Archives

Posted on publicat de by svetlana

Cerere publică (PMUD)

Am formulat această cerere pentru ca să fie mai simplu pentru consiliu să-și evalueze cum au avansat pe partea de politici publice. Nu e atacat nimeni, e un lucru obișnuit să faci raportări, cu atât mai mult că este depre strategii, la aprobarea cărora trebuie să fie ogranizat un proces calitativ de consultații. E ca un marker pentru consilieri. Cine va lua atitudine pe acest subiect se mai poate promova și pentru alegerile viitoare, o poate lua ca pe o sarcină a alegătorului, să preaia monitorizarea executării lucrărilor pe PMUD. 

Adresare Consiliului

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cine mai crede în eficiența moratoriilor 2

Continuăm să ne dăm cu părerea. Pentru că e critică situația în Chișinău. Și pentru că lumea vrea ca instrumentele aprobate de Parlament să rezolve problema, dar să n-o amâne. Și pentru că există modalități de a impune respectarea legislației, că acolo este problema – la nerespectarea legislației. 

Pentru cei care pretind că nu este posibil să tragi la răspundere – ar fi bine să nu se mai trudească să stea în Parlament, acolo e locul unde să rezolvi problemele, nu să povestești că nu poți.

https://point.md/ru/novosti/obschestvo/federatsiia-condrumat-i-eksperty-moratorii-na-stroitelstvo-nado-podrobno-produmat?fbclid=IwAR2xkWUe6rLLwXjTLg-PS2ycFmMGomXX2Vq_lh13J6zWEVP1-M732v24yYg

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Prăbușirea clădirii de la Otaci. Tragem concluzii?

https://agora.md/stiri/58468/un-bloc-cu-noua-etaje-s-a-prabusit-partial-la-otaci–46-de-persoane-au-fost-evacuate-foto–video

La Otaci s-a produs un accident tragic, s-a prăbușit o parte din clădire cu 9 etaje. Experții vor da aprecierea, care este cauza acestor distrugeri.

Prim-ministru, Maia Sandu, a vizitat obiectul și a promis că se va interveni pentru a ajuta familiile rămase fără locuințe. Lăudabil că guvernul se îngrijește de sinistrați.

Dar cine să se îngrijească să nu mai apară și alți sinistrați? Oare mai există vreo unitate pe la ministere, responsabilă de politica statului în domeniul locativ și al serviciilor publice de gospodărie comunală? Unde se ascund așa de bine subdiviziunile respective, că nici nu se văd nici nu se aud, de câțiva ani?

Oare are cineva idee cum se vor administra blocurile locative, dacă legea condominiului a fost respinsă? Ce se propune în loc? Cum va proceda autoritatea publică locală cu blocurile pe care le-a avut în gestiune și care le-a adus în starea aproape de avariere? Cine să verifice cum se toacă banii publici în Chișinău, care sunt destinați domeniului locativ? De ce construcția de foișoare este pusă prima pe listă priorităților de finanțare, în loc de lucrări de consolidare? Ce se întâmplă cu banii pe care îi achită proprietarii de apartamente în conturile ÎMGFL-urilor, fără a primi serviciile contra acestor sume? Cine să-i tragă la răspundere pe cei care nu-și îndeplinesc funcțiile de control în domeniul locativ? Dar pe cei, care nu au nici un plan de redresare a situației?

Întrebări, întrebări, dar oare trebuie să așteptăm repetarea tragediei de la Otaci, ca să ne dăm seama cât de critică este situația cu blocurile locative, nu e suficient o prăbușire?

La toate aceste întrebări prim-ministra Maia Sandu trebuie să ceară de la ministrul economiei răspunsuri, care să fie integrate într-un plan de măsuri privind redresarea situației în domeniul locativ. E urgent totul în acest domeniu și în programul ministerului trebuie să se regăsească soluții consistente pe aceste probleme. Un plan de acțiuni, cu măsuri concrete, cu termen și bugetare pe măsură. Nu există lucruri mai importante decât asigurarea vieții și sănătății oamenilor. Blocurile locative stau să pună în pericol securitatea persoanelor care trăiesc acolo și se cer măsuri urgente de intervenție.

Și președintele Dodon a promis suport. Cel mai bun suport este să discute probleme la Conisliul de securitate și să impună măsuri pentru toate autoritățile, ca să înceapă să-și ia funcțiile în serios.

Am mai scris pe acest subiect. Nu prea au reacționat cei pe care i-am tot tăguit, poate acum vor citi, sper.

