Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.
Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:
- La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).
Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.
Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.
Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private – în art. 54 alin. (1) – (3)[1]
Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )
PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.
Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.
Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut.
Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.
Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.
Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.
- Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.
Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.
Cum se procedează în Romania?
Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].
Ce redactări propune ADU?
Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.
Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.
https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA
[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
Citeste mai mult →
