadanie pentru asta? Unul Dumnezeu știe, ce e în capul acestei doamne consiliere.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Balivernistul Grădinaru.

Balivernismul e la el acasă în mintea parlamentară a dlui Grădinaru.

După ce s-a văzut și parlamentar, acest escroc politic s-a apucat de scris coduri și legi așa cum îl duce capul. Dar, pentru că capul îl duce cu totul pe aiurea, invențiile lui pe modificarea legilor la plezneală o să strice tot ce nimerește sub tăvălugul operelor lui de creație normativă.

Dar, asta nefiind suficient de incitant, se apucă omul să mai și spună minciuni aiurea despre Dogotaru. Minciuni, care, după cum îi pare new-urbanistului investit cu putere, îl ajută să pară tare mare apărător al patrimoniului. Asta, pentru că a uitat, că anume el, cu cele două fracțiuni, PAS și DA din CMC, au tot făcut ședințe, la care s-a discutat acel proiect de decizie. De la direcția arhitectură participa doar Vlad Moldovan, că el atunci se bucura de încredere. Cu Dogotaru se evita discuția, că le demonta toate aiurelile pe care le aveau la subiect. Aici o publicație cu răspunsurile la insinuările despre acest subiect, lansate de societatea civilă:  

https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Acum, s-a apucat să povestească, că ceva Dogotaru a ascuns. Mai degrabă Grădinaru a ascuns, că a convocat ședințe și a gestionat procesul. Sau poate că nici nu prea a înțeles, ce a gestionat? Poate că știe doar a scrie, dar nu și a citi? Poate că, din frustrarea de a institui interdicții definitive, moratorii, n-a știut să propună soluții calitative?   

Îi amintește și dna consilier Mandati despre ședințele comune care au avut loc, i-a scris în comentarii la postarea lui balivernistă.

Oare cine îi scrie acestui parlamentar textele pline cu minciuni, care încâlcesc lucrurile așa de tare, că nu mai înțelege nimeni, cine și ce a ascuns, ce a denaturat, ce a falsificat și ce vrea să spună acest expert pe toate ce zboară și mișcă? Cea ce se înțelege din textul postării e că ura viscerală a parlamentarului în legătură cu Dogotaru e enormă. E gata să scrie orice minciună și prostie, doar ca s-o mai anine pe Dogotaru. De unde vine această frustrare? Ce nu i-a reușit în viață acestui om, de e gata să se pună jos și să dea din picioare, până nu-i dă cineva măcar o sfârlă arhitecte-șefe?

Așa sunt oamenii mărunți și lacomi – se hrănesc doar din scandaluri, minciuni și din energia altora.

Recunosc – pierd eu ceva energie din cauza acestor postări, dar mai mult e despre timp, pe care trebuie să-l dedic ca să fac explicațiile necesare pentru clarificarea subiectului.

Acum, despre decizie:

Este una foarte limitativă, nu se pot edifica obiective despre care trăncănește Grădinaru și co, se pot realiza doar lucrări de reconstrucție a clădirilor existente. Altceva nu este posibil și toate insinuările că decizia aduce prejudiciu teritoriului nucleului istoric sunt invenții lansate în lipsa unor proiecte reale de salvgardare a patrimoniului.

Prin proiectul Deciziei se propune aplicarea RLU aprobat deja prin Decizia nr. 22/40 din 25.12.2008, dar cu limitări drastice. Aceste limitări exclud orice posibilitate de amplasare a construcțiilor mai mult de 12,5m, limitări în legătură cu apropierea de anumite obiecte care constituie monumente, a zonelor de protecție. Luând în considerație faptul, că tot teritoriul centrului este recunoscut ca și monument – absolut toate proiectele de construcții se supun avizărilor de către ministerul culturii prin CNMI, în două etape, dar nu prin coordonarea de schițe/scheme, cum a fost anterior, ci a documentelor elaborate conform documentației urbanistice, așa cum prevede legea.

Dacă încerci să proiectezi un obiect, conform acestui proiect de Decizie înțelegi, că conform acestea nu sunt posibile intervențiile agresive în teritoriul centrului istoric, așa cum s-au făcut prin intermediul schițelor de proiect, coordonate și avizate, cum s-a procedat în trecut.

Critica vehementă a acestei decizii, toate acțiunile privind încercarea de a o anula vin de la persoane, care, probabil, nu au citit textul și nu s-au trudit să-l înțeleagă.

Inclusiv, procesul poate fi îmbunătățit prin anumite modificări, dacă, cu adevărat, s-ar dori îmbunătățirea situației, dar nu pur și simplu lupta acerbă cu toți care nu le convine.