Info aici pe articolele anterioare:

//svetlana.dogotaru.net/category/domeniul-locativ/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Жильё в нагрузку

Articolul publicat în ziarul Аргументы и факты в Молдове. http://aif.md/zhiljo-v-nagruzku/

Continuăm discuții pe o temă, care autoritățile refuză s-o abordeze și să propună soluții, chiar dacă a devenit una critică la superlativ. Toate mișcările pe care le fac autoritățile se opresc în a cheltui ceva din articolele bugetate, ceva amenajări, ceva reparații în vre-o câteva case, toate – fragmentar și haotic. Rămâne, însă, neclară situația cu terenurile, cu ÎMGFLurile, cu serviciile de întreținere ca re nu se prestează ci doar se facturează, cu multe alte probleme sistemice, pe care autoritățile le ignoră. Cum vor organiza transmiterea blocurilor către proprietari, pe contul cui se vor efectua procedurile necesare, cine va răspunde pentru deteriorarea averii proprietarilor, toate rămân cumva nespuse.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Război nedrept la str. Alba Iulia 2,4,6

public_publications_25753492_md_d

Dispoziția 143-d Cu privire la sistarea valabilității autorizației de construire nr.466-c/17 din 24.10.2017.[ https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=492&id=25753&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-143-d-din-26-martie-2019-Cu-privire-la-sistarea-valabilitatii-autorizatiei-de-construire-nr-466-c17-din-24102017]

O dispoziție a primarului, pe care au tot cerut-o locatarii caselor de pe str. Alba Iulia, pentru a opri construcția casei în ograda acestora, care se realizează cu încălcări. După ce tot au tot fost trimiși de la o instituție la alta să-și caute dreptatea, primarul a semnat o dispoziție de sistare a valabilității autorizației de construire (care, de fapt e una nevalabilă, pentru că s-a epuizat termenul). Locatarii fericiți, că au obținut măcar ceva. Da fericirea nu are cum să dureze, pentru că dezvoltatorul nu are de gând să cedeze nici un centimetru din ce a obținut de la autoritățile noastre foarte darnice de bunuri publice.

Acum, întrebarea: Ce înseamnă cuvântul ”sistare” în termeni de Lege 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău?  La articolul 15 ”Atribuțiile primarului general” vom găsi și atribuția din domeniul reglementării administrative și normative a activităților persoanelor fizice și juridice (3 (a)) Eliberează autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, avînd dreptul de a le suspenda sau revoca din motive temeinic justificate. Ce a făcut primarul, prin dispoziție? A sistat. Am putea intra în speculații și să căutăm sensul cuvântului în Dex, și atunci n-o să-i mai dăm de capăt pe ce perioadă a fost sistată valabilitatea autorizației, sau definitiv, cine știe. Poate doar cei care au pregătit acest document și au utilizat asemenea noțiuni pentru a mai trage de timp, până se va săpa groapa de fundație și se vor efectua lucrări, între timp se va anula și acest document, juriștii companiei fiind foarte abili în asemenea sistuații.

Dar, pe câmpul de luptă, la șantier nu recunosc dispoziția primarului, făcând aluzii că ar mai trebui ceva, ca această decizie să fie recunoscută. Ce știu juriștii primăriei și nu știu locatarii? Ceva, care s-a trecut cu vederea de către autorități (ar putea fi intenționat) – dispoziția primarului este un act cu caracter individual și intră în vigoare în momentul aducerii la cunoștință persoanelor vizate. Persoana vizată în acest document este SRL ”Interfon Lux”, luarea în cunoștință de către această firmă e obligatorie.

Aceiași lege, 136 Articolul 16. Actele primarului general

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, primarul general emite dispoziții cu caracter normativ și individual.

(2) Dispozițiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoștință publică.

(3)Dispozițiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor vizate.

Oare să nu se cunoască acest lucru? Departe de a fi posibil să nu se cunoască la primărie cum intră în vigoare doar două tipuri de dispoziții pe care primarul are dreptul să le emită. Doar nu sunt o sumedenie de tipuri. Sunt și persoanele în seama cărora a fost pus controlul dispoziției (Pretura sectorului Buiucani – Valeriu Nimerenco, Direcția autorizare și disciplină în construcții – Oleg Maievschii, Inspectoratul de poliție Buiucani). S-a adus la cunoștință în mod oficial acest document persoanei vizate? Primarul cum îi responsabilizează să-și îndeplinească sarcina pusă prin dispoziția semnată? Nicicum? Oare există procedură de monitorizare a îndeplinirii sarcinilor puse prin dispozițiile primarului sau se contează pe bunăvoința celor, cărora li s-a smuls treuca? Iarăși l-au amăgit subalternii pe primar, că e totul în regulă și nu mai trebue să facă nici o anchetă pe acest subiect?

