În sfârșit, am ajuns să ne relaxăm frumos cu popcorn și să ne delectăm cu balivernele de pe la conferințe.
Pe alocuri voios, pe alocuri cu arătatu din pumni, pe alocuri cu pășitul prin străchini, pe alocuri cu semiadevăruri, pe alocuri cu minciuni crase. De toate. Și, după cum cred ei – pentru toți. Altceva e, că oamenii s-au săturat să tot vadă personaje toxice, care își tot varsă nemulțumirile, fără a avea nici un stop și fără a genera ceva util pentru societate.
Citeste mai mult
După ce câteva organizații au lansat demersul cu moratoriul, pe site-ul Save Chișinău au fost postate explicații, care necesită a fi și acestea explicate, pentru a nu duce în eroare publicul. Va fi instituit moratoriu sau nu – este altă problemă, dar e bine să nu se opereze cu semiadevăruri. Mai jos – o mica analiză a afirmațiilor.
Autorul afirmă că legea prevede posibilitatea de interzicere temporară de construire, făcând trimitere la prevederile art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835/1996, care revede că Interdicţia temporară de construire se stabileşte pentru unul din următoarele motive: a) necesitatea elaborării unei documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectivă
Însă pentru a da o apreciere juridică a acestei afirmații, este necesar de examinat norma materială prevăzută la art. 47 din legea nr. 935/1996 în ansamblu. În speță, atragem atenția că alin. (1) stabileşte univoc, fără a lăsa loc de interpretare, că prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se pot stabili interdicţii definitive sau temporare de construire.
Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că doar prin documentația de urbanism se poate institui o interdicție temporară de construire, nu prin legi (http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx), Hotărâri de Guvern sau Decizii ale Consiliului Municipal Chişinău, dacă aceste decizii nu sunt parte a documentației urbanism şi amenajare a teritoriului, după cum este definit la art. 6 al legii nr. 935/1996.
Nicio lege nu prevede expres interzicerea lucrărilor de construcție în nucleul istoric, obiectivul cu nr. 308 din Registrul Monumentelor Republicii Moldova.
La toate discuțiile publice care au avut loc, inclusiv pe rețelele de socializare am explicat destul de detaliat:
Interdicția de a amplasa obiecte în centru istoric nu este scrisă într-o singură frază, cum se caută a fi explicat acest subiect.
Prin legea nr. 3 din 06.02.2020 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 55-61 art. 37 din 21.02.2020) a fost modificată Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Ca urmare a modificărilor aduse, după data de 21.02.2020 Certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborează [doar !!!] în baza documentației de urbanism şi de amenajare a teritoriului – art. 4 alin. (1).
În municipiul Chişinău Regulamentul local de urbanism (în continuare „RLU”, care este cu caracter exclusiv reglementator, a fost aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău, nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.
În conformitate cu prevederile p. 4 a deciziei nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, Consiliul Municipal Chișinău a decis că pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău Regulamentul local intră în vigoare după aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor. Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor nu au fost până în prezent elaborate.
Astfel, reieșind din faptul că Regulamentul local de urbanism, care este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate, inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora, art. 17 alin. (3) din legea 835/1996, nu a intrat în vigoare pentru Zona Centrală Istorică, la moment se constată că pentru această parte a orașului Chişinău nu se aplică şi prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău.
Astfel, la moment, Primăria municipiului Chişinău, ca şi majoritatea celor 900 de comune, orașe, municipii, din Republica Moldova, care nu au documentația de urbanism aprobată sunt în imposibilitatea de a emite Certificate de Urbanism pentru Proiectare (în continuare „CUP”).
Fără CUP nu poate fi elaborată documentația de proiect și, cu atât mai mult – nu se pot elibera Autorizații de Construire (în continuare „AC”). Legea 163 prevede expres că pentru obținerea AC se anexează la cerere certificatul de urbanism pentru proiectare – art. 12, alin. (1) lit. b).
Anume legislația citită în complexitate ne pune în situația de blocare a emiterii documentelor permisive pentru obiectivele de construcții în zonele nereglementate (în cazul dat – în centrul istoric).
Să afirmi că dacă nu este expres scris în lege că se interzice construcția în centrul istoric asta înseamnă că există posibilitatea de a construi e mai mult un nihilism juridic, cu care se încearcă să se facă argumentări de a introduce instrumente inutile și ilegale de interdicții.