Pentru că în sfârșit (după ce au trecut doi ani de la demararea lucrărilor de elaborare a PUZ Centru) Ministerul Culturii a aprobat metodologia de elaborare a planului de referință istoric-arhitectural, (în lipsa căruia lucrările pe PUZ Centru s-au oprit, planul fiind o condiție pentru elaborarea soluțiilor PUZ) avem speranța că va fi aprobat și un PUZ Centru, dar perioada nu este de câteva luni, nu trebuie să ne amăgim, că primăria nu dorește. Sunt lucrări complexe, termenul de executare plus aprobarea acestora se estimează la 2 ani pentru plan de referință, și doar după aceasta – etapa de elaborare a soluțiilor PUZ.

Experții despre toate ar trebui să înțeleagă cu ce se va solda abrogarea deciziei Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei centru – Nucleul Istoric al orașului Chișinău. Și să nu ducă în eroare publicul, precum că PUZ Centru putea fi elaborat în 18 luni, cum a recomandat ministerul culturii, ministerul, care timp de 18 luni doar s-a apucat să elaboreze metodologia.

Nu poți să rezolvi lucrurile doar prin conferințe de presă cu turnatul zoilor în cap. Este nevoie de muncă, nu de vorbărie aiurea.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Minciuni de la Zina POPA

Când ești consilier municipal și îți pare că ai voie să spui minciuni aiurea, e straniu să gândești că chiar toată lumea te crede. Mai ales, că nu prea s-a demonstrat mare nivel de performanță a echipei în general, dar și probe pe insinuările pe care le tot aruncă în public  la fel, nu se aduc. 

Adică, pentru a distrage cumva atenția de la prostiile care se tirajează pe bandă rulantă, e bine să mai organizezi o conferință de spus inepții, în calitate de mari gradostroiteli, aici consiliera se consideră expert.

Poate că nici nu e vina consilierei. Posibil că consultanții îi livrează aceste dezinformări și ea le crede pe bune și le vociferează cu gras tremurând, cu grija de oraș și cu frica de mafia imobiliară… Poate.

Dar sigur sună ridicol.

Ce a vrut să spună consiliera, referitor la cifra statistică de majorare cu 82% a autorizațiilor emise în 2021 față de 2020? Cred că nici ea n-a înțeles. Mai jos – linkul cu informații veridice, dar nu cele citite în stele.

Dar fluturatul cu răspunsul direcției către AST, cu linkul pentru citirea informației pe care agenția a solicitat-o? Că AST nu poate accesa un link să citească? Că nu vrea? Sau poate stimata doamnă consideră, că cumva inspectorii sunt un fel de baroni, cărora informația ar trebui să li se livreze cu colaci și în cutii legate cu fundițe, sau poate cu tam-tamuri în conferințe de presă? Foarte stranie reacție.

Cea ce nu cunoaște consiliera e, că direcția arhitectură prezintă către AST orice tip de informații, inspectorii știu drumul la direcție, pot face cunoștință cu orice dosar, precum și specialițtii direcției știu drumul la agenție. Sunt două autorități, care au multe activități ce se intersectează, și comunicarea este una conformă. Desigur, dacă cineva nu se apucă să facă showuri și pe la AST, să-i transforme în mănușă cu care să strângă jăraticul unor țârâieci de partid.

De unde a ajuns consiera să aibă răspunsul de la AST ca să fluture cu acesta? Ea a fost persoana, care a dat indicații inspectorilor de la agenție și iaca, nu au satisfăcut-o, pentru că nu știu să citească un link? Catastrofă! Trebuie urgent de strigat în conferință, ca să se vadă prostia de departe. Oare la AST nu i-au spus, că ei au și pachetul întreg de documente, care le-a fost prezentat la momentul, când s-a solicitat avizul pentru proiect? 

Escrocii politici nu prea înțeleg, că autoritățile de control nu sunt bâte în mâna cui dorește să le apuce, dar sunt entități care au în sarcină asigurarea calității în construcții și a disciplinei. Dacă se depistează greșeli – se corectează. Se emit prescripții și se impun măsuri de remediere. Și se aplică sancțiuni pe fapte ce constituie contravenți – abateri de la lege, care au un grad redus de pericol social (așa se definește în codul contravențional). Dar  mai întâi se identifică și se califică fapta, măsura în care s-a încălcat legea. Și asta o face un inspector, care are calificarea respectivă și responsabilitatea care îi revine prin funcția pe care o deține. 