Sunt doar câteva momente neclare, văzute în actele disponibile pe site. Pe departe – unicele.

Oamenii, când se adresează la autorități să le rezolve problemele se așteaptă că acolo vor găsi o autoritate care să fie corectă, care nu inventează scheme, care verifică greșelile și le corectează, iau măsuri. Dar găsesc aceleași scheme, frivolități în scrierea actelor și lipsa totală de responsabilitate față de cei, care le plătesc salariile. Autoritățile Chișinăului funcționarii și-i schimbă, dar năravul – ba!

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Impresii de la audierile publice IPRE

Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .

Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.

Care sunt impresiile?

  • Este pozitiv faptul că s-a făcut o asemenea cercetare.
  • Este pozitiv că se abordează subiectul, fiind unul de importanță majoră și de impact puternic asupra calității vieții în oraș.
  • Este absolut ineficient să se lucreze la acest subiect fără implicarea autorităților responsabile – a primarului, a DGAURF, a altor direcții interesate din APL.
  • Este profund regretabil că nu au fost implicate în consultări societățile profesionale (a Uniunii Arhitecților, a Uniunii Inginerilor), comunitatea științifică, academică, sectorul asociativ de profil, toate având capacitatea de a oferi recomandări de îmbunătățire a documentului propus.

Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.

Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?

Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?

Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.

Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.

Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.

Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.

Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.

https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

În contextul discuțiilor referitor la pregătirea agendei mesei rotunde pe problemele fondului locativ. Sugestii.

CONDOMINIUM LAW 8

Despre riscurile legii condominiului

Legea condominiului (aprobată de Parlament, dar refuzată promulgarea) 

Mulți spun că există riscuri, dar care sunt acelea? Există probleme foarte multe, dar oare sunt generate de legea condominiului?

Dacă pornim de la ipoteza că nici un lucru nu este perfect – desigur că și legea condominiumului poate fi îmbunătățită. Afirmația este pentru cei care vor menționa imperfecțiunea legii. Dar câteva lucruri trebuie menționate:

  • Proiectul legii a fost supus tuturor procedurilor de transparență și acest lucru poate fi verificat foarte ușor; toate informațiile fiind accesibile și în prezent.
  • Îmbunătățirile la legea condominiului urmează să fie analizate sub aspectul de impact pozitiv, pentru a nu pune neînțelegerile și frustrările la baza propunerilor de modificare a legii. Cu atât mai mult, propunerile pot fi făcute cu un text citit și cercetat amănunțit, dar și în conexiune cu alte acte normative în vigoare.

Când și cum pot fi făcute aceste propuneri?

Sunt două scenarii de evoluare a legii condominiului: 1) Parlamentul va înainta încă o dată legea spre promulgare; 2) Parlamentul va remite Guvernului legea spre revizuire.

În primul caz modificările pot fi propuse punctat, cu argumentarea fiecărei soluții, inclusiv respectând toate procedurile de coordonări/avizări/consultări. Autorii își vor asuma aceste proceduri, discuțiile purtându-se „cu creionul în mână” pentru fiecare propunere. În al doilea caz, la rescrierea proiectului, va fi loc pentru toate recomandările, care vor fi filtrate de către grupuri de lucru, ministere implicate, avizări, consultări; toate într-un timp care este greu de estimat. Legea condominiului aprobată recent s-a „scris” vre-o șapte ani datorită unor circumstanțe și obiective și subiective. În schimb, toată lumea va fi în treabă și se va da cu părerea pe rețelele de socializare, pe bloguri, cu camere, cu alaiuri în alegeri; fiecare cu ce poate.

Ce-i de făcut?

Cine dorește să caute care sunt momentele vulnerabile în lege și care pot fi potențialele riscuri generate de lege, să se apuce de lucru. Odată descrise acestea, nu va fi complicat să fie propuse modificări. Un studiu ar fi binevenit în acest sens. Atât cu legea condominiului.

Alte acte normative

Un set de acte normative, menite să asigure procesul calitativ de administrare urmează să fie elaborat și aprobat. S-a înaintat și o scrisoare către autorități pentru a solicita informații despre starea actuală a acestui subiect. ce se face pe acest subiect. Actele normative respective sunt necesare indiferent de intrarea în vigoare a legii condominiului.