Textul articolului 4 alin. 1 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația executării lucrărilor de construcție (“Legea 163/2010”) nu prevede o interdicție expresă de a construi în lipsa PUZ-ului. Formularea „certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului” este interpretabil și poate fi citit și în sensul în care permite elaborarea certificatului de urbanism pe baza documentației de urbanism disponibile la acel moment (PUG), absența unui PUZ neputând reprezenta un impediment. Mai mult decât atât, de la intrarea în vigoare a acestor modificări au fost eliberate certificate de urbanism în perimetrul Nucleului Istoric! Nu există nicăieri, nicio provedere legală în care se stipulează pentru care obiecte se pot elibera documentații de urbanism și pentru care obiecte nu.
Interpretarea libertină a legislației se vede că este punctul forte al postării, din moment ce acest articol poate fi citit în acest mod.
Componența directoare a PUG este prevăzută la art. 13 din legea 835/1996. Caracterul director al documentului stabilește direcțiile de dezvoltare ale localității și în baza acestora se elaborează programe și proiecte de dezvoltare.
Astfel, PUG-ul nu conține reglementări privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi funcțiilor urbanistice permise care stau la baza eliberării CUP, aceste prevederi se conțin în exclusivitate în RLU, art.17 alin. (2) din legea 835/1996, despre care s-a scris mai sus şi care la moment nu se aplică pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău
Da, au fost eliberate CUP în centrul istoric. Și vor fi eliberate și în cazul introducerii unui moratoriu, din simplu motiv, că există legislație. Și legislația nu oferă retroactivitate de aplicare a legilor/deciziilor. Obiectele, care au început procedura administrativă de autorizare a lucrărilor și au depus cereri înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative își vor primi și CUP și AC. Nu se poate încălca legislația, altfel se riscă cu procese și aplicarea de sancțiuni și despăgubiri. Există o singură posibilitate de a opri aceste obiecte – să fie compensate cheltuielile generate de actele administrative emise anterior. Cine își asumă aceste cheltuieli?
Așa cum am indicat și în demersul nostru, Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Nucleului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții (condițiile le-am scris în demers).
Reamintim autorilor că art. 12 lit. g) din legea 163/2010 prevede expres că la cererea înaintată pentru obţinerea AC este obligatoriu de prezentat extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
Astfel, legislația actuală deja stabilește acest filtru – necesitatea avizații proiectului de execuție la CNMI, şi nu este necesar de instituit un moratoriu pentru a asigura executării legislației deja existente.
Moratoriul nu produce efecte asupra lucrărilor de infrastructură și inginerești.
Adică, legea interzice, dar moratoriu cumva e mai blând? În ce bază? Conform cu care documente să fie eliberate pentru aceste obiective CUP și AC? Cu ce înlocuim documentația urbanistică RLU? Cu decizii voluntare ale șefilor?
Solicitarea are în vedere o durată maximă a Moratoriului de 1 an. În recomandările expertizelor elaborate pentru programele UNDP găsim un termen de doi ani. Conform art. 47 din legea 835 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului„interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.”
De fapt, nu este o recomandare a „experților”. Dar e o recomandare a expertei, Irina Irbițcaia, care a făcut această recomandare cu 2 ani în urmă, când exista procedura cu schițele de proiect. Astfel, până la data intrării în vigoare a legii nr. 3 din 06.02.2020 „Pentru modificarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-61 din 21.02.2020, art. 37) toate certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborau în baza unor „scheme” de amplasare, ceea ce a permis în multe cazuri ca construcțiile să fie edificate în Zona Centrală istorică a orașului Chișinău contrar prevederilor Regulamentului local de urbanism, ceea ce a adus prejudicii irecuperabile din punct de vedere arhitectural Zonei Centrale istorice a orașului Chișinău.
Este absolut normal recomandarea expertei în contextul existent 2 ani în urmă.
La moment, însă, legislația deja a oprit orice posibilitate de a autoriza construcții, este absolut incorect să se pună exemplul expertului din alt context. Sigur experta nu și-ar dori să fie utilizată în aș amod lucrarea ei.
Conform art. 1 alin. 2 din Protocolul 1 la CEDO, adoptarea unui act necesar reglementării folosirii unor terenuri sau construcții conform interesului general în domeniul urbanistic nu ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, ci doar o limitare permisă a acestuia.
Iarăși se încearcă substituire de noțiuni în prevederile legale.