Dar de ce poartă răspundere Zina Popa? De nimic. Orășenii n-au cum s-o întrebe de ce în calitate de consilier nu reușește nimic, decât scandaluri. Și prostii spuse de la microfon despre tot ce se face în executiv. Și o vendetă personală față de arhitectul șef, pentru că așa îi dictează gașca. Nu partidul! Dar gașca, care crede că așa ei aduc plus valoare partidului. Asta e treaba lor. Doar încerc să înțeleg, unde se naște ura asta viscerală, care le întunecă mințile și sunt gata să umble cu toaca ziua întreagă, în loc să propună și să realizeze proiecte necesare municipalității.

Oamenii sunt sătuli de scandaluri. Ar trebui să se colaboreze, să se muncească. Și noi, și cei de la AST, și consilierii, toți suntem plătiți din bani publici. Sigur nu pentru asta se achită impozite, ca să se tragă de păr unul pe altul și să delecteze publicul cu  năzdrăvănii de partid. Autoritățile publice au sarcina să acționeze în comun, ca să rezolve probleme, asta încercăm să facem și invităm și alte autorități să nu se măscărească cu acțiuni de vendetă politică. E mult de muncă.

Aici informația reală cu datele statistice referitor la numărul de autorizații emise în 2020-2021. 

https://www.facebook.com/i.ceban.public/posts/984429475494261

Aici „Paranteze” a făcut copy paste la balivernele din conferința lor. 

P.s. Au folosit o fotografie de când eram mai tânără, mie îmi place, mulțumesc, „Paranteze”  🙂

https://paranteze.md/news/primaria-chisinau-a-eliberat-cu-823percent-autorizatii-de-constructii-mai-mult-in-2021-fara-infrastructura-sociala?fbclid=IwAR1LFXWhbLPE-XOyfwiov8FI7VenYrYqlZ3n2pr5TlA0O-KFISQg8GG5DGc

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Manipulările lui Vasile Grădinaru

La data de 20 ianuarie fostul consilier municipal, vestit cu conferințele lui de presă pline de minciuni și manipulări, a mai organizat una, cu scopul de a-și expune părerea asupra proiectului de decizie, referitor la aprobarea Regulamentului de activitate a Consiliului arhitectural-urbanistic. S-a năpustit cu învinuiri și o triadă de manipulări peste acest regulament, dar și cu atacuri acide, ca de fiecare dată. Cică, „regulamentul prevede un șir de abuzuri și are drept scop acoperirea ilegalităților mafiei imobiliare din capitală”.

Pentru că urmează să fie ședința Consiliului Municipal Chișinău, unde consilierii urmează să dezbată acest subiect, este nevoie să fie făcute clarificări. Asta, din motiv, ca consilierii să aibă argumentele necesare și să nu ia în considerație manipulările expuse de deputat. Sigur ar fi mai bine, dacă venea cu amendamente pentru îmbunătățirea documentului. Dar… fiecare face ce poate.

regulamentul prevede un șir de abuzuri și are drept scop acoperirea ilegalităților mafiei imobiliare din capitală.

Dezmințiri la afirmațiile manipulatorii expuse de Grădinaru în conferință:

  1. La art. 7: Componența nominală a Consiliului se aprobă prin dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău, şi aceasta încalcă Hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie nr. Dosar nr. 3ra-137/21 din 03.2021 prin care a fost anulată Dispoziția Primarului General interimar al mun. Chișinău nr.1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural urbanistic al mun. Chișinău”  – minuta 6.

Dezmințire: Regulamentul este propus să fie aprobat de Consiliul Municipal Chişinău conform competențelor stabilite de legea  privind administrația publică locală, nr. 436 din 28.12.2006, şi legea cu privire la activitatea arhitecturală, nr. 1350 din 02.11.2000 – art. 6.

Tot odată, conform art. 29 alin. (2) din legea privind administrația publică locală, Primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, exercită şi alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul local.

Astfel, este dreptul a CMC să decidă dacă deleagă sau nu Primarului dreptul de a aproba componența nominală a Consiliului Arhitectural Urbanistic (CAU), această delegare nu contravine legislației în vigoare.

  1. La art. 9 şi la art. 17 este prevăzut că Consiliul arhitectural urbanistic este condus/prezidat de arhitectul şef, dar Gradinarul consideră că consiliul să decidă de cine să fie condus – min 7-8.

Dezmințire: Conform pct. 22 din „Regulamentul cadrul Privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 499 din 30 mai 2000, Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale conduce activitatea consiliului urbanistic local – organ consultativ coordonator, creat în scopul examinării proiectelor obiectelor de importanță deosebită pentru teritoriul administrat.

De asemenea, prin analogie, conform pct. 4 din „REGULAMENTUL Consiliului arhitectural-urbanistic naţional de pe lângă Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi ordinea de examinare şi coordonare a documentaţiilor arhitectural-urbanistice” aprobat prin Ordinul nr. 5 din 11.04.2008 al Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului,  Consiliul este prezidat de către Ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului.