O listă de acte normative necesare de elaborat a fost înaintată ministerului în 2016, în acest sens s-a trimis adresare autorităților pentru a clarifica ce s-a făcut pe această direcție de activități.

Scrisoare-autoritati-cadrul-legal-condominiu

Indentificarea problemelor domeniului locativ

Pe acest subiect problemele urmează a fi discutate indiferent de promulgarea sau nepromulgarea legii condominiului. Nu suntem într-un vid legislativ. Există legea condominiului în fondul locativ, există legea cu privire la locuințe, există legea serviciilor publice de gospodărie comunală, există regulamente de prestare a serviciilor – toate urmează să fie respectate și să fie accelerată implementarea prevederilor legislației. Dar de pe fiecare poziție problemele se văd diferit și pentru a gestiona calitativ rezolvarea acestora, problemele trebuie să fie grupate. Astfel, acestea ar putea fi grupate în felul următor:

  1. Problemele relațiilor de proprietate. În acest spectru de probleme urmează să fie clarificate situațiile cu terenurile la nivel de granițe (indiferent că au fost sau transmise asociațiilor). Autoritățile sunt obligate să delimiteze terenurile și să facă aceste informații publice, inclusiv cu istoria modificării granițelor. Părțile comune ale clădirilor să fie transmise proprietarilor de drept (proprietarilor de locuințe și a spațiilor nelocative din bloc), cu un proces de inventariere efectuat de către actualii gestionari. O opinie pe acest subiect poate fi citită și aici: „Despre fobii. De ce se tem proprietarii de apartamente? 2”
  2. Problemele datoriilor către furnizorii de servicii (cele istorice și curente). Cu datoriile nu se poate clarifica „la hurtă”. Datoriile urmează să fie analizate pentru fiecare bloc și cu fiecare proprietar. Nu se pot împinge proprietarilor de apartamente datoriile neconfirmate și nedemonstrate. Cine le-a creat – acolo să se caute și soluția. ÎMGFL-urile, care au semnat facturi fără nici o noimă – pentru aceste întreprinderi este responsabil Consiliul municipal Chișinău, atât în calitate de fondator, dar și în calitate de responsabil pentru control.
  3. Problemele tarifelor și a fondului de întreținere.Aici se vor discuta problemele de formare și aprobare a tarifelor. Fondul de întreținere, la fel, nu l-a adus legea condominiului acum, ca noutate. Acest fond deja poate fi creat conform legii cu privire la locuințe, doar că se evită din varii motive. Este important să se abordeze problema efectuării auditului tehnic, fără de care nu este posibil să fie estimate cheltuielile necesare atât în termen de urgență, cât și pe termen lung.
  4. Administrarea.La capitolul administrare urmează să se formuleze problemele referitor la modalitatea de selectare a administratorului (la fel – administratorul va fi ales de către autoritatea publică locală pentru casele care nu vor face de sine stătător acest lucru, indiferent dacă va fi aprobată sau nu legea condominiului. Pentru că deja există această prevedere în legislație).                                                                                                                                                                                                ÎMGFL sunt întreprinderi în faliment. Cum vor fi transmise aceste clădiri? Cui? Cum se încheie contractile de administrare? Contractele directe sunt prevăzute în legislație, dar facturarea serviciilor continua fără nici un fel de contracte, unde pleacă banii acumulați pentru servicii? Direct la creditorii validați?Cine sunt viitorii administrator profesioniști, există piață? Cum se verifică nivelul de calitate? Opinia despre acest subiect găsiți și în articolele de pe blogul //svetlana.dogotaru.net– „Nu suntem obligați să achităm facturile ÎMGFL pentru serviciile de deservire a blocului locativ neprestate. Dacă doriți să plătim – clarificați lucrurile!”,DA!există viață și după IMFGL.
  5. Problemele de siguranță a clădirilor.Cine dorește să-i cadă balcoanele și să se dărâme acoperișul și pereții? Fiecare proprietar de apartament cu reparație euroo să-și piardă proprietatea, dacă structura clădirii va ceda. În plus, responsabilitatea de întreținere a clădirilor revine proprietarilor. Și asta nu trebuie căutat în legea condominiului. Acestea sunt norme din legislația în construcții și a Codului civil. Nu se va schimba decât dacă statul anunță expres prin norme legale, că își asumă cheltuielile cu reabilitarea tehnică a clădirilor și creează fonduri speciale pentru acest lucru. Nu e o situație nouă și n-a apărut acum. Dar lucrurile sunt într-o avalanșă de degradare, care nu va cruța pe nimeni, dacă se pornesc distrugerile elementelor constructive (deja sunt în derulare).                                                                                               Și nici o reabilitare termică care acum e în vogă nu va ajuta, pentru că nu se aplică soluțiile sistemic, se lucrează doar pe finisări și înlocuiri de uși/ferestre. Milioanele împrumutate pentru astfel de proiecte sunt bani tocați (luând în considerație mai ales faptul că nu proprietarii sunt cei care decid cine va fi executorul și cât vor costa lucrările). Vedeți aici și un articol despre acest subiect – „Cine este responsabil de integritatea blocurilor locative”.