Da, în virtutea prerogative publice, autoritatea are dreptul să introduce unele limitări permise. Dar – permise prin documentația de urbanism, prin indicatorii urbanistici – prin acești indicatori se introduc anumite interdicții de utilizare a terenurilor/construcțiilor, care sunt foarte clare – POT, CUT, aliniament, regim de înălțime, s.a. Așa prevede legea 835.
Pe când moratoriul aduce atingere inadmisibilă dreptului de proprietate, deoarece proprietarii sunt limitați total în drepturi, fără a fi stabili concret prin reglementări (documentații urbanistice) condițiile în care ei își pot valorifica imobilele asupra cărora dețin drepturi.
Faptul că moratoriul încălcă dreptul de proprietate este menționat expres atât în Avizul la proiectul de lege privind instituirea moratoriul asupra autorizării şi continuării lucrărilor de construcție în municipiul Chişinău, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 343 din 18 iulie 2019 cît şi în avizul Centrului Național Anticorupție, nr. 06/2-3663 din 27.06.2019, la același proiect de lege
Moratoriul nu este scopul acestui demers. Moratoriul este un instrument care ar permite reglementarea nucleului istoric, așa cum o cere cadrul legal național precum și cel internațional din domeniul protecției patrimoniului.
Demersul de protejare a patrimoniului nu poate fi asigurat prin moratoriu, dar prin documentații și reglementări clare. Anume acestea necesită să fie elaborate cât mai curând.
Dezvoltarea urbană durabilă nu poate fi asigurată din moment ce o zonă atât de importantă precum este Nucleul Istoric nu este reglementată în documentațiile de urbanism.
Singura afirmație adevărată din acest articol.
Analiza este pentru a clarifica lucrurile, în nici un caz nu este atac la persoanele, care promovează idea moratoriului. CMC va decide ce soartă va avea centrul istoric al orașului și cum va face ca să fie salvată bruma de patrimoniu care a mai rămas, dar în așa mod, ca teritoriul să fie plin de viață, un spațiu confortabil pentru locuitorii acestei zone și cu potențial economic substanțial, care necesită a fi creat, susținut și valorificat la maxim.
Orașe pentru oameni – soluții pentru București
Articol preluat de pe urbanismehub.ro
Cel mai straniu lucru, pe care l-am observat la primărie. Coadă la ușa arhitectului-șef. Beneficiari și proiectanți, care vin să-și avizeze proiectele și pentru asta fiind nevoiți să păzească ușa funcționarului în zilele de audiență, fără a avea certitudinea că vor reuși să facă acest lucru. Sau mai vin peste o săptămână. Sau mai vin odată… Pentru că după examinarea documentațiilor s-au depistat încălcări ale prevederilor certificatului de urbanism. Sau obiectivul proiectat nu se încadrează pe terenul beneficiarului și ocupă fără nici un drept teritoriu municipal. Sau altceva, care face imposibil să fie avizat proiectul. Și toate acestea trebuie să fie văzute în timpul de audiență, de către o singură persoană. Oare cu adevărat cineva crede că poate fi asigurat un proces calitativ de avizare în asemenea mod? Mai degrabă e percepția de formalitate – încă o semnătură și o ștampilă în procesul de autorizare a obiectivului de construcție.
Cumva se trece peste un element important al procedurii de avizare – prin această procedură se consumă termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare[1], respectiv, dacă se aplică semnătura arhitectului șef cu ștampila pe proiect și au rămas nesoluționate cerințele CUP, devine problematică asigurarea îndeplinirii tuturor cerințelor pe care autoritatea le impune proiectantului. Sistemul de autorizări, setat ca instrument de lucru cu elemente ce asigură respectarea condițiilor de construibilitate din PUG și RLU la un moment dat se bazează pe un singur funcționar, care o face în orele de audiență, în timp restrâns, fără a avea registre de evidență a avizelor la proiectele pe care le-a semnat (pentru proceduri administrative, lipsa înregistrării constituie un element coruptibil foarte puternic).
Acest proces poate și trebuie să fie îmbunătățit în așa mod, ca să aducă claritate atât proiectanților, beneficiarilor, cât și autorităților, cu instituirea indicatorilor, conform cu care se verifică proiectul pentru avizare.
Beneficiarii și proiectanții pot depune proiectele pentru avizare fără a mai face coadă la ușa arhitectului-șef, chiar și fără să vină la primărie. Totul este posibil, cu utilizarea platformei guvernamentale pentru emiterea actelor permisive[2]. Încurajăm să fie utilizate posibilitățile de depunere online a cererilor pentru acele permisive, cu atât mai mult, că s-au limitat audiențele, în legătură cu pandemia COVID.
S-a aprobat procedura de avizare a documentației de proiect, este bine ca proiectanții să-și verifice soluțiile, conform cu cerințele din CUP, pe aceiași procedură cum va fi efectuat controlul de către specialiștii direcției, asta va da siguranța avizării pozitive a proiectelor. Nu sunt prevederi de norme noi, e totul în conformitate cu legislația existentă, se stabilesc doar anumite criterii pentru proceduri de verificare a respectării de către proiectant a condițiilor expuse în certificatul de urbanism.
Arhitectul-șef nu trebuie văzut ca o persoană, la care se vine ca să fie obținută semnătura magică, dar în calitate de reprezentant al autorității publice, în calitate de partener al proiectului, dar partener care, prin documentele permisive pune bazele unui contract de colaborare. Contract, în care proiectantul își asumă obligația să ofere soluții în conformitate cu regulamentul orașului, iar autoritatea își asumă obligația să aprobe aceste soluții, și să autorizeze lucrările de construcții, conform proiectului.
Avizarea proiectului este exprimarea părerii autorizate într-o procedură oficială. Din moment ce AVIZAREA consumă termenul de valabilitate a CUP, avizarea constituie elementul de control al respectării condițiilor înscrise în certificatul de urbanism pentru proiectare. Indicatorii conform cu care se supune controlului documentația de proiect, precum și procedurile de elaborare a avizului necesită să fie clare pentru toți participanții – și pentru autorități și pentru proiectanți și pentru beneficiari.
imagini foto din publicații pe net
Cum să te aperi de învinuirile că lucrezi clandestin?
Singura metodă e să faci public și să acționezi cu maximă transparență.
Aici – rezultatul unei corespondențe în cadrul grupului de lucru creat pentru elaborarea Regulamentului cu privire la publicitate.
Să ne vadă lumea!
Scrisoare APPS către Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău
Către Președintele grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău, VICTOR CHIRONDA
În conformitate cu Legea nr. 239-XVI din 13.11.2008 „Privind transparenţa în procesul decizional”, Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016 „Cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, Legea Nr. 235 din 20.07.2006 „cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător”, dispoziţia Primarului General interimar nr. 403-d din 14.06.2019 „Cu privire la informarea publicului despre iniţierea elaborării proiectelor de acte normative de interes public în cadrul autorităţilor administraţiei publice municipale”, Primăria municipiului Chişinău la 25.02.2020 a anunțat iniţierea elaborării proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău, urmată de formarea grupului de lucru cu componența:
Înainte de instituirea acestui grup la 20 martie 2020 deja exista prima variantă de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău.
Asociația Patronală de Publicitate Stradală (APPS) adresându-se către persoanele responsabile pentru elaborarea regulamentului vizat prin demersurile cu nr. de intrare 1963 din 10.03.2020, nr. 786-p din 12.03.2020 și nr. 790-p din 13.03.2020 (în baza căror Asociația a fost inclusă în grupul de lucru, fapt despre care a fost informată în data de 18.03.2020), a anexat la aceste demersuri Nota asupra acestui proiect de Regulament în care pe 13 pagini a indicat asupra erorilor și ilegalităților conținute în el. Nota a fost exprimată din partea mediului profesional interesat (agențiile ce desfășoară activitate de întreprinzător în domeniul publicității stradale a căror interese sunt reprezentate de APPS).
La 10 aprilie 2020 am adresat o scrisoare către factorii responsabili: Primarul General, Vice-Primarul de ramură, Secretarul Consiului Municipal, Arhitectul-șef în care am atenționat că situația de pandemie nu face posibilă desfășurarea unei activități lucrative normale, de întruniri, discuții și dezbateri, dar în grupul de lucru, fără știrea noastră, se produce o activitate semiclandestină și netransparentă.
La 25 aprilie 2020 fără nici o discuție și întâlnire a grupului ni s-a remis un alt proiect de regulament realizat fără știrea noastră, la fel de ilegal că și primul în care, practic, nu a fost luată în considerație nici o observație a experților noștri expusă în nota APPS. Notăm – propunerile mediului interesat este un drept prevăzut de legislația în vigoare.
Situația e agravată de faptul prin care prevederile ambelor proiecte de regulament elaborate prin evitarea tendențioasă a implicării reprezentanților mediului profesional în grupul de lucru, au caracter distructiv, dezastruos și nefundamentat pentru sfera economică reprezentată de APPS. (fapt calificat drept discriminare a drepturilor noastre și a activității pe care o desfășurăm). De asemenea atenționăm că în contradicție cu legea, reprezentarea mediului antreprenorial în grupul de lucru este una neproporțională față de reprezentarea autorității publice care a inițiat elaborarea acestui proiect de regulament, astfel fiind practic imposibilă o colaborare obiectivă, echidistantă și echitabilă pentru toate părțile.
În data de 28.04.2020, am primit mesajul privind organizarea ședinței grupului de lucru pentru data de 30.04.2020 care, la fel, încalcă termenul prescris de lege.
Pe lângă aceasta timpul acordat desfășurării ședinței în care urmează a fi discutat acest proiect este de 40 minute, acestea incluzând: prezentarea proiectului Regulamentului — 8 minute, dezbateri și propuneri la proiectul Regulamentului — 25 minute, concluzii — 7 minute. Este absolut inadmisibil ca un proiect de regulament cu un astfel de impact social-economic să fie discutat intr-o singură sedință și doar în 40 minute. În opinia noastră aceste condiții sunt absolut inacceptabile și nu permit prezentarea în toată complexitatea sa a subiectului vizat.
Luînd în considerație cele expuse ante, solicităm:
Anexăm spre analiză și discutare Proiectul de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău elaborat de
Asociația Patronală de Publicitate Stradală.
Cu respect,
Doina Cuciurca,
președintele Asociației Patronale
de Publicitate Stradală
//////////
Stimați Domni,
Învinuirile insistente de așa numitele activități clandestine sunt absolut rupte de realitate și tendențioase.
Nu a existat nici un alt Regulament prezentat, după cum menționați. Se lucrează la același Regulament, cu luarea în considerație a propunerilor parvenite de la membrii grupului și de la juriștii cu care colaborăm, pentru îmbunătățire a acestuia. La ultima ședință a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului. În loc de propuneri pe text, ați decis să veniți cu un Regulament total deosebit.
Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus.
Referitor la situația de pandemie – nu există impedimente pentru a lucra la textul Regulamentului, ședințele pot fi organizate pe zoom, ca și toate ședințele la municipalitate. Pentru a redacta text nu e nevoie de întâlnire fizică și nu este oportun să întrerupem activitatea din cauza pandemiei.
Referitor la ședința anunțată, cu timp limitat – nu trebuie examinată ca și ultimă și unică ședință. Pentru discuții trebuie să fie selectate doar punctele esențiale de divergențe, cu prezentarea materialelor pentru discuții din timp,, pentru ca fiecare membru să aibă posibilitatea să examineze și să vină cu propuneri. Este posibilă extinderea timpului ședinței, dacă graficul persoanelor participante permite acest lucru. Sau continuarea în altă zi, cu stabilirea concretă a punctelor pentru discuții.
În acest context, propunerea este să ne pregătim de ședință, și să ne organizăm să lucrăm eficient, fără a pierde timp inutil.
Cu respect,
Svetlana Dogotaru
/////////////
Doamna Dogotaru, în calitate de membru al grupului de lucru, vă informez că scrisoarea APPS a fost adresată Preşedintelui grupului. Toţi ceilalţi au fost vizaţi doar pentru a lua act de ea. Intervenţia Dvs iritată trezeşte suspiciuni că ceva nu este bine în acest grup. Toţi membrii grupului au tratat impasibil scrisoarea în afară de Dumneavoastră. V-am stricat ceva intenţii? Suntem convinşi că isteria nu e calea cea bună.
Cum să înţelegem ceea ce scrieţi?:
“La ultima şedinţă a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului…”
La care şedinţă Doamna Svetlana? Noi suntem membri ai grupului şi deocamdată nu a avut loc nici o şedinţă oficială. Faceţi ceva pe ascuns să nu ştim noi? Atunci de ce termenul clandestin vă trezeşte oroare?
Remarcabil e faptul că neavând încă nici o şedinţă desfăşurată Dvs., în calitate de membru ordinar vorbiţi din partea întregului grup:
“Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus” Interesant ce vă face să afirmaţi acest lucru? Oare nu cumva conflictul evident de interese prin care în grup sunteţi înconjurată de subalterni care de frica represaliilor sunt gata să voteze orice năstruşnicie? Poate lăsaţi oamenii să-şi exprime independent poziţia?
Adresare oficială către toţi membrii grupului:
Doamnelor şi Domnilor, unii membri ai grupului, prin relaţiile specifice de servici pe care le au, nu-şi pot exprima liber voinţa. În afară de acest fapt, în grup, 9 persoane reprezintă interesele Administraţiei şi doar trei interesele sferei profesionale. Raportul 3:1 nu corespunde prevederilor legii. Propun în calitate de prim punct al ordinii de zi a şedinţei din 30 aprilie 2020 – Modificarea componenţei grupului de lucru,cooptarea specialiştilor în domeniul vizat pentru asigurarea princiipiilor echitabilităţii (proporţionalităţii) conform Art.15 al Legii N 235 din 20.07.2006. Astfel componenţa va fi una perfect legală.
În ceea ce a vizat Doamna Svetlana există un lucru corect: “În loc de propuneri de text, ați decis să veniţi cu un Regulament total deosebit.”
Aveţi dreptate. V-am uşurat misiunea. Regulamentul într-adevăr e deosebit. Este realizat de experţi performanţi în domeniu. Este perfect legal, adaptat legislaţiei R.Moldova în deplină concordanţă cu cerinţele respectivei sfere de activitate, cu concepţie şi proceduri exacte, cu respectarea principiilor de transparenţă şi previzibilitate.
Reieşind din spiritul de colaborare eficientă care, în mod normal, sper să domine în acest grup vă chem să abandonăm proiectul ilegal lipsit de perspectivă, care ne-a fost trimis şi să trecem la discuţia proiectului de Regulament pe care l-am propus. E cea mai scurtă şi raţională cale pentru a atinge scopul spre care tindem.
Mult respect
Sandu Osadcenco
/////////////////
Stimați Domni,
6.10. În cazul în care publicitatea urmează a fi afişată pe peretele unui bloc locativ cu apartamente privatizate sau (şi) neprivatizate de locatari, decizia asupra plasării publicităţii pe faţada acestei clădiri aparţine Departamentului Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare. În acest caz:
plasarea publicităţii nu necesită acordul locatarilor sau a societăţilor de locatari ai blocului.
sectoarele de exploatare a locuinţelor sau asociaţiile de locatari, sunt obligate să asigure accesul pe acoperiş sau în zonele în care este plasată publicitatea.
Deci, urmând logica autorilor – de ce ar mai trebui să întrebe proprietarii clădirilor (apartamentelor) dacă au voie să le pună publicitate pe clădirile care le aparțin? Că doar aceștea nu contează… Contează doar interesul. Interesul patronilor, pentru care contează doar profitul, chiar cu încălcarea drepturilor locuitorilor orașului.
Desigur că asemenea propuneri nu pot fi acceptate, indiferent de măsura presiunii pe care o pun patronii pe autorități.
Aici – proiectul de Regulament la care se lucrează în grupul de lucru:
Regulament publicitate_v03.04.2020-2
////////////////////////////
Bună ziua, colegi
în continuare vă exprim poziția mea dar și a Asociației Agențiilor de Publicitate ( AAPM) pe care o reprezint
rog secretarul Grupului de lucru să întroducă adresarea me în procesul verbal
Către
Președintele Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău .
VICTOR CHIRONDA
Prin Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 sa dispus crearea Grupului de în vederea elaborării unui proiect de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău și a unui proiect pilot Regulament de organizare, autorizare și amplasare a mijloacelor de publicitate pe bd. Ștefan Cel Mare și Sfînt, mun.Chișinău ( în perimetrul str. A. Pușchin și str. Tighina).
Pentru început țin să salut inițierea lucrului asupra proiectului de Regulament pentru publicitatea exterioară dar și proiectului pilot de organizare a fațadelor de pe Ștefan cel Mare. Mai mult ca atît, vreau să menționez că personal, în calitate de specialist în domeniu dar și activist civic, am fost inițiatorul de mai multe ori în decursul a ultimilor 5 ani a Grupurilor, inclusiv și acestui Grup, de lucru pentru a elabora aceste acte de reglementare. Poziția mea, ca specialist, este punerea în prioritate respectarea strictă a legii, mai mult ca atît ca membru al Grupului de lucru, fiind mandatat de Primar ca membru cu drepturi și obligațiuni depline, țin la respectarea cadrului normativ întrutotul.
Totodată, vreau să menționez și despre responsabilitatea enormă pe care o are acest Grup de lucru față de oraș dar și mediul de anreprenoriat, avînd în vedere că acest Regulament va avea impact nemijlocit asupra activității a unei industrii întregi!
În contextul celor spuse vreau să îmi exprim profunda nedumerire asupra faptului că în data de 30.04.2020 a fost stabilită ședința Grupului de lucru!
Asociația Agențiilor de Publicitate, pe care o reprezint în acest Grup, a atenționat printr-o scrisoare expediată recent, că situația pandemică cu care ne confruntăm azi a generat o criză economică fără de precedent, iar agenții economici astăzi sunt preocupați de supraviețuire! Atît AAPM, cît și eu personal, am fost inițiatori de nenumărate ori a procesului de lucru asupra Regulamentului, astfel manifestîndu-ne buna credință față de procesul de reconstrucție a domeniului de publicitate exterioară, dar nu am fost auziți, ba chiar am fost ignorați!
Necătînd la faptul, că la momentul de față, din cauza pandemiei, fiecare din noi este preocupat de sănătatea familiei sale, iar mediul de afaceri se zbate între viață și faliment, Grupul de lucru, sub influiența doamnei Dogotaru, nu a luat în calcul rugămintea de a amîna întrunirele pe perioada carantinei, supunînd riscului atît membrii Grupului cît și familiile acestora.
Îmi exprim dezacordul ferm asuptra întrunirii atît offline cît și online!
Noi nu vorbim acum de un simplu document dar despre un act de reglementare care va influența o industrie întreagă, iar solicitarea de a amîna lucrul asupra acestui Regulament pentru cîteva săptămîni o consider logică și de bună credință.
Participarea specialiștilor din mediul de afaceri care de fapt este un drept garantat de lege, la lucrul asupra unui document de reglementare necesită concentrare maximă din partea lor, ceea ce astăzi este imposibil avînd în vedere argumentele expuse mai sus.
Ignorarea consecințelor economice care afectează capacitatea de concentrare a mediului de business și constrîngerea mediului de afaceri, în moment de vulnerabilitate, prin continuarea lucrului pe perioada carantinei nu vorbește decît despre intenții de rea credință, ceea ce într-o societate democratică nu are dreptul să se întîmple.
În acelaș context vreau să atenționez și faptul că înaintea ședinței a Grupului de lucru nu a fost supus votului, nici măcar nu am fost întrebat, ca membru de Grup, despre ordinea de zi!
Consider că la prima ședință în componența stabilită de Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 urmează să votăm Protocolul de luare a deciziilor, dar și să studiem Nota informativă, care conform legii este parte integra a caietului de sarcini și doar după aceasta să purcedem la lucrul asupra proiectului de Regulament!
AAPM, în virtutea membrilor săi, unii dintre care reprezintă și Consiliul Coordonator de Publicitate al țărilor CSI, are o vastă experiență în domeniu, iar acest lucru va fi util la crearea caietului de sarcini și întocmirea documentului profesionist.
În ceea ce privește documentul expediat de dna Rodica Moșu, pot spune că îl studiem minuțios, împreună cu juriștii, iar poziția mea o voi expune doar după întrarea Grupului de lucru în regimul de legalitate prin respectarea procedurilor.
Prin urmare, în calitatea mea de mebru al Grupului de lucru , cu drepturi depline, vin cu următoarele solicitări:
Consider obligatoriu respectarea strictă a Legii, respectiv admiterea solicitărilor sus numite va asigura întrutotul respectarea cadrului legal, astfel vom exclude riscul compromiterii noastre, iar Regulamentul elaborat va fi primit cu încredere de toți membrii Grupului dar și de societate.
Best regards
Ángel Perles, Andrea Peiró – Instituto Universitario ITACA, VALENCIA
Așa, ca un fel de „testament”, pe care îl public pentru monitorizare personală, dar și pentru cei care vor dori să monitorizeze procesele calitative pe care le vor continua colegii, după plecarea mea de la MEI.
Ce le doresc eu colegilor mei, cu care am pornit câteva proiecte necesare și sunt în etape diferite de lucru :
Toate aceste proiecte sunt cu termen scurt, cu posibilitate să fie finalizate până în ianuarie 2020, și au susținerea experților din afara ministerului, care își pun la dispoziție timpul și expertiza proprie și acestea trebuie să fie utilizate la maxim, ministerul având resurse limitate pentru aceste domenii de activitate. Lucrurile trebuie urgent schimbate și să fie consolidată capacitatea pe domeniile urbanism, construcții, reglementări tehnice, locativ.
Infrastructura rutieră – doar am susținut proiectele inițiate de către echipa ministerului, acesta e motivul pentru care nu le listez aici. Am încercat să lupt pentru un buget al fondului rutier pe măsura necesităților. Era prevăzut 1,9 mlrd lei pentru Fondul rutier. Să vedem dacă guvernarea va propune 5 mlrd, ar fi bine. Le doresc colegilor baftă în promovarea proiectelor, vamă mai ușoară la consilierii cancelariei :), precum și în obținerea rezultatelor pe segmentele complicate, gen “Fond rutier și finanțare”, “gropile de împrumut”, siguranță rutieră.
Spor la treabă, stimați colegi!
Cu deosebit respect pentru munca pe care o faceți!
Petiția de la șantierul Caragiale 24
Așa o petiție de la cei, care încalcă legislația și încearcă să se apere prin a ataca pe cei, care verifică corectitudinea executării lucrărilor. Dipă părerea lor, dacă opresc cumva controlul – atunci încălcările ca și cum nu ar exista…
Exact așa o scrisoare a fost adresată și președintelui.
Pledoarie pentru corecția sistemului 3
Cunoaștem cu toții care a fost rațiunea reformelor și reorganizării autorităților de control. Faptul că inspectorii din diferite autorități de control întrecuse orice măsură la cules roade nemeritate de la businessul stresat cu condiții exagerate de obținere a autorizărilor, avizărilor și coordonărilor de orice soi.
S-a pornit o reformă mare cu scopul de a îmbunătăți climatul de afaceri, a reduce povara de pe antreprenori, cu conștientizarea unei importanțe majore de a avea condiții confortabile pentru mediul de afaceri. Anume mediul de afaceri completează resursele bugetului statului, de care depinde cum statul își îndeplinește funcțiile.
Atâta, că în acest proces au fost comise și anumite disproporționalități. În domeniul construcției și a disciplinei urbanistice balanța protejării este vădit înclinată spre interesul businessului, cu o lipsă totală de protecție a societății în cazurile de încălcărilor.
Pe zona de urbanism lipsa de control a condus la încălcări grave prin amplasarea abuzivă a obiectelor pe terenuri nepotrivite, în ogrăzi, în zone protejate, parcuri, cu rapturi de terenuri și diminuarea condițiilor de trai a vecinătăților. Vecinătăți, care sunt oameni vii, proprietari de imobile, locatari, oameni cărora li s-au luat terenurile de joacă, li s-a luat lumina, li s-a limitat accesul la infrastructură, s-au creat nenumărate probleme cu parcările, s-au tăiat copacii, totul în numele unor protejări a interesului antreprenorilor.
Pe zona de construcții lipsa de control a generat un haos de nedescris, când nu mai poți fi sigur că pe șantiere se asigură calitate, respectiv nici că construcțiile realizate întrunesc toate condițiile de siguranță și durabilitate. Asta ar însemna că nici utilizatorii construcțiilor nu pot fi siguri că viața și sănătatea lor este lipsită de orice pericol.
Necesitatea de a consolida controlul de inspecție vine din faptul, că este nevoie să se repare greșelile și să se revină la normalitate în domeniu, pas cu pas, făcând toate intervențiile necesare de ordin legislativ și normativ.
De ce nu reușim să promovăm acest lucru? Pentru că ne temem să nu vină corupția peste noi (care, de fapt, nici nu este clar dacă a plecat, chiar dacă au fost efectuate atâtea reforme). Și am ajuns ca să se discute despre instituții corupte. Oare e corect să se discute în acest mod? Poate să le lichidăm, dacă e așa? Sau poate, totuși, conștientizăm, că nu instituțiile sunt corupte, dar persoanele concrete, care urmează să fie identificate și trase la răspundere? Poate e corect să se lucreze în comun cu antreprenorii și să facem front comun, să nu existe inspectori corupți, să facem tot posibilul, ca inspectorii să fie feriți de patima aceasta?
Din partea autorităților statului, declarăm zero toleranță corupției. În acest sens, mesajul MEI pentru toți e simplu: Fiecare persoană angajată va fi apărată în profesia pe care o exercită exact până la punctul în care s-a întâlnit cu un buzunar străin. Din acest moment, trecerea în custodia organelor de drept va fi susținută de către minister pe toate căile legale.
Tragem linia și anunțăm, că instituția statului este o entitate onorabilă, creată să protejeze cetățenii, și nimeni nu este în drept să o desconsidere, nici măcar partenerii de dezvoltare. Deci, lupta să se facă cu corupția, nu cu instituția.
p.s. fiecare trebuie să-și facă munca, inclusiv organele statului care au obligația să prindă hoții.