Category Archives: Dezvoltare urbana

Posted on publicat de by svetlana

Autointitulatul David recidivează, minciunile curg gârlă.

poză simbol, orice asociere - întâmplătoare, desigur :)Poză simbol

 

 

 

 

 

 

 

 

Unicul lucru pe care l-a învățat Chironda, care se dorește a fi primar e să toarne zoi în cap, și să umble cu minciunile pe la procurori și în spațiul public.

Când punea limba la treabă la un șpriț cu amicii trebuia să se asigure, că nu-l înregistrează, că nu-i bagă gogoși, că are probe la cea cu ce debitează. Astfel, poate scăpa de rușini de prin platouri.  Așa e, căind îți place mai mult să balivernești, decât să lucrezi.

În dezbaterile de la Jurnal TV din 30 octombrie tare s-a mai lamentat, că îi bagă cineva documente la semnat. Deci, un candidat la primar, care nu are de gând să-și asume propriile semnături, pentru că semnează ce îi bagă altcineva. Pentru că e infantil. Și pentru că mai are de învățat. Va învăța. Și va ieși din copilărie. Poate ciufulit de drugii, cu care complotează și construiesc donosuri. Sigur ar fi mai bine să crească profesionist, cu proiecte realizate. Desigur, pentru muncă e nevoie de mai mult efort, e greu, dar se poate.

Dar la moment – multă-multă vorbăraie, дабы дурь была видна!

https://www.youtube.com/watch?v=pnhTC6bH9wI

Mai nou, i-a băgat cine un fake, cu care flutură prin cufurințele lui de presă, și i se pare că aproape că e cu praștia în mână și îl doboară pe Goliat. Doar că în praștie ține un răhățel, în loc de piatră.

Fake-ul lui Chironda

 

 

 

 

 

 

 

Aici explicația despre fake-ul lui Chironda https://www.facebook.com/Ion.Ceban.public/videos/678910920884296/

Și despre cum nu el a făcut scuarul Eminescu: 

https://www.facebook.com/mihalache.sveatoslav/posts/pfbid02zH6CM6L8TxK6P3W1Vhj6n4wu6CH25VFxBy7Gaoyj2LMjAcngJKK7bhCwCrznTtvtl

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 3

PUG Dinamic – Soluții Tehnologice și Implementare Eficientă

Un Plan Urbanistic General (PUG) dinamic se bazează pe utilizarea tehnologiilor avansate pentru a integra și analiza datele urbane în timp real, ceea ce permite autorităților să răspundă prompt schimbărilor din mediul urban. Elementele tehnice ale unui PUG dinamic includ sisteme de informații geografice (GIS), modele de activități urbane și platforme digitale de colaborare care permit analizarea și vizualizarea datelor complexe. Aceste soluții tehnologice contribuie la o mai bună coordonare între planificarea urbană și operațiunile zilnice, oferind o abordare dinamică și adaptabilă dezvoltării orașului.

  1. Integrarea GIS pentru analiza geospațială a orașului

Sistemele de Informații Geografice (GIS) reprezintă coloana vertebrală a unui PUG dinamic. Ele permit colectarea, gestionarea și analizarea datelor geospațiale într-un mod vizual, astfel încât autoritățile să poată lua decizii informate și să monitorizeze impactul proiectelor de dezvoltare urbană.

  • Vizualizare și Monitorizare Geospațială: GIS permite crearea de hărți digitale interactive, care includ date despre utilizarea terenurilor, zonele de trafic, spațiile verzi și infrastructura publică. Prin GIS, fiecare proiect de dezvoltare poate fi analizat în raport cu amplasamentul său exact, iar cetățenii pot avea acces la informații despre cum vor arăta zonele lor după implementarea noilor proiecte.
  • Analiză Predictivă: GIS este utilizat și pentru simularea diferitelor scenarii de dezvoltare, ajutând autoritățile să prevadă impactul proiectelor asupra traficului, mediului și infrastructurii. De exemplu, autoritățile pot analiza impactul unei noi clădiri asupra densității populației, accesibilității transportului și cererii de servicii publice.