Din toate cele descrise, problemele de siguranță a clădirilor sunt primele pe lista intervențiilor. Dacă pe alte subiecte se pot discuta și organiza consultări și dezbateri, pe subiectul dat lucrurile nu trebuie să se discute decât cum să fie organizată executarea măsurilor de întreținere și cum urmează să fie impuși proprietarii să-și îndeplinească obligațiile.

Apărarea persoanelor social-vulnerabile

Unica soluție de intervenție pentru apărarea drepturilor persoanelor aflate în dificultate financiară este să fie clarificate toate aspectele de proprietate, să fie instruiți să-și primească proprietatea și s-o administreze eficient. Asta ar însemna ca autoritățile să nu le mai fure spațiile disponibile, să nu le jăcmănească de terenuri, să nu se facă stăpâni pe fațadele clădirilor, pe mansarde.E vorba de proprietăți! Doar atât se poate discuta la acest subiect, din punct de vedere al administrării proprietății comune.

Alte mecanisme sociale – dotări, compensații, oferirea locuințelor sociale, programe de susținere a familiilor cu diferit grad de vulnerabilitate – toate sunt foarte necesare, dar nu sunt subiectul domeniului de administrare a fondului locativ. Acestea urmează să fie discutate în alt bloc de probleme – sociale și nu trebuie confundate cu problemele de administrare a proprietății. Problemele sărăciei întotdeauna vor bloca orice pe subiectul întreținerii proprietății, pentru că asta costă. Și nu trebuie să amăgim proprietarii că va fi ceva pe gratis. Nu va fi și demult nici nu este. Atâta, că milioanele din bugetele municipale se cheltuie în mod obscur, ineficient, în loc să se aloce punctat, pe programe de reabilitare și pe susținerea păturilor socialmente vulnerabile.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Climova Alla, Dogotaru Svetlana

Aspecte teoretice și practice privind urilizarea indicilor urbanistici la nivelul uniicpiului Chișinău

Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cine este responsabil de integritatea blocurilor locative?

CONDOMINIUM LAW 7

sursa fotohttp://bloknot-moldova.md/news/na-botanike-razvalivaetsya-zdanie-obshchezhitiya-l-1067007?fbclid=IwAR31HchSH31wrtWJmawl3n4MjTPObrEM_DnUSYUrzehZNQEYMi5CXK8UASk

Cine va răspunde de eventualele prăbușiri care ne pasc în casele noastre?

Cine sunt organizațiile care administrează/gestionează blocurile locative și fac un pic mai mult decât nimic – noi știm. Direcția Generală Locativ Comunlă și ÎMGFLurile.

Dar cine controlează procesul?

Care este autoritatea legală care trebue să ne apere interesele și care are obligații cu controlul celor, care se angajează să ne presteze servicii dar își bat joc de proprietățile încredințate?

Autoritatea publică locală este responsabilă pentru controlul în domeniul administrării, exploatării, utilizării conform destinaţiei şi asigurării integrităţii imobilelor cu destinaţie de locuinţe, indiferent de forma de proprietate.[1]Este o prevedere legală și e dreptul fiecărui proprietar de locuință să solicite autorităților îndeplinirea obligațiilor, precum și să solicite raportări pe acest subiect.

Cu toate că domeniul locativ se află în competența autorităților publice locale, cu responsabilitate pentru supraveghere și control conform legislației, dar și în calitate de fondator al ÎMGFL, lucrurile au degenerat la maxim, blocurile locative au ajuns într-o stare tehnică deplorabilă. An de an, ÎMGFL percep plăți pentru deservirea tehnică a blocurilor și reparații echipamente, însă situația nu se îmbunătățește, dar se agravează exponențial. Se motivează prin faptul, că