Category Archives: Dezvoltare urbana

Posted on publicat de by svetlana

Al doilea accident într-o luna

Așa ceva nu trebuie să se întâmple! Al doilea caz într-o lună, în Chișinău. De data asta – într-o gospodărie particulară, săpa omul un șanț cine știe pentru ce necesități, probabil își câștiga existența muncind – deloc ușor. Probabil proprietarul n-a dat mare importanță acestei intervenții, și-a angajat un munictor, i-a arătat cu degetul unde să sape, i-a zis verbal la ce cotă de adâncime să ajungă. Probabil are remușcări acum, că nu s-a asigurat cu toate elementele de protecție la executarea lucrărilor, probabil a economisit banii proprii, pentru că banii proprii sunt întotdeauna mai de preț decât sănătatea muncitorilor. Probabil nici nu s-a gândit, că dacă efectuează lucrări în regie proprie își asumă și responsabilitatea șantierului în întregime, inclusiv pentru siguranța și protecția muncii. Probabil o să vândă casa ca să nu-i stea acest muncitor toată viața în fața ochilor. Probabil va avea sechele de conștiință pe viață… Probabil.

Dar cert este: lucrurile se întâmplă pentru că autoritățile responsabile cu controlul în construcții sunt absolut ineficiente și nu constituie un instrument de temut pentru cei care încalcă normativele de construcție, care efectuiează lucrări fără a avea grijă de siguranța și protecția muncii pe șantiere. Anume nonșalanța cu care lucrează organele de control face posibilă atitudinea iresponsabilă a beneficiarilor și a antreprenorilor. Asta ne costă vieți. Trist.

http://unica.md/monden/un-barbat-din-capitala-murit-la-locul-de-munca-fiind-strivit-de-o-placa-de-beton-avea-doar-36-de-ani/ 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

În construcții orice pas este normat

Așa e, totul se normează cu o meticulozitate care uneori pare chiar excesivă. Totul – pentru asigurarea unui nivel de calitate satisfăcător, pentru siguranță, stabilitate și protecția vieții si sănătății oamenilor care realizează lucrările de construcții și a celor care vor exploata construcția pe toată durata de existență a ei.

Tehnica securității și protecția muncii fac un compartiment foarte larg în cadrul organizării execuției lucrărilor pe șantierele de construcții și nu este la discreția beneficiarului sau a antreprenorului. Sunt cerințe obligatorii de îndeplinit pentru toți participanții în procesul investițional și cad sub incidența controlului permanent al autorităților de supraveghere/control al statului.

Realitatea e mai urâtă și se vede de la distanță, fără ca măcar să intri pe șantier. Dacă mergi pe străzile orașului poți vedea și utilaje de construcții lucrând în afara îngrădirilor, direct de pe carosabil, fără a fi redirecționate nici fluxurile de pietoni, nici de transport, muncitori îmbrăcați în haine de la second hand, fără îmbrăcăminte/utilaje de protecție, materiale depozitate în drum și multe alte. Lucrurile se pot concretiza și în interiorul șantierelor, asta sper s-o facă autoritățile, după asemenea cazuri.

Tehnica securității și protecția muncii sunt prea scumpe pentru dezvoltatori. Trebuie să elaborezi proiecte, fișe tehnice, să cumperi haine muncitorilor, încălțăminte, să faci instruiri, să asiguri supravegheri. Pentru ce, dacă și așa merge, nimeni nu se cramponează de încălcările pe acest subiect. Doar că se întâmplă lucruri periculoase, soldate cu decese. Cum am ajuns să fie economia de bani mai importantă decât viața și sănătatea oamenilor? Trist.

http://aif.md/tragedija-na-stolichnoj-strojke-muzhchinu-pridavilo-jekskavatorom/?fbclid=IwAR19NMIry5dEn_JVfKwuWYyvSlhvuTto5-Q5Hv0voeiq6qNRVPOvU0eE89w