  1. Conform art. 20 Președintele Consiliului aprobă ordinea de zi a ședinței următoare. Grădinaru consideră că acestea este un know – how moldovenesc. În toată lumea consiliul decide ordinea de zi.

Dezmințire: Conform art. 18 din legea  privind administrația publică locală, nr. 436 din 28.12.2006, Şedinţa CMC se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în condiţiile art.16, au cerut convocarea lui.

Astfel, dacă pentru CMC ordinea de zi este propusă de primar nu este o încălcare ca ordinea de zi a CAU să fie propus de arhitectul şef.

Primarul nu este parte a CMC dar îi poate aproba ordinea de zi, deci este o practică legală și nu un know – how moldovenesc, după cum înțelege eronat Grădinaru.

  1. La art. 22 se prevede că deciziile în CAU se iau cu 1/3 din membri…

Dezmințire: art. 22 prevede că Întru examinarea în mod de urgență a problemelor urbanistice stringente, Președintele Consiliului este în drept să formeze Grupuri de lucru a Consiliului în componență a 1/3 din membrii permanenți a Consiliului.  

A nu se confunda componența numerică a grupului de lucru cu numărul necesar de membri pentru a lua decizii. Conform art. 18 din proiect Ședința Consiliul este considerată deliberativă prin prezența a majorității simple a membrilor, jumătate + 1 din membrii permanenți.

Astfel, deciziile în cadrul CAU se vor lua ca şi în cadrul CMC cu majoritatea simplă din membrii consiliului. La fel, e o înțelegere eronată a textului și o informare manipulatorie a publicului.

  1. 23 din proiectul Regulamentului prevede că Convocarea membrilor Consiliului se realizează cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data întrunirii, prin invitații transmise prin e-mail sau telefon. Grădinarul consideră că o să se facă prostii şi o să fie chemați numai cei care trebuie.

Dezmințire: Conform prevederilor art. 16 alin. (5) din legea  privind administrația publică locală, nr. 436 din 28.12.2006, Convocarea consiliului local se face prin dispoziţie a primarului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primarul sau viceprimarul refuză convocarea consiliului local, cu ordinea de zi propusă, acesta este convocat de un grup de cel puţin o treime din consilierii aleşi. În înştiinţarea convocării în şedinţă, care se expediază consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei.

Dacă legea nu prevede un anumit mod special de înștiințare a consilierilor despre convocarea ședinței CMC, pînă la moment vreun consilier CMC s-a plîns că nu a fost la şedinţă deoarece nu a fost înștiințat??? Dacă pentru CMC este ok, de ce pentru CAU este o problemă? 

În general, nivelul de abordare  a unui regulament propus spre aprobare prin prisma unor eventuale faceri de prostii este una deșuiată, precum și învinuirea, că se vor chema numai cei, care “trebuie”, e doar o obișnuință de comunicare toxică, fără substanță.

  1. 27 din proiect prevede că Documentațiile neconforme, incomplete, care nu corespund prevederilor  NCM B.01.02:2016 „Sistematizarea teritoriului si localităților. Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” nu sunt supuse analizei de către Consiliu. Grădinaru se întrebă dacă proiectele pot să contravină altor norme în aşa caz????

Dezmințire:  Conform Catalogul documentelor normative în construcții din 2021, aprobat de către Ministerul  Economiei şi Infrastructurii, ordinul nr. 146 din 03.08.2020,  în Moldova sunt peste 50 de documente normative în construcții care sunt obligatorii.

Dar în partea ce ține de conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, aceste norme sunt stabilite anume în NCM B.01.02:2016.

Or, conform art. 3 din proiectul Regulamentului Consiliul este constitui anume pentru examinarea colegială a soluțiilor arhitecturale, urbanistice şi tehnice vizând obiectele arhitecturale de importanță locală şi îmbunătățirea deciziilor.

Grădinaru ar trebui să cunoască, că proiectanții au obligația să execute proiecte, confome cu legislația și normativele în vigoare. Există modalitate de verificare și control necesar pentru asigurarea calitativă a procesului de proiectare, la fel sunt stabilite responsabilitățile autorilor și a verificatorilor pentru soluțiile aprobate.

  1. 20 şi 28 din proiect prevede că decizia finală o ia Arhitectul-şef. Adică deciziile nu sunt colegiale.

Dezmințire: Conform pct. 22 din „Regulamentul cadrul Privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 499 din 30 mai 2000, Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale conduce activitatea consiliului urbanistic local – organ consultativ coordonator, creat în scopul examinării proiectelor obiectelor de importanță deosebită pentru teritoriul administrat.

Până la urmă răspunderea juridică  o duce arhitectul şef pentru soluțiile arhitecturale adoptate. Conform prevederilor art. 26 din legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, nr. 163 din 09.07.2010, Responsabilitatea pentru emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desfiinţare revine solidar semnatarilor acestora. Pe certificatele de urbanism şi autorizațiile  de construire se aplică semnătura arhitectului şef nu a membrilor consiliului.

Consiliul urbanistic este organul consultativ, care vine în suportul arhitectului-șef anume pentru a consolida capacitatea acestuia în luarea deciziilor corecte, cu preponderență în situațiile complexe, unde este nevoie și de o abordare complexă.

Aici – străduiește de zor deputatul, cu inepțiile sale:

https://www.facebook.com/vasile.gradinaru.357/posts/1539038646478897

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul Urbanismului – între necesitate și modă – 8

Încă o postare referitor la discuțiile organizate de parlamentari, care încearcă să promoveze pentru aprobare Codului Urbanismului și a Construcțiilor. Un document total nepregătit, care ar trebui revizuit și elaborat cu echipe de specialiști, care știu să scrie proiecte de legi și mai cunosc și domeniie vizate.

Ciudățeniile cu presiunea pe aprobarea Codului continuă, nu e clar de ce se insistă pe aprobarea acestuia, cu atât mai mult, că cei care îl promovează sunt foarte departe de a înțelege complexitatea unui document de asemenea anvergură. Dar totuși, considerăm că explicațiile noaste pot contribui la luarea unei decizii corecte, ca să nu se încâlcească lucrurile și mai tare.

Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu suportul „Fundației Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului” a prezentat Parlamentului concluziile asupra documentului aprobat în prima lectură și a situației de proceduri legale cu acest document, precum și unele propuneri pe textul documentului. Propunerile în orice caz rămân a fi valabile, inclusiv dacă documentul va fi întors la revizuire, acestea pot fi utilizate în procesul de modificare a legislației, grație necesității soluționării problemelor punctate.

Anexă – Raportul pe analiza tehnico-juridică efectuată de „Fundația Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului”

Analiza tehnico juridica CUC

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 7

Astăzi, 21 septembrie, la Parlament se desfășoară audierile publice asupra proiectului Codului urbanismului și construcțiilor, organizate de către Comisia economie, buget și finanțe. (anunțat pe data de 16 septembrie)Am mai scris la acest subiect, acum o notă scurtă asupra situației, pentru a atrage atenția legiuitorilr la complexitatea documentului propus spre consultări, la calitatea extrem de neclară a părții “Urbanismul” și la faptul , că graba aprobării acestui document poate genera probleme și mai grave decât există în prezent

Ca și de fiecare data, recomandarea rămâne aceiași – să fie separate părțile “Urbanismul” și “Construcții”, să se continue cu procesul de aprobare în lectura a doua a părții “Construcții”, care poate fi redactată și îmbunătățită.

În cea ce privește partea “Urbanismul” – lucrul trebuie pornit de la început, cu o abordare pe măsura complexității atât a domeniului, cât și a cadrului juridic existent, intercalat cu foarte multe documente legislative și normative conexe.

Aici proiectul documentului : https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3275/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR2PFSm5ImwwjSHAau9f3qE–v3MoISSTzLSYoE3yP6tB1_AxHm-1c9DcI

  1. Care este situația actuală în domeniul urbanism?:
  • Documentații de amenajarea teritoriului și urbanism incomplete, ignorate de autorități;
    • Exploatarea, în detrimentul interesului public, a neclarităților sau vidului de reglementare;
    • Ignorarea şi stabilirea arbitrară (ex.prin instanţe de judecată) a indicatorilor urbanistici şi a prevederilor de folosinţă a terenurilor, executare a construcţiilor, etc.
    • Decizii greşite, cauzate de percepţia publică privind gradul de arbitrariu în stabilirea reglementărilor urbanistice;
    • ”Desubstanțializarea” activității de amenajarea teritoriului și ignorarea sau aplicarea parțială a documentațiilor de urbanism (cazurile planurilor urbanistice zonale(PUZ) pe parcelă, care ignoră interesul public sau abuzează interese private);
    • Necorelarea prevederilor planurilor de amenajarea teritoriulu la elaborarea documentaţiilor de urbanism; – Suprapunerile şi necorelările dintre planurile de urabnism (PUG, PUZ şi PUD);
    • Litigii în instanţele de judecată;
    • Dezvoltarea teritorială dezechilibrată din ultimii ani;
    • Vulnerabilități majore la corupție, abuzuri în funcție publică și conflict de interese;
    • documentații la fel de stufoase, cu același conținut obligatoriu de informații, de multe ori inadecvat din punct de vedere al relevanței în raport cu nivelul intervenției;
    • solicitarea unor avize/acorduri, sau studii de specialitate fără relevanță pentru tipul de intervenție, necesitând un timp cumulat, pentru obținerea lor, inacceptabil de lung;
    • Sistem de autorizare greoi, complicat ȋn mod inutil, ȋn situații ȋn care procedurile de autorizare sunt lipsite de conținut. Aici detalii:

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

Toate problemele identificate trebue să-și găsească rezolvarea în noul Cod. Un document cu statutul de COD ar trebui să aducă îmbunătățiri procesului, cu implicarea cadrului normativ complex, cu reformare majoră a legilor, precum și a actelor normative conexe, cu poziționarea corectă a actorilor în proces, a responsabilității și rolul acestora.

Din problemelele identificate ale proiectului Codului se pot mentiona urmatoarele:
1. Nu este clar care documente au fost supuse codificarii, nu exista o listare a acestora.
2. Corelarea insuficienta a textului Codului cu diferite acte normative existente, dar si in interiorul prooiectului de document.
3. In textul Codului exista dispozitii care se suprapun, formulari ambiguie dar si contradictorii in diferite capitole ale proiectului documentului.

4. Formularile neclare, nu este suficient de bine armonizat Codul cu actele normative conexe, ce ramin in vigoare (legislatia de mediu, funciara, cu privire la patrimoniu). Nu se oferă un cadru legal conform viziunii și principiilor internaționale de dezvoltare urbană, adoptate de către Conferința ONU Habitat III, Quito, Ecuador, 2016. lipseste ierarhizarea prevederilor normative, fiecare producind efectele juridice separate, fara a fi interconectate. Textul documentului abundă în elemente confuze și ambigue, neglijând și armonizarea semantică a legislației naționale.

5. Lipsește unul din principalele domenii de reglementare – Amenajarea Teritoriului.

6. In cadrul dispozitiilor finale ale Codului nu exista dispozitii de abrogare a prevederilor contrare, in situatia ca mai multe acte normative incluse in acest proiect sunt modificate cardinal, caduce fiind specificate doar doua legi. Se va crea o suprapunere de prevederi cu foarte multe momente contradictorii.

7. Lipsesc reglementarile privind parcelarea, servitutile, aceste aspecte fiind foarte vag reglementate actual si nici in proiectul Codului nu s-a facut lumina. De mentionat, ca pe acest subiect exista foarte multe actiuni incoierente ale autoritatilor publice locale, cu pierderea unor suprafete mari din terenurile municipale, acestea fiind instrainate/atribuite sau gratis sau la preturi derizorii.

8. Nu s-au urmat recomandările proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) Propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

9. Nu au fost efectuate studii de analiză a impactului de reglementare, nu s-au făcut careva expertize economice și financiare, fapt care ridică riscuri în procesul de implementare a prevederilor Codului în caz de aprobare. Aceste analize sunt obligatorii, cu atât mai mult, că dispozițiile Codului vizează un segment foarte larg al economiei naționale, dar și vor avea impact accentuat asupra activității comunităților locale, bugetele cărora pot fi afectate , dar și perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriului, la fel, se pune în dependență de efectele documentului propus spre aprobare.

In termeni generali, versiunea actuală a proiectului de Cod al Urbanismului nu contribuie la îmbunătățirea legislației și a situației existente in domeniul vizat. Respectiv, el nu asigură o înțelegere mai bună a cadrului juridic în domeniu de către cetățeni, funcționari, investitori etc.  și nu oferă un instrument juridic eficient sectorului,  intră în  contradicție cu cadrul legislativ și administrativ existent.
Faptul că pentru elaborarea proiectului de Cod nu a fost asigurat un proces participativ, cu implicarea resurselor consistente de consultanță națională și internațională, și nu a fost aplicată procedura de consultare a publicului, a dus la obținerea unui proiect de document, care datorită carențelor de ținută juridică, dar și lingvistică, nu poate fi aprobat in forma propusă. Calitatea proiectului Codului nu poate fi salvată prin redactare esențială.

Urmare celor expuse , se recomandă EXCLUDEREA DIN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI CODULUI URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR A PĂRȚII CODULUI URBANISMULUI.

Elaborarea unui nou proiect de document al Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului necesită a fi cu implicarea unei echipe multidisciplinare de experți naționali și internaționali, procesul de elaborare să urmeze logica și ierarhia elaborării documentelor strategice conform prevederilor legislației naționale.

Pași necesari de urmat la elaborarea Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului:

  • Identificarea pentru codificare a fondului activ al legislației din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului (construcțiilor), precum și a legislației conexe.
  • Identificarea fluxurilor de proces și informaționale, analiza și maparea proceselor.
  • Elaborarea de proceduri pentru optimizarea fluxurilor de proces și informaționale.
  • Aprobarea prin Hotărâre de Guvern a tezelor prealabile pentru  Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului, după experiența Romaniei.
  • Elaborarea ghidurilor pentru dezvoltare urbană și gestionare a teritoriilor localităților în scopul aplicării unitare a legislației și a principiilor de dezvoltare durabilă de către autoritățile APL.
  • Consolidarea structurilor instituționale responsabile de domeniul urbanismului.
  • Rezultatul – Codul urbanismului document complex, care presupune o expertiză consistentă interdisciplinară într-un număr mare de domenii conexe.
  • Lucrările necesită a fi susținute de echipe de experți calificați în domeniul dreptului administrativ, urbanism și alte domenii conexe.

Implicarea actorilor relevanţi în procesul de fundamentare a Codului are o importanță majoră pentru realizarea unui instrument normativ care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și la dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului național.

 

Alte articole la aceiași temă:

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-1/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-2/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-3/

https://svetlana.dogotaru.net/dreptul-de-proprietate-nu-este-sfint/

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-6/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUZ Centru – nucleu istoric (nr.308)

Încă nu trag toți într-un punct… mai există interese să nu ajungă aprobat PUZul. Dar trebuie să reușim. documentul este necesar orașului, nu pentru Dogotaru. 
Care sunt cele mai mari intrigi de moment, în lupta pentru putere?, că doar nu s-a oprit pentru nici o secundă – bătăliile abea încep.

Se lansează o mulime de informații, demersuri, conferințe de preseă, cereri – toate cu nobilul scop de a proteja patrimoniul. Mai greu e, că în centrul orașului multe s-au distrus, au dispărut chiar monumente întregi, șleiful de ambre al administrațiilor precedente se va mai simți mult timp. 

La moment, din necunoaștere sau intenționat aceste lucruri se mixează fin cu situația la moment, pentru a porni un război cu autoritățile administrației locale – cică se fac aceleași amplasări abuzive, că nu se elaborează documentațiile urbanistice, totul cu un singur scop  – să dilueze cumva prostiile din trecut și să le extindă măcar prin vorbe asupra administrației actuale a orașului. 

Da, există probleme, trebuie să muncim mai mult și noi și cei din administrația centrală, deoarece monumentul, înregistrat cu nr. 308 în registrul monumentelor, anexă la lege, este obiect cu protecție de stat. Deci – doar lucrul comun ne va asigura succesul elaborăiri documentației urbanistice pentru acest teritoriu (PUZ). 

ONG „Primăria mea” a adresat câteva întrebări la subiect, public răspunsurile aici, până când organizația le va mai analiza și va completa articolul pe care îl pregătește, sigur îi interesează și alte opinii. Dar, ca să nu se piardă timp, că presa o tot ține una și bună, că Dogotaru nu le răspunde, cea ce este neadevărat, desigur. Update va fi când ONG „Primăria mea” va publica articolul.

ÎNTREBARE (primăria mea) -RĂSPUNS (Dogotaru Svetlana)

  1. Ce părere aveți despre inițiativa primarului de a propune moratoriu de construcții în centrul istoric al capitalei?

Acțiunile primarului sunt îndreptate către cei, care încalcă, care nu se conformează regulilor, e o încercare de a pune interdicție până la soluționarea definitivă a problemei lipsei documentației urbanistice pentru centrul orașului. Aceste documente sunt în lucru, deja au fost efectuate anumite studii, cercetări, acum suntem la altă etapă, după licitația organizată pentru efectuarea unei alte părți a lucrării, pe un caiet de sarcini coordonat cu ministerul culturii. Nu e simplu, deoarece la această etapă este necesar să se efectueze planul de referință istoric-arhitectural și să fie stabilite în plan zonele de protecție a monumentului cu nr. 308 (nucleul istoric) și a fiecărui monument în parte, de pe acest teritoriu. Ministerul culturii a avut în plan lucrările pentru obiectivele de patrimoniu de interes național anul trecut, dar, cu părere de rău, lucrările au fost întrerupte. La moment, suntem în discuții cu ministerul, să găsim o soluție cum să fie finanțate și îndeplinite, acestea fiind determinante într-un proiect de PUZ pe zona istorică. Și, desigur aceste lucrări necesită a fi efectuate și pentru cele de categorie locală, cu mult mai multe.

  1. Anterior ați fost împotriva unui moratoriu propus de societatea civilă, însă realitatea a arătat, că au fost autorizate mai multe construcții care nu își au locul în centrul istoric al capitalei. De ce au fost posibile astfel de construcții în centrul istoric al capitalei, în ultimul an?

Moratoriul propus de societatea civilă anterior era unul absolut fără substanță, nu instituia nimic, totul și așa prin legislație era interzis. Erau listate un șir de puncte, ce trebuie de oprit, dar, conform legislației, după modificările din februarie 2020 s-a interzis orice autorizare a construcțiilor fără a fi aprobată documentația de urbanism pentru teritoriul respectiv. Fiind instituită interdicția de aplicare a RLU aprobat în 2008 pentru centrul istoric – nu avea nimeni cum să emită ceva acte permisive. Am explicat asta în postare pe blog și nu numai, puteți vedea mai în detalii răspunsurile de atunci. https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Referitor la realitate – nu a arătat nimic realitatea despre care vorbiți. Nu au fost autorizate construcții în centrul municipiului Chișinău, decât reconstrucții și replanificări, conform cu Decizia CMC aprobată, prin care s-a scos interdicția de aplicare a RLU, dar cu limitări foarte dure. La elaborarea acestei Decizii au participat și ministerul culturii, dar și unii specialiști din societatea civilă, care la moment mai lucrau la DGAURF. Nici o construcție în afara reglementărilor legale nu a fost autorizată, chiar dacă CNMI și ministerul culturii au emis avize pozitive pentru mai multe amplasări de construcții noi în centrul capitalei.

La primărie nu se emit acte pentru aceste construcții, deoarece vin în contradicție cu prevederile legale. Se vehiculează de fiecare dată subiectul cu aprobarea de către CNMI și că, chipurile primăria ar fi în careva cârdășie, s-ar face ceva ilegal, dar toate acestea nu sunt decât speculații. Mai degrabă sunt încercări de a le amesteca pe toate, ca să pară mai consistente învinuirile acide care ni se aduc, e la modă acum să amesteci cu noroi totul, poate ține la public.

Am văzut că pe rețelele sociale se încearcă inducerea ideii că am avea cu dl primar abordări diferite a acestui subiect. Vreau să accentuez că primarul nu interzice nimănui să aibă propria opinie, important e să fie legală. Evident că dacă va fi aprobată decizia de moratoriu, noi, ca și structură de specialitate vom respecta întocmai condițiile, ca și în cazul altor prevederi legale, cu care pot și să nu fiu de acord, oricum – reglementările sunt documentele cu care lucrăm, nu opiniile proprii de oportunitate.

  1. Dacă nu au fost autorizate construcții în centru, atunci de ce continuă haosul din construcțiile din centrul istoric. Așa cum a fost și cazul Dosoftei 95, de la care a și pornit inițiativa de moratoriu.

Toți doresc să se rezolve problemele în capitală, inclusiv în cea ce privește centrul orașului. Dar lucrurile nu se rezolvă ca în poveste, peste noapte. Este nevoie de modificări legislative, regulamente, ca să se poată interveni prompt și cu efect maxim. Multe obiecte au început până în 2019, nu se pot opri, pentru că sunt autorizate, pe formula, care era posibilă în trecut – o schiță de proiect, avizată de către toate autoritățile interesate și, ca rezultat – amplasare legală, dar cu mari semne de întrebări privind impactul amplasării acestor obiecte. Cea ce sigur nu mai continuă – nu se admit încălcări ale legislației, nu se amplasează obiecte fără parcări, infrastructură, totul se face cu mare prudență. Dar încălcările oricum există, se depistează, se sistează construcțiile, se iau măsuri în limita competenței. E un lucru comun, pe care trebuie să-l facem noi, primăria, CMC și cu autoritățile centrale și Parlament. E mult de lucru, multe corecții trebuie efectuate pentru a aduce legislația în concordanță cu valorile pe care ni le propunem. Și să fie restabilită disciplina, care nu azi a fost deteriorată. Când vorbim de haos – ar fi bine să se observe, că haosul dispare, dar nu se amplifică, după cum încearcă să se vehiculeze. Mai puțină politică de partid și mai multă politică urbanistică, aceasta este cheia succesului.

 

Aici articolul postat de PRIMĂRIA MEA: https://primariamea.md/o-noua-incercare-de-stopare-a-constructiilor-in-centrul-istoric-al-orasului/?fbclid=IwAR3dn2TslBE0-k3CEWhpMQS2a4UyKmXjzSVJ1ArbcESw9ktqQDrqParsk-s

 

Citeste mai mult →