Primarul, prin Dispozitia din 11 iulie 2014 a anulat 6 rute de maxi taxi in Chisinau. Parca ar fi o decizie buna, insa care vor fi consecintele unui asemenea pas, primarul le-a explicat doar verbal, la sezatorile cu transportatorii, dar explicatiile seamana mai mult a povestiri, decit a argumente. Nu este competent sa actionezi din ciuda, din sentimente de razbunare fata de transportatorii care organizeaza proteste – autoritatile ar trebui sa aiba alte criterii de luare a deciziilor.
Studiul de consultanta asupra proiectului “Strategia de dezvoltare a transportului public in municipiul Chisinau pentru anii 2014-2025” (la care face referire decizia primarului) este un document, care se refera la doua cai de dezvoltare a transportului public in Chisinau: 1. Dezvoltare fara strategie – “do nothing-2025”. 2. Dezvoltare conform strategiei aprobate, pentru care se fac toate recomandarile detaliate. De fapt e o singura cale – a doua, prima venind doar in calitate de exemplificare negativa pentru ca sa fie aleasa aprobarea unei strategii, ceea ce este un lucru firesc pentru o autoritate competenta.
Se pare ca s-a ales calea “ciapaievista” de dezvoltare, fara a aproba strategia care sa ia in calcul toate aspectele acestui serviciu de o complexitate sporita, cu solutionarea pe etape a unui spectru larg de probleme. Ca primarul incearca sa solutioneze problema evitind discutiile in Consiliu este un pas impus, deoarece Consiliul este unul ineficient in ultima perioada de timp si nu exista certitudinea ca strategia va fi aprobata. Dar ineficienta Consiliului nu poate fi explicata doar de politizarea excesiva a acestua, de vina sunt si subdiviziunile responsabile de prezentarea proiectelor de decizii, care demonstreaza o pregatire foarte slaba si incompetenta a documentelor.
Studiul spune, ca dezvoltarea fara strategie ar insemna ca situatia va ramine aceiasi ca si in prezent – acest lucru fiind echivalent cu o scadere constanta a calitatii transportului public. Deci – recomandarea autorilor este sa fie elaborata, aprobata si implementata strategia. Asta inseamna – stabilirea regulilor, elaborarea si aprobarea regulamentelor, desfasurarea licitatiilor, elaborarea si aprobarea contractelor, MONITORIZARE si CONTROL. Monitorizarea si control nu se are in vedere ca se va da vina pe politie (chiar daca acestea nu-si fac bine treaba referitor la incalcarea regulilor de circulatie), dar se subintelege controlul din partea beneficiarului a serviciului prestart de catre furnizor – indeplinirea obligatiilor contractuale. Apropo’, in regulamentul din 2000 sunt incluse aceste responsabilitati in seama Directiei generale transport public si cai de comunicatie, dar se pare ca aceasta directie habar nu are ca au obligatii in acest sens. Desigur ca este mai atractiv sa realizezi investitiile din resursele publice contractate din credite (aici ‘banul’ curge mai usor), decit sa depui efort pentru organizarea serviciilor publice cu analize economice, impact social, de mediu, cu caiete de sarcini care sa cuprinda toti indicatorii de calitate si nivelurile de raspundere pentru fiecare participant, cu monitorizare si control pe masura.
Functionarii responsabili din autoritatea publica trebuie inchisi intr-o odaie si impusi sa citeasca, dupa care sa sustina test daca au inteles ce au citit ca mai apoi sa mai faca si un efort ca sa schiteze un proiect de decizie pentru aprobarea documentului, sa-l mai si poata prezenta si apara in fata comisiilor si a consilierilor. Ah da, si sa-l poata supune consultarii cu populatia, caci serviciul este unul pentru consumatorii din localitate nu pentru martieni!
Principalul argument al autoritatilor ca nu sunt resurse nu este unul de crezut – nu putem sa ne plingem ca nu sunt bani – te plingi daca duci lipsa de finante, dar in acest sector bani sunt. Si inca foarte multi. In oras nu calatoreste nici un pasager fara sa achite transportul, deci problema financiara de fapt nu exista. Acolo unde sunt asigurate vinzarile nu este problema sa contractezi credite, chiar pot sa faca acest lucru operatorii privati, doar ca autoritatile trebuie sa declare ordinea lucrurilor. Problema enorma este in ORGANIZARE si CONTROL. Deci, asistam la o ignoranta totala fata de atributiile de serviciu ale functionarilor si diriguitorilor care au ajuns in serviciul comunitaii dar n-au inteles cu ce trebuie sa se ocupe. Fiction in loc de lucru, baliverne in loc de actiuni, ipocrizie si haos in administrare – ca efect – jungla pe strazile capitalei.
Pare mai aierisit orasul fara aceste rutiere penibile, dar va rezolva aceasta anulare a rutelor in stil bolsevic, sau va agrava si mai tare situatia, provocind shocuri sociale si plata unor despagubiri administratorilor pentru decizii incoierente?