 

 

 

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 2

sursa foto: Ghid http://reporteris.ro/exclusiv/reportaje/item/85879-biblia-primarilor-ghidul-pentru-un-oraș-adevărat.html

E multă lume care se pare că știe cum să soluționeze problema transportului, a parcărilor a designului străzilor, chiar și în scrierea unor planuri de mobilitate urbană. Unii se miră de faptul că de aceste probleme se ocupă direcția urbanism, că cică ei n-au nici o treabă cu transportul, direcția transport se joacă de vreo câțiva ani cu tichetarea electronică, se bugetează cheltuieli pe diecții fără a avea aprobate strategii și planuri concrete, anul trece, se raportează așa cum se primește, problemele cresc în loc să se subțieze. ONGurile elaborează propuneri de politici, care rămân la nivel de cercetări particulare, pe care nu și le asumă municipalitatea. De ce?

Pentru că fiecare lucrează de capul lui. Rânza nu permite să colaborezi cu autoritățile, pentru că acolo “totu-i varză”. Și cred că au dreptate să spună așa, din moment ce la primărie adesea se lucrează fără a respecta procedurile legale, procesele firești pe care trebuie să le parcurgă o politică din momentul inițierii, prin elaborare, consultare, avizări, aprobare. Se cred parcă atotștiutori și consideră procedurile ca și simple birocrații, de parcă ar fi discreția lor să respecte procedurile legale sau nu.

Dar anume aceste birocrații pun markerele care ne asigură că documentele (oricare ar fi – strategii, planuri, alte politici) 1) vor fi stabilite sarcinile corecte pentru elaborare, prin Decizie a Consiliului; 2) se vor elabora de către specialiști notorii, selectați printr-un proces calitativ de licitații; 3) procesul de consultare nu va fi unul de bifă, organizat doar pentru raport finanțatorului, dar va fi organizat în procedura legală de consultări, unde părerea cetățenilor nu se pierde, dar se contabilizează și se lucrează cu fiecare propunere; 4) se avizează de către toate autoritățile interesate, pentru proiectele nu se elaborează pentru un câmp viran, dar într-un oraș cu interconexiuni pe diferite domenii; 5) finalul – Consiliul va primi acest document spre aprobare, pentru că fără faza asta va fi doar încă un plan pus pe raft. Scump și anevoios. E mai simplu să scrii să publici și să lași, poate se primește cineva să implementeze. Eu tot așa fac, doar că ceea ce public pe blog nu are pretenția de a fi politică publică.

E îmbucurătorfaptul că proiectul UNDP Green City Lab are drept obiectiv consolidarea capacităților autorităților publice municipale în domeniul planificării mobilității și își propune să elaboreze un plan de mobilitate pentru Chișinău. Măcar o rază de lumină pe acest subiect. E bine că au în calitate de consultant național pe Victor Chironda cu master european în studii urbane. E persoana care se pare că poate mișca lucrurile. Va avea nevoie de efort deosebit, ca să integreze activitatea laboratorului cu activitatea autorităților publice, e determinantă această sinergie pentru atingerea scopului, inclusiv consultarea cu publicul, care să nu fie una sectantă, dar publică, în plin sens al obligațiilor pe care le impune legea.

Mai puțin e relevantă elaborarea ghidului de design al străzilor. A fost discutat acest subiect la Forumului Smart City, unde și colegii din România au avut aceiași părere, că un folos mai mare ar avea traducerea în română a “Ghidului global al designului stradal” (Bloomberg Initiative for Global Road Safety), pe care s-au oferit cu generozitate sa ne-o livreze. Ne-au și transmis primele două capitole traduse, le mulțumim pentru aceasta și așteptăm în viitorul apropiat să fie editat și Ghidul în întregime. Ghidul adaptat la legislația Republicii Moldova? Mai degrabă – utilizarea soluțiilor recomandate în Ghid în proiectele planului de mobilitate pentru Chișinău. Și situația este de fapt tocmai inversă – nu ghidul trebuie adaptat condițiilor normative existente în Moldova, dar normativele ar trebui adaptate și corectate pentru a putea fi posibilă aplicarea soluțiilor din Ghid, cele care vor fi confortabile pentru a fi utilizate in Chișinău. Cam așa. Dar – se poate face și ghid, dacă autorii pot aduce plus valoare Ghidului Bloomberg – de ce nu?

Mult mai importantă e clarificarea situației cu documentul pe care îl elaborează Chișinăuproiect, pentru ca să se excludă dublările, contradicțiile și incompatibilitățile soluțiilor. E posibil, dat fiind incipiența la care se află aceste lucrări. Se poate avea încredere în echipa Green City Lab, au și capacitate și finanțare pe măsură, deci trebuie să se reușească să elaboreze un document viabil, nu doar o cercetare interesantă.

Succese echipei și primăriei.  

 

Ghidul global al designului stradal, Bloomberg Initiative for Global Road Safety

Ghidul Global al Designeului Urban(cap 1-2)

Aici poate fi găsit Ghidul pentru free download:

Global Street Design Guide

 

Global Designing Cities Initiative în comun cu National Association of City Transportation Officials (NACTO) pune la dispoziție mai multe ghiduri utile:

Urban Street Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-street-design-guide/ 

Urban Bikeway Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-bikeway-design-guide/

Transit Street Design Guide

https://nacto.org/publication/transit-street-design-guide/

Încă un document util:

Ghid de planificare și gestionare a sistemului de parcări urbane

http://www.epomm.eu/newsletter/v2/content/2017/0217/doc/Romanian_parking%20guidelines_RO.pdf?fbclid=IwAR3yQYblArwoPbYnZOElPmSr2QXFNelVCspdfc62WdxKXC_J1dT458siF1w

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări?

Sursa foto: http://oer.ro/ghidul-pentru-planificarea-mobilitatii-urbane-durabile-disponibil-in-limba-romana/

Concepție, cu elemente de strategie, dar și abordări de program/plan pe unele direcții.

Mai întâi a fost un caiet de sarcini. Aprobat. Putea fi mai bun. Dar pentru că consultările au fost, ca de obicei, de bifă,[1]s-a primit așa cum s-a primit. Consiliul a aprobat acest caiet de sarcini, s-au desfășurat procedurile de achiziții și iată – a doua ședință tehnică cu platformă de discuții.

Iaca așa, te cheamă să vii să dezbați, să faci propuneri, dar fără a exista careva informații publice, materiale, care vor fi supuse Consultărilor. Se contează, că participanții vor oferi soluții ad-hoc, după ce vor vedea materialele proiectate pe ecran? Nu e chiar eficient să lucrezi în așa mod, dat fiind complexitatea problemelor abordate. Da, lucruri generale pot fi spuse și au tot fost spuse de-a lungul timpului, de către diferiți experți, la diferite mese rotunde și conferințe, doleanțele locuitorilor orașului sunt cunoscute – toți își doresc și transport public calitativ, și trotuare libere de mașini, și piste pentru bicicliști, și spații publice prietenoase oamenilor, și parcări în locurile potrivite, și instrumente inteligente și multe altele. Pentru asta nu e nevoie să aduni lumea la dezbateri – și așa e clar.

Dar pentru ca toate acestea să se întâmple – modernitatea a inventat planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD), ba chiar pune la dispoziție și ghiduri de elaborare și implementare a PMUD. Spre ex. – Guidelines. Developing and implementing a Sustainability Urban Mobility Plan[2].

De ce la Chișinău ar trebui să inventăm o altă cale? Avem capacități mai mari decât structurile europene? Suntem mai specialiști decât experții antrenați în elaborarea ghidului enunțat? Cum să nu!

Felul în care se organizează lucrurile ne face să concluzionăm că instituțiile responsabile sunt într-o lipsă acută de specialiști care să gestioneze procesul de elaborare și aprobare a politicilor urbane într-un mod calitativ și, mai ales, transparent. Pentru că transparența e esențială într-un proces de elaborare PMUD. Proiecte elaborate chiar și de cei mai buni experți nu au nici o șansă să fie realizate, dacă vin în contradicție cu doleanțele comunității. În plus, în societatea civilă se poate găsi și expertiză necesară pe unele subiecte cercetate, care nu trebuie să fie ignorată, mai ales când se cunoaște nivelul modest al capacităților instituționale ale beneficiarului și proiectantului.

Dar se procedează exact invers – consultările publice se înlocuiesc cu ședințe tehnice (sau se cumulează, pentru a da aere de consultare cu publicul), care ulterior se vor raporta ca participări ale publicului, dar asta e departe de a fi consultare. De menționat, că în Caietul de sarcini, la p.6 Temeiul juridic, este inclusă Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016, Cu privire la Mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional[3]. În plus – ședința e anunțată pe data de 26 noiembrie 2018, la ora 14.00 (oare nu se cunoaște despre Dispoziția primarului să fie organizate toate consultările publice în afara orelor de lucru?)

Deci, autoritatea publică, autorii sunt obligați să respecte procedurile impuse prin acest Mecanism – asta înseamnă să fie numită consultarea în mod regulamentar, să fie plasate informațiile în timpul prevăzut în surse disponibile, pentru ca participanții doritori să se implice în discuții să aibă posibilitate să vină cu propuneri calitative, care să îmbunătățească documentele elaborate de către autori. Autoritatea publică evită să utilizeze acest mecanism eficient de monitorizare și influență a procesului de luare a deciziilor, prin aceasta riscând să obțină documente necalitative, care, pe ultima sută de metri, la prezentarea pentru aprobare în Consiliul Municipal, să nu mai poată fi îmbunătățite. Cum s-a mai și întâmplat, cu alte documente, ex – PUZ centru Chișinău (autor – tot Chișinăuproiect).

Ce e de făcut? Se cunoaște. Dacă se va discuta și se vor organiza consultările regulamentar – totul va intra în normalitate. Chiar dacă va trebui să se revadă unele lucruri deja executate. Cu atât mai mult, că și proiectul Green City a anunțat că planifică elaborarea unui plan de mobilitate pentru Chișinău – deci există posibilitate financiară să se treacă la un lucru bine făcut. Primarul și consilierii pot și trebuie să ceară acest lucru, să imună asigurarea un proces de consultare legal și transparent, care va aduce la masa discuțiilor și expertiză calitativă.  

Că doar n-o să fie fiecare cu planul lui? Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Arendă terenului pentru construcții – A fi sau a nu fi?!

 

Decizie a Consiliului Municipal de transmitere în arendă a unui lot de teren pentru construcție – situație controversată care continuă de ani de zile și se pare că toți sunt satisfăcuți de felul cum se gestionează terenurile în municipiu. Doar că conflictele nu se mai termină și fondul municipal de terenuri se tot subțiază, fără a aduce careva profituri nici financiare nici sociale. De ce asemenea decizii se poziționează aproape pe la limita legalității? De ce Consiliul nu utilizează alte forme de atribuire a terenurilor pentru construcții?

Întrebări, pe care și le pun mulți, mai ales când apar conflictele între locatarii  în curțile cărora se  transmit cu titlu arendă terenuri pentru construcții. Este straniu să fie transmis un teren pentru construcții printr-un contract de arendare care, de fapt, este prevăzut pentru terenurile agricole și utilaje agricole. Cât de corect este să  fie folosită o formă nespecifică de contract pentru folosirea terenului în scopul realizării obiectivului de construcții care, în mod sigur, după expirarea termenului contractului nu va putea fi înlăturat de pe teren, fără a fi distrus? Cum vede rezolvarea problemei autoritatea locală? Se prezumă, din start, că acest teren va privatizat de arendași îndată ce vor fi începute lucrările de construcție, adică la un preț normativ, mult sub preț de piață? Acesta este scopul adevărat, să evite procesul de vânzare la licitație a terenului, ca să diminueze prețul real al terenului? Și care ar fi interesul Consiliului să aprobe astfel de decizii? Sau doar a unor consilieri? Consilierii înțeleg oare că aduc atingere interesului general, cu prejudicii substanțiale bugetului și comunității?

Cred că este nevoie de clarificări pentru a facilita unele răspunsuri la aceste întrebări, a se vedea mai jos câteva secvențe din legislație, referitor la contractele de arendă.

Mai întâii, crâmpeie din teorie:

Contractul de arendă – varietate a contractului de locațiune – este un contract prin care una dintre părți – numită arendator – transmite celeilalte părți – numită arendaș – bunuri agricole în vederea exploatării pe o durată determinată și în schimbul unui preț – numit arenda – stabilite de părți.

Contractul de arendare poartă caracteristicile regimului juridic al unui contract civil încheiat pentru satisfacerea intereselor specifice legate de exploatarea bunurilor agricole și de obținere a contraprestației echivalente acestei exploatări. În toate cazurile, pentru a fi în prezența unui contract de arendare, bunurile menționate trebuie să fie destinate exploatării (producției) agricole de către arendaș.  Concluzia care se impune cu necesitate este ca dreptul de folosinta al arendașului nu este unul real, ci un simplu drept de creanta care se realizeaza prin intermediul arendatorului (locatorului), desi se exercita asupra unui lucru presupunând, deci, „contactul material cu respectivul lucru”.[1]

Ce găsim în legislație:

Codul Civilstabilește obiectul contractului de arendă – exploatarea terenurilor și a bunurilor agricole. Articolul 911(1)[2]“Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.”

Comentariile la Codul Civil[3]explică prevederile Codului în ceea ce privește contractul de arendă, punctând pe esența contractului anume în reglementarea transmiterii în scopul exploatării temporare a unui teren și bunuri agricole. Deosebirea față de contractual de locațiune (contractual de arendă fiind văzut ca o particularitate a contractelor de locațiune) constă anume în transmiterea bunului nu numai în posesiune și folosință, dar pentru exploatarea. Exploatarea presupune față de obiectul contractului a tuturor operațiunilor pentru posesie, folosire,  prelucrare, îmbunătățire și altele, care sunt necesare pentru obținerea unui fruct – scopul final al acestui contract. (Fructul a se vedea comentarii pentru art. 299 Cod Civil).

Codul funciar[4]face referire la contractile de arendă doar la capitolul V Terenurile cu destinație agricolă. Doar în acest capitol se specifică condițiile de arendă și se înscriu atribuțiile specifice pentru acest tip de relații (art. 41 Arendarea terenurilor).

Legea cu privire la arendă în agricultură[5]face descifrarea a tot ce este contract de arendă în agricultură, unde, la expirarea termenului de arendă se prevede obligația arendașului de a restitui bunurile în starea care le-a primit.

Art. 127 (1) “La expirarea termenului contractului de arendă a bunurilor agricole, altele decâtterenurile, arendaşul este obligat să le restituie arendatorului în starea în care le-a preluat, ţinîndu-se cont de gradul de uzură.”

Cum e și de înțeles, alte scopuri decît posesiunea și folosința bunurilor agricole în acest act legislative nu se gășete nimic.

Superficia.Acest drept real asupra unui teren permite executarea lucrărilor de construcții. Art. 443, Cod Civil, prevede: (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.

Asupra dreptului de superficie se aplică regulile dreptului de proprietate, este posibil stabilirea unui termen rezonabil si sunt clarificate aspectele legale privind construcțiile realizare, redevențele și alte momente specific.

Aici ar putea autoritatea să caută răspunsuri pentru situțiile în care se decide atribuire de teren, fără a apela, din diferite considerente la vânzarea acestuia.

Și autoritățile și beneficiarii ar trebui să verifice contractile de asociere în diferite societăți civile, în baza contractelor de arendă, s-ar putea și pe acest strat de relații să nu fie totul chiar perfect. Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Fiecare se distrează cum poate

Oameni maturi, serioși, care se adună în partiduțe, ajung să fie aleși în Consiliu și ei chiar sunt convinși, că locuitorii orașului nu ar ști din ce buget se fac terenurile de joacă pentru copii în cartiere. Umblă pe la tăiat panglici , se pozează cu copiii și cred din tot sufletul că asta-i megaocupație în calitate de consilieri. Și pentru că terenuri nu sunt chiar atît de multe realizate – sunt nevoiți să se afișeze pe rind, mai multe partide la același teren. Da, ar fi perfect să nu fie doar echipamente “tuflite” pe pamant fără acoperire cu strat potrivit.

Altii pun si ei pe fb fotografii, ca să arate cât de bine au lucrat la primărie, instalând terenuri de “work-out”, de fapt tot doar echipamente, terenul fiind iacoperit cu pietriș. Ce le trebuie la orășeni terenuri acoperite cu strat antitraumatic, că doar nu suntem la București, e bine și așa! Dacă după ploaie trebuie să sari prin băltoace ca să ajungi la vre-un scrânciob – asta nu mai interesează pe nimeni, principalul e să tai panglica și să postezi pe fb.

Potențiali candidați, care deja au pornit de la ușă la ușă, cu promisiuni, desigur, fotografii cu bătrânii și copiii de prin ogrăzi, pe la aceleași terenuri de joacă. Oare încearcă să se vadă dintr-o parte? Chiar cred că aceste fotografii o să le aducă plus valoare?

Întâlniri, ședințe, conferințe, mese rotunde, exerciții, jocuri și cochetări cu societatea civilă, consultări, marșuri și mitinguri– toate bune pentru vizibilitate, dar între timp – plan general uitat, regulament de urbanism încălcat, transport public în colaps, drumuri blocate, trotuarele ocupate de mașini și praguri, blocuri locative în dezastru, ÎMGFL în procedură de faliment… Lipsă de viziune? Are cine să abordeze aceste probleme la un nivel serios?

Rapturile continuă, inacțiunea și incompetența se îngrașă. În loc de lucruri complexe și administrare adevărată  – activități pitice și mult show. Și asta pe fonul unor proiecte cu finanțări reale, care pot susține acțiuni calitative de anvergură, capabile să pună bazele unei dezvoltări inteligente, să fie și Chișinăul un oraș Smart. Cu atât mai mult că există și soluții pe potrivă pe care le tot văd potentații noștri în vizitele de studiu. Dar în loc de asta –  se poartă ca un fel de găini care se ouă cu câte o mărgică și cotcodăceșc, făcând selfe-uri cu alaiuri și tobe.

Oare cine să răspundă la întrebările Curții de Conturi și să facă regulă în proprietășile municipalității? Desigur că e mai greu decât doar să pui indicatoare turistice și copaci cu baterii (mai ales dacă le fac alții pentru tine și tu doar bați din palme) și să jăcmîneși terenurile din curțile blocurilor.

http://www.ccrm.md/audit-primaria-chisinau-nu-a-inregistrat-in-evidenta-contabila-terenuri-in-valoare-de-cel-putin-37-miliarde-lei-1-3744

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Rapt de spații verzi în Chișinău pe str. Dimo 7/3

Cu referire la amplasarea unei construcții abuzive în preajma blocului 7/3 din strada Dimo, sectorul Râscani, Chișinău, câteva sugestii potentaților, care mai au și obligații:

Din informațiile apărute pe rețelele de socializare [1]- termenul de autorizare a lucrărilor este expirat. Legea 163 specifică foarte clar: Neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizaţia de construire duce la pierderea valabilităţii acesteia, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii în condiţiile legii[2]. Respectiv, din momentul pierderii valabilității, beneficiarul nu dispune de o autorizație – e o construcție neautorizată.

Art. 28 al aceleiași legi constată asemenea situații ca fiind construcții neautorizate. “(1) Construcţiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire sau a certificatului constatator care confirmă aplicarea principiului aprobării tacite se consideră construcţii neautorizate”. “(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională sau penală”.

În Codul Contravențional[3]sunt prevăzute încălcările privind “construcțiile neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţiile existente” (art. 179) și “Folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier şi spaţiile verzi pentru defrişare construcţie de clădiri administrative, depozite şi alte obiective” (art. 134).

Constatarea contravențiilor administrative prevăzută la art. 179 este pusă în competența organelor specializate ale administrației publice locale. Lista persoanelor care sunt în drept să constate contravenția prin proces-verbal: primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii și șefii adjuncți ai subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale, specialiştii principali şi specialiștii coordonatori din cadrul acestora desemnați de către primar.(Cod Contravențional, art. 423-10) De luat în considerație, că și Inspecția de Stat în Construcții a mai păstrat această competență, prin art. 416.

Concomitent cu constatarea contravenției agentul constatator este în drept să dispună sistarea executării lucrărilor de construcție și să solicite instanței de judecată aplicarea măsurii de siguranță prevăzute la art. 4396. Masura de siguranță prevăzută de acest articol este demolarea construcțiilor neautorizate.

Agentul constatator pentru contravențiile administrative prevăzute la art. 134 este Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, și se examinează de către organele de protecție a mediului. (art. 405, Cod Contravențional)

A se citi “sunt în drept să constate” – sunt OBLIGAȚI să constate! Nu doar să elibereze prescripție de sistare, care poate fi contestată oricînd, dar – întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției administrative, cu cererea de sistare și demolare, în mod regulamentar. Asta sunt obligate serviciile responsabile sa facă urgent.

De faptul, că pe o suprafață de 5,5 ari nu se poate amplasa un bloc locativ multietajat  – e o altă discuție, referitor la ceea ce se definește ca și “teren”, cum se amplasează obiectul cu toată infrastructura necesară, inclusiv parcări – toate pe acest teren, dar nu din contul vecinătăților. Și cum în Chișinău toate acestea sunt total ignorate și încălcate – e o discuție mai lungă, dar trebuie abordată cât mai urgent, orașul se sufocă de inepțiile urbanistice și de hapsânia investitorilor fără scrupule.

sursa foto: http://protv.md/stiri/actualitate/cu-lovituri-de-ciocan-si-zgomot-de-bormasina-locuitorii-unui-bloc–2399501.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+ProTv-ToateStirile+%28Pro+Tv+-+Toate+Stirile%29

[1]https://www.facebook.com/sluchkorrmoldova/photos/pcb.636036803519044/636036770185714/?type=3&theater

 

[2]art. 15 (2) http://lex.justice.md/md/335823/

 

[3]http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330333

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Inițiativele frumoase ale proiectului PNUD în Chișinău

Sursa foto: https://www.architonic.com/en/product/artemide-architectural-solar-tree/1193951

Instalarea în spațiile publlice ale orașului a palmierilor solari “solar palm tree” ne conduce la ideea că putem și noi trăi ca în Dubai, cu servicii inteligente și cu instalații economice din punct de vedere energetic. Totul bine și frumos, cu atât mai mult, că reprezentanții proiectului au dat asigurări că toate acțiunile preconizate vor fi consultate cu comunitatea și se va ține cont de părerile expuse în cadrul consultațiilor, va fi o deschidere maximală a activităților. Pe acest subiect s-au axat propunerile echipei foarte mici de invitați la o consultare pe acest subiect, ținută la data de 5 noiembrie 2018 de către Unitatea de Inovație din cadrul PNUD Moldova[ https://www.facebook.com/greencitymoldova/photos/a.513425775489890/1153099168189211/?type=3&theater]. Un aspect important privind accentul pe consultări urmează a fi clarificat pentru asigurarea unui succes al acțiunilor propuse.

Recomandările noastre referitor la alegerea locurilor de instalare a palmierilor solari a fost să se organizeze consultări cu respectarea procedurilor legale, ceea ce nu este o problemă pentru un proiect UNDP, MiLab are suficientă capacitate să susțină acest proces calitativ. S-a discutat și despre schimbarea accentului care să fie pus pe spațiul public, ca element funcțional integrat într-un context existent al unui spațiu mai mare urban. E binevenit un concurs de proiecte a amenajării spațiului public, în care va fi utilizat un element multifuncțional ”solar palm tree” (cu acces gratuit la wi-fi, cu sursă de încărcat diferite device-uri, loc de odihnă, panou informațional, s.a.) – anume în acest mod ar fi o abordare competentă pentru realizarea ideii de palmieri solari. O idee bună trebuie să beneficieze și de o implementare pe măsură, altfel riscul insuccesului rămâne a fi unul major. Avem suficiente exemple în Chișinău când se profanează ideile bune, demotivând în continuare orice acțiuni pe aceste teme, orășenii își pierd încrederea și nu mai susțin astfel de proiecte.

Personal, percep orice consultare/eveniment la care particip ca un angajament, fie și nu prea consistent, dar care te obligă să urmăreși ce se întâmplă în continuare, după ce te-ai dat cu parerea. Dedici timp, te implici – respectiv te interesează și să fie cu folos implicarea pe care o ai, să fie utilă părerea și să se îmbunătățească lucrurile. Pe această cale încerc și să mă disociez de consultările ”de bifă” în care sunt atrasă uneori. Contez foarte mult pe competența echipelor PNUD, care vor ști să valorifice la cel mai înalt nivel segmentul de transparență decizională cu respectarea procedurilor legale, asigurând și o scalabilitate proiectelor-pilot, pe care și le propun spre realizare. Succese ii dorim echipei dar și nouă, orășenilor, pentru că cheia succesului este în valoarea lucrului integrat și sinergia puterilor membrilor comunității. Invitația pentru vineri, la primăria mun. Chișinău cu îndemnul de a participa la alegerea împreună a locului unde vor fi instalați arbobrii solari[ https://www.facebook.com/PNUDMoldova/photos/a.191297437606739/1899840966752369/?type=3&theater ] arată să fie unul pe potrivă de a anunța un concurs de proiecte. O schită-proiect de spațiu public (poate fi și un PUD), instalarea palmierilor solari consitituind unul din elementele spațiului, dar cu soluțiile de proiect dezvoltate conform rigorilor urbanistice. Există comunitate de profesioniști, dar și studenții pot participa, exemplul concursului organizat de Ambasada Franței a demonstrat acest lucru. Diferența e în faptul, că acum există și finanțare pentru realizare, fapt extrem de motivant pentru potențialii participanți, care au posibilitatea să-și vadă realizată lucrarea de concurs. Deci – Concurs de proiect urbanistic! Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Plan Urbanistic Zonal în volum redus – găselnița șmecherilor în Chișinău.

Încă o consultare publică anunțată pentru PUZ Chișinău[1], în perimetrul străzii Gării – str. Odesa – str. Fântânilor – str. Iu. Gagarin. E o necesitate să fie dezvoltată această zonă, cred că nu pune nimeni la îndoială că orașul are nevoie de investiții calitative – deci elaborarea unui PUZ pentru zona respectivă e un lucru pozitiv. E de laudă și faptul, că se încearcă organizarea procesului de consultare. Lauda – până aici. Mai departe – puțină critică constructivă, adresând doar 2 întrebări.

Citeste mai mult →