  1. Modelarea activităților urbane (Activity Information Modeling – AIM)

Un PUG dinamic necesită monitorizarea continuă a activităților urbane și a interacțiunilor sociale, iar pentru aceasta, Activity Information Modeling (AIM) joacă un rol crucial. AIM colectează date despre modul în care cetățenii utilizează spațiile urbane, permițându-le autorităților să ajusteze planurile de dezvoltare în funcție de comportamentele reale și nevoile comunității.

  • Date din surse multiple: AIM colectează informații din surse diverse, cum ar fi dispozitivele mobile, senzori de mișcare, rețele sociale și sisteme de transport inteligent. Aceste date oferă o imagine detaliată despre fluxurile de trafic, mișcările pietonilor, zonele aglomerate și utilizarea transportului public.
  • Simularea activităților urbane: AIM permite modelarea activităților în spațiile publice și simulează impactul deciziilor urbanistice. De exemplu, autoritățile pot evalua cum afectează o schimbare de infrastructură (de ex. construirea unei noi stații de transport) modul în care oamenii interacționează cu orașul.

  1. Platforme digitale de colaborare pentru implicarea comunității

Un alt element esențial pentru implementarea PUG-ului dinamic este implicarea cetățenilor și a experților locali prin intermediul platformelor digitale de colaborare. Acestea asigură transparența deciziilor și permit un proces de consultare publică continuă.

  • Feedback din partea cetățenilor: Platformele digitale de colaborare permit cetățenilor să ofere feedback în timp real asupra proiectelor de dezvoltare și să participe activ la procesul decizional. De exemplu, aplicațiile mobile și website-urile de consultare publică permit cetățenilor să sugereze îmbunătățiri pentru proiectele de infrastructură și să raporteze problemele urbane direct autorităților.
  • Consultarea specialiștilor: În cadrul platformelor de colaborare, specialiștii în urbanism, arhitectură și mediu pot evalua proiectele propuse și pot oferi sugestii tehnice, contribuind la crearea unor planuri urbanistice mai bine adaptate și durabile. Aceste platforme încurajează colaborarea între autoritățile locale, comunitate și experți pentru a genera soluții viabile și relevante.

  1. Monitorizarea și actualizarea automată a PUG-ului dinamic

Pentru a funcționa eficient, un PUG dinamic necesită mecanisme de monitorizare și actualizare automată, bazate pe datele în timp real obținute din AIM, GIS și platformele de colaborare. Acest proces include colectarea automată a datelor și utilizarea indicatorilor de performanță pentru a evalua și ajusta planurile urbanistice.

  • Indicatori de performanță: Indicatorii de performanță, cum ar fi densitatea populației, viteza traficului și calitatea mediului, sunt utilizați pentru a evalua în mod constant eficiența măsurilor urbanistice și pentru a identifica necesitățile de ajustare.
  • Actualizare automată: Datele colectate din teren sunt procesate și integrate în PUG în timp real, iar autoritățile pot ajusta imediat proiectele de dezvoltare. De exemplu, în cazul unei creșteri bruște a populației într-o anumită zonă, sistemul poate sugera extinderea rețelei de transport public și a infrastructurii de servicii.

Implementarea unui PUG dinamic presupune o integrare complexă a tehnologiilor moderne, care să permită o planificare flexibilă, transparentă și adaptată nevoilor cetățenilor. Prin utilizarea sistemelor GIS, AIM și platformelor de colaborare, autoritățile locale pot monitoriza și ajusta eficient dezvoltarea urbană, oferind un oraș mai durabil și mai adaptabil în fața schimbărilor constante. Un astfel de model de planificare aduce beneficii semnificative pentru orașe, inclusiv îmbunătățirea calității vieții, reducerea impactului asupra mediului și crearea unei comunități implicate activ în dezvoltarea urbană.

Din toate descrise, în Chișinău s-a reușit să fie puse bazele unei platforme geoinformaționale. Platforma poate fi dezvoltată și să se lucreze în paralel la softuri de procesare a datelor și simulări a activităților urbane. Cu ce viteză ne vom mișca? Răspunsul ar trebui să fie – REPEDE.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Construcțiile – motorul neobservat al dezvoltării economice

Un strigăt în ajunul zilei Constructorului…

 

Mai degrabă – domeniul îngropat al dezvoltării economice…

Domeniul construcțiilor are o importanță semnificativă din punct de vedere economic, având un impact major asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării infrastructurii. Ce se întâmplă în acest domeniu acum, e greu de explicat. O mulțime de politicieni se perindă pe la guvernare, aprobă legi, regulamente, scurtează calea birocratică pentru actele permisive, doar că lucrurile se  strică, din ce în ce mai tare. Pentru că oamenii ajunși accidental la butoanele puterii, tot fac breșe în legislație, introduc limitări, interdicții fără noimă, cică pentru lichidarea corupției. Doar că lichidează domenii întregi, acționând abuziv, incompetent, cu rea-credință, doar ca să-și satisfacă orgoliul propriu și să-și potolească cumva frustrările propriilor rateuri.

Da, este vorba de situația critică din domeniu, situația care poate fi vizualizată simplu, pe calculatoarele de serviciu ale funcționarilor din APL, unde cuvântul REFUZ umple ecranul.

Și, în goana pentru a veni la cârma orașului, echipele politicului se întrec în promisiuni, cum vor mai opri ei proiectele în oraș. Asta pentru că se văd mai mult procurori improvizați, asta le pare lor că știu mai bine să facă. De fapt, mai degrabă consultanții lor de doi bani le scriu în textele de discursuri, scrise din gândurile lor de oameni care nu au lucrat nici o zi în activități economice, erijați în experți peste tot ce zboară și mișcă.

Doar pentru împrospătarea memoriei – câteva aspecte cheie ale importanței economice a acestui domeniu:

  • Catalizator al Creșterii Economice: Industria construcțiilor este un motor important al creșterii economice. Proiectele de construcție generează o cerere semnificativă pentru materiale de construcție, echipamente, servicii de inginerie și design, ceea ce contribuie la stimularea producției și distribuției economice.
  • Generatoare de Ocupare a Forței de Muncă: Construcțiile angajează un număr semnificativ de muncitori, de la meseriași și lucrători calificați la profesioniști în domeniul ingineriei și arhitecturii. Acest sector oferă locuri de muncă într-o varietate de categorii, de la muncitori manuali la specialiști în managementul proiectelor.
  • Investiții în Infrastructură: Construcțiile contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, inclusiv clădiri comerciale și rezidențiale, drumuri, poduri, aeroporturi, linii de transport public și altele. Aceste investiții nu doar îmbunătățesc calitatea vieții, ci și sprijină dezvoltarea economică prin facilitarea comerțului și a mobilității.
  • Stimularea Industriilor Conexe: Industria construcțiilor stimulează și alte sectoare economice conexe, cum ar fi producția de materiale de construcție, industria energetică, sectorul furnizorilor de echipamente și multe altele. Astfel, un proiect de construcție poate avea un efect de multiplicare asupra economiei în ansamblu.
  • Impuls pentru Inovație și Tehnologie: Construcțiile sunt un teren de inovație în tehnologie și materiale de construcție. Introducerea de metode noi de construcție, materiale durabile și tehnologii eficiente energetic poate conduce la dezvoltarea și adoptarea unor soluții mai avansate și mai sustenabile.
  • Crearea Valorii Adăugate: Proiectele de construcție nu doar generează venituri directe, ci și creează valoare adăugată în economie prin crearea de spații pentru afaceri și locuințe, ceea ce poate îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și a mediului de afaceri.

În concluzie, industria construcțiilor este UNUL DIN PILONII FUNDAMENTALI AI ECONOMIEI, având un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice, creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii infrastructurii și a mediului de trai.

Deloc nu este o noutate, cea ce am înșirat în această explicație, toată lumea o cunoaște. Inclusiv, armata de doritori să ajungă la cârma primăriei. Partidele, care se consideră apte să cârmuiască sunt foarte multe. Când spui partid, vizualizezi cumva echipe de oameni competenți, cu scopuri anunțate de a îmbunătăți viața oamenilor. Deci, ar putea să răspundă și la întrebarea, care sunt propunerile partidului de soluționare a disfuncționalităților apărute, cum să redreseze situația într-un domeniu atât de mare al economiei naționale, ce planuri vor lansa în regim de urgență, pentru a nu alunga din țară și muncitorii, și investitorii, dar și să acopere gaura mare în buget, care se va tot adânci, pe măsură ce  firmele de construcții vor cădea pe butuci. Că asta se întâmplă – capitalul pleacă peste mări și țări, constructorii în Romania, Bulgaria, muncitorii iau calea unde îi duce ochii.

Așadar – provocare pentru participanți la scrutin – încercați să puneți în capul mesei soluționarea unei probleme majore, în loc de vânzoleala cu turnatul zoilor peste concurenți! Orășenii nu sunt proști, vor aprecia candidațul, echipa căruia se poartă ca partid, dar nu ca haita, care arde totul în calea ei. Fiecare candidat (chiar și cei, care vădit nu au șanse) ar trebui să-și răspundă sie și alegătorilor – cum vor să vină în administrare –  cu maturitate de lideri formați sau în calitate de kileri urbanistici, cum va arăta viitorul CMC – un organ de administrare competent sau o adunătură de cinici și frustrați…

Concentrarea pe soluționarea problemei – e valabil și pentru autoritățile centrale, este strict necesar să lase toți orgoliul deoparte și să se apuce de treabă. Criza se tot extinde, degrabă nu va mai fi ce să corectăm.

Partid sau haită – întrebarea e fundamentală (dar poate e o întrebare retorică… 🙁 ).

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 2

Baze de Date Dinamice – Fundamentul unui PUG Adaptabil

Pentru a susține un Plan Urbanistic General (PUG) dinamic, esențial pentru un oraș modern, este necesară o infrastructură robustă de date, care să ofere informații precise și actualizate în timp real. Spre deosebire de PUG-urile tradiționale, care utilizează date statice și analize punctuale, un PUG dinamic necesită o bază de date actualizabilă constant pentru a permite o planificare urbană adaptabilă. În acest context, municipiul Chișinău a început un proces important de colectare și gestionare a datelor prin intermediul platformei gislocal.md, unde sunt centralizate date esențiale despre zonificare, infrastructură și resurse urbane.

Bazele de date dinamice permit orașului să monitorizeze și să răspundă mai eficient la schimbările rapide din mediul urban. Aceasta este crucială pentru a asigura o dezvoltare durabilă, optimizată și adaptată nevoilor cetățenilor. Aspectele esențiale legate de utilizarea bazelor de date dinamice sunt – 1) actualizarea continua, 2) posibilitatea și analiza în timp real, 3)fundamentarea deciziilor strategice.

În procesul de planificare autoritățile sunt nevoiete să folosească date învechite, pe când bazele de date dinamice se pot actualiza constant, reflectând modificările în distribuția populației, în cerințele infrastructurale și în structura economică. Cu o bază de date dinamică, autoritățile pot analiza rapid date relevante și pot lua decizii informate într-un timp mai scurt. Acest lucru este esențial în gestionarea eficientă a resurselor și în planificarea proiectelor de dezvoltare urbană. Un alt scop al datelor dinamice este să ofere o imagine detaliată și în timp real a zonelor urbane, permițând autorităților să identifice zonele de risc, să optimizeze utilizarea terenurilor și să creeze strategii pe termen lung, bazate pe evoluția datelor.

Un PUG dinamic necesită colectarea și actualizarea unei game largi de date, structurate pe mai multe domenii esențiale pentru dezvoltarea urbană:

  • Demografie și Populație: Informațiile demografice, precum distribuția pe categorii de vârstă, migrația, densitatea locuitorilor și tendințele de creștere, permit planificarea optimă a serviciilor publice și a resurselor urbane.
  • Indicatori Economici: Datele despre ocuparea forței de muncă, dezvoltarea sectorului de afaceri, veniturile și taxele sunt esențiale pentru a înțelege tendințele economice și impactul proiectelor urbane asupra economiei locale.
  • Infrastructură și Transport: Datele privind traficul rutier, transportul public, accesibilitatea și mobilitatea urbană permit monitorizarea eficienței infrastructurii existente și identificarea necesităților de extindere sau îmbunătățire a rețelelor de transport.
  • Mediu și Sustenabilitate: Indicatorii de mediu, cum ar fi calitatea aerului, gestionarea deșeurilor, spațiile verzi și utilizarea resurselor, sunt cruciali pentru a asigura o dezvoltare urbană prietenoasă cu mediul și durabilă pe termen lung.
  • Calitatea Vieții: Informațiile despre accesul la servicii medicale, educație, locuințe și servicii sociale sunt necesare pentru a monitoriza calitatea vieții în oraș și pentru a răspunde prompt nevoilor cetățenilor.

Pentru a implementa un PUG dinamic, orașele au nevoie de tehnologii avansate care să faciliteze colectarea, stocarea și analiza datelor geospațiale și a informațiilor în timp real. Printre aceste tehnologii se numără:

  • Sistemele de Informații Geografice (GIS): Acestea permit autorităților să gestioneze și să vizualizeze datele geospațiale într-un mod interactiv și ușor de interpretat. Integrarea GIS în PUG-uri dinamice permite monitorizarea zonelor urbane și identificarea rapidă a schimbărilor care necesită intervenții.
  • Big Data și Analiza Predictivă: Datele masive și analiza predictivă permit identificarea tiparelor și a tendințelor urbane, oferind posibilitatea de a anticipa nevoile viitoare și de a lua decizii proactive. Analiza datelor istorice, combinată cu datele actuale, permite modelarea scenariilor de dezvoltare urbană.
  • Internetul Lucrurilor (IoT): Dispozitivele IoT, precum senzori de trafic și stații de monitorizare a mediului, contribuie la actualizarea automată a datelor, oferind informații precise despre condițiile de trafic, calitatea aerului și alte aspecte esențiale ale vieții urbane.

Implementarea unei baze de date dinamice în cadrul PUG-ului dinamic al orașului Chișinău este un pas esențial pentru a transforma orașul într-o metropolă adaptabilă și prietenoasă pentru cetățeni. Datele în timp real permit o înțelegere profundă a dinamicii urbane și oferă suport în luarea deciziilor fundamentate. Pe măsură ce orașele continuă să crească și să evolueze, bazele de date dinamice vor rămâne elemente centrale ale dezvoltării sustenabile, contribuind la construirea unor comunități mai reziliente și mai conectate la nevoile viitorului.

Cum se va descurca Chișinăul să implementeze aceste mecanisme modern de planificare? E frumos să fie răpunsul – BINE.

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 1

Tranziția de la PUG Tradițional la PUG Dinamic – O Necesitate pentru Viitorul Urban

De-a lungul timpului, planificarea urbană a fost ghidată de structuri fixe și orientată pe termen lung, denumite Planuri Urbanistice Generale (PUG). Aceste planuri, adoptate prin documentație oficială, stabilesc reguli stricte de utilizare a terenurilor, reglementări de construcție și direcții generale pentru dezvoltarea orașelor, având scopul de a crea o structură organizată și stabilă. Totuși, în prezent, orașele se confruntă cu provocări dinamice și schimbări rapide, ce necesită o abordare flexibilă și adaptabilă. Tranziția la un PUG dinamic devine tot mai relevantă, oferind o structură capabilă să se adapteze la evoluțiile sociale și economice ale orașelor moderne.

Care sunt deosebirile esențiale între abordările de planificare statică și așa-numita planificare dinamică? De ce este necesară o schimbare de la PUG tradițional la PUG dinamic?
Orașele moderne sunt organisme în continuă transformare, influențate de factori precum migrația populației, dezvoltarea tehnologică, cerințele de mediu și nevoile de infrastructură modernă. Planurile urbanistice tradiționale nu oferă întotdeauna soluții rapide și eficiente pentru aceste transformări, din cauza procesului îndelungat de aprobare și a lipsei de flexibilitate. Planurile de tip PUG sunt adesea greu de actualizat și nu pot ține pasul cu schimbările rapide.

Dacă ne referim la PUG al orașului Chișinău, putem observa, că acest document, în partea ce ține de prevederile directorii și a planurilor de acțiuni aprobate, aproape că nu a fost implementat. Aprobat în 2007, cu Regulamentul Local de Urbanism – în 2008, prevederile documentului, scopurile și obiectivele nu au fost atinse. Nu s-a reușit crearea entităților de administrare și de implementare a planului de acțiuni, proiectele prevăzute nu au reușit să fie finanțate, RLU aferent PUG-ului a rămas să fie un document rigid, care nu favorizează dezvoltarea, dar a devenit mai mult un „exercițiu matematic„ la eliberarea documentelor permisive.

În lipsa posibilității de actualizare a PUG-ului, autoritățile au apelat la aprobarea \PUZ-urilor pentru anumite terenuri/zone și, dacă ne referim la nucleul istoric – în acest teritoriu s-au luat decizii mai mult intuitive, bazate pe coordonări și avizări de instituții interesate. Desigur, problemele unui oraș ca Chișinăul, sunt foarte complexe și factorii ce influențează dezvoltarea sunt diverși și în permanentă schimbare, viața în oraș fiind dependentă de influențe diverse, interne și externe.

La finalul termenului de valabilitate a PUGului orașului, care este stabilit pentru perioada de până în a. 2006, autoritățile ar trebui să adopte concepte noi de planificare, care să aplice, pe lângă teoriile clasice de planificare și tehnicile noi de creare a bazelor de date. În era digitală avem la dispoziții tehnologii moderne, capabile să asigure crearea bazelor de date mobile, completarea periodică a acestora, utilizarea cărora pot facilita procesul luării deciziilor la nivel local, dar luând în calcul influența acestor decizii asupra orașului în întregime. Deloc simplu, acest proces de transformare a metodelor de planificare trebuie să fie cuprins atât de autoritățile orașului, dar și de autoritățile centrale, care să pregătească și suportul legislativ pentru asemenea procese. Ce ar avea de câștigat orașele din aceasta?

Avantajul principal este un ritm de dezvoltare și adaptabilitate mai rapid și rezistență la schimbări neprevăzute. În timp ce un PUG tradițional este valabil pentru perioade de 10-15 ani și necesită revizuiri complexe, un PUG dinamic poate fi actualizat mai frecvent. Acest aspect permite adaptarea planului urban la modificările demografice și economice, oferind un control mai strâns asupra dezvoltării urbane. Orașele contemporane se confruntă adesea cu evenimente neprevăzute – de la dezastre naturale până la crize sanitare sau economice. Un PUG dinamic permite orașelor să răspundă mai rapid la aceste provocări prin adaptarea regulilor de construcție, modificarea destinației terenurilor și alocarea de resurse pentru susținerea comunităților afectate.

Principalul beneficiu al trecerii la un PUG dinamic este contribuția la dezvoltarea durabilă și la implicarea activă a comunității în problemele de planificare. Prin urmare, pot fi obținute:

  • Flexibilitate temporală: Un PUG dinamic oferă autorităților locale posibilitatea de a actualiza periodic planul în funcție de nevoile comunității și de cerințele pieței. Acest lucru permite adaptarea planurilor la tendințele de dezvoltare, schimbările în structura populației și la cerințele infrastructurii.
  • Implicarea comunității: Un alt aspect important al unui PUG dinamic este implicarea cetățenilor în procesul decizional. Sistemele de consultare publică online și feedback-ul permanent permit cetățenilor să exprime opinii și să participe activ la dezvoltarea urbană a orașului.
  • Utilizarea datelor în timp real: Într-un PUG dinamic, deciziile sunt fundamentate pe date actualizate în timp real, precum date demografice, indicatori de trafic, calitatea aerului, infrastructura de transport și altele. Aceste date permit autorităților să identifice rapid nevoile comunității și să răspundă eficient la schimbările survenite în oraș.

Exemplele, pe care am putea să le urmăm le putem vedea la orașele, precum Copenhaga, Singapore, care au adoptat abordări dinamice în planificarea urbană pentru a răspunde schimbărilor rapide din mediul urban. Orașele utilizează sisteme de monitorizare a datelor în timp real, au adoptat tehnologii și utilizarea datelor digitale în planificarea orașelor, folosesc modelare digitală pentru a monitoriza utilizarea terenurilor și a gestiona eficient traficul și dezvoltarea infrastructurii. E ambițios să te aliniezi la aceste orașe, dar, cu o abordare sistemică și noi putem să mergem pe această cale. Depinde de cât de repede înțelegem, că planificarea dinamică este soluția potrivită pentru o planificare urbană eficientă.

Adoptarea unui PUG dinamic reprezintă o tranziție necesară pentru orașele moderne, care caută să răspundă provocărilor contemporane și să rămână competitive. Un PUG dinamic transformă planificarea urbană într-un proces continuu și colaborativ, orientat către cetățeni și bazat pe date. Această abordare asigură că orașele sunt capabile să evolueze și să se adapteze, oferind în același timp o calitate a vieții mai bună pentru locuitori și o infrastructură sustenabilă pentru generațiile viitoare.

Cum se va proceda la Chișinău? Desigur, va fi elaborat PUG în conformitate cu procedurile legale, proceduri stabilite inclusiv în Codul nou al urbanismului. În noul Cod s-a făcut mai mult accentul pe diferite coordonări, expertize și avizări, pe care și le-au dorit autoritățile centrale, mai puțin pe metode moderne de planificare. Dar nu există o interdicție de a forma baza de date mobile, cu atât mai mult, că am reușit să punem începuturile unui sistem georeferențiat de date, proiectul gislocal.md, care este deja populat cu hărți ce reflectă domenii de activitate a orașului. Sistemul poate și trebuie să fie dezvoltat și, în paralel să se lucreze la crearea instrumentelor de procesare a datelor și de modelare.

Este nevoie de resurse substanțiale, da și de implicarea autorităților de diferite nivele, ca să fie armonizată și legislația, folosind experiența orașului în acest sens. 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Minciuni de la Zina POPA

Când ești consilier municipal și îți pare că ai voie să spui minciuni aiurea, e straniu să gândești că chiar toată lumea te crede. Mai ales, că nu prea s-a demonstrat mare nivel de performanță a echipei în general, dar și probe pe insinuările pe care le tot aruncă în public  la fel, nu se aduc. 

Adică, pentru a distrage cumva atenția de la prostiile care se tirajează pe bandă rulantă, e bine să mai organizezi o conferință de spus inepții, în calitate de mari gradostroiteli, aici consiliera se consideră expert.

Poate că nici nu e vina consilierei. Posibil că consultanții îi livrează aceste dezinformări și ea le crede pe bune și le vociferează cu gras tremurând, cu grija de oraș și cu frica de mafia imobiliară… Poate.

Dar sigur sună ridicol.

Ce a vrut să spună consiliera, referitor la cifra statistică de majorare cu 82% a autorizațiilor emise în 2021 față de 2020? Cred că nici ea n-a înțeles. Mai jos – linkul cu informații veridice, dar nu cele citite în stele.

Dar fluturatul cu răspunsul direcției către AST, cu linkul pentru citirea informației pe care agenția a solicitat-o? Că AST nu poate accesa un link să citească? Că nu vrea? Sau poate stimata doamnă consideră, că cumva inspectorii sunt un fel de baroni, cărora informația ar trebui să li se livreze cu colaci și în cutii legate cu fundițe, sau poate cu tam-tamuri în conferințe de presă? Foarte stranie reacție.

Cea ce nu cunoaște consiliera e, că direcția arhitectură prezintă către AST orice tip de informații, inspectorii știu drumul la direcție, pot face cunoștință cu orice dosar, precum și specialițtii direcției știu drumul la agenție. Sunt două autorități, care au multe activități ce se intersectează, și comunicarea este una conformă. Desigur, dacă cineva nu se apucă să facă showuri și pe la AST, să-i transforme în mănușă cu care să strângă jăraticul unor țârâieci de partid.

De unde a ajuns consiera să aibă răspunsul de la AST ca să fluture cu acesta? Ea a fost persoana, care a dat indicații inspectorilor de la agenție și iaca, nu au satisfăcut-o, pentru că nu știu să citească un link? Catastrofă! Trebuie urgent de strigat în conferință, ca să se vadă prostia de departe. Oare la AST nu i-au spus, că ei au și pachetul întreg de documente, care le-a fost prezentat la momentul, când s-a solicitat avizul pentru proiect? 

Escrocii politici nu prea înțeleg, că autoritățile de control nu sunt bâte în mâna cui dorește să le apuce, dar sunt entități care au în sarcină asigurarea calității în construcții și a disciplinei. Dacă se depistează greșeli – se corectează. Se emit prescripții și se impun măsuri de remediere. Și se aplică sancțiuni pe fapte ce constituie contravenți – abateri de la lege, care au un grad redus de pericol social (așa se definește în codul contravențional). Dar  mai întâi se identifică și se califică fapta, măsura în care s-a încălcat legea. Și asta o face un inspector, care are calificarea respectivă și responsabilitatea care îi revine prin funcția pe care o deține. 

Dar de ce poartă răspundere Zina Popa? De nimic. Orășenii n-au cum s-o întrebe de ce în calitate de consilier nu reușește nimic, decât scandaluri. Și prostii spuse de la microfon despre tot ce se face în executiv. Și o vendetă personală față de arhitectul șef, pentru că așa îi dictează gașca. Nu partidul! Dar gașca, care crede că așa ei aduc plus valoare partidului. Asta e treaba lor. Doar încerc să înțeleg, unde se naște ura asta viscerală, care le întunecă mințile și sunt gata să umble cu toaca ziua întreagă, în loc să propună și să realizeze proiecte necesare municipalității.

Oamenii sunt sătuli de scandaluri. Ar trebui să se colaboreze, să se muncească. Și noi, și cei de la AST, și consilierii, toți suntem plătiți din bani publici. Sigur nu pentru asta se achită impozite, ca să se tragă de păr unul pe altul și să delecteze publicul cu  năzdrăvănii de partid. Autoritățile publice au sarcina să acționeze în comun, ca să rezolve probleme, asta încercăm să facem și invităm și alte autorități să nu se măscărească cu acțiuni de vendetă politică. E mult de muncă.

Aici informația reală cu datele statistice referitor la numărul de autorizații emise în 2020-2021. 

https://www.facebook.com/i.ceban.public/posts/984429475494261

Aici „Paranteze” a făcut copy paste la balivernele din conferința lor. 

P.s. Au folosit o fotografie de când eram mai tânără, mie îmi place, mulțumesc, „Paranteze”  🙂

https://paranteze.md/news/primaria-chisinau-a-eliberat-cu-823percent-autorizatii-de-constructii-mai-mult-in-2021-fara-infrastructura-sociala?fbclid=IwAR1LFXWhbLPE-XOyfwiov8FI7VenYrYqlZ3n2pr5TlA0O-KFISQg8GG5DGc

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul Urbanismului – între necesitate și modă – 8

Încă o postare referitor la discuțiile organizate de parlamentari, care încearcă să promoveze pentru aprobare Codului Urbanismului și a Construcțiilor. Un document total nepregătit, care ar trebui revizuit și elaborat cu echipe de specialiști, care știu să scrie proiecte de legi și mai cunosc și domeniie vizate.

Ciudățeniile cu presiunea pe aprobarea Codului continuă, nu e clar de ce se insistă pe aprobarea acestuia, cu atât mai mult, că cei care îl promovează sunt foarte departe de a înțelege complexitatea unui document de asemenea anvergură. Dar totuși, considerăm că explicațiile noaste pot contribui la luarea unei decizii corecte, ca să nu se încâlcească lucrurile și mai tare.

Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu suportul „Fundației Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului” a prezentat Parlamentului concluziile asupra documentului aprobat în prima lectură și a situației de proceduri legale cu acest document, precum și unele propuneri pe textul documentului. Propunerile în orice caz rămân a fi valabile, inclusiv dacă documentul va fi întors la revizuire, acestea pot fi utilizate în procesul de modificare a legislației, grație necesității soluționării problemelor punctate.

Anexă – Raportul pe analiza tehnico-juridică efectuată de „Fundația Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului”

Analiza tehnico juridica CUC

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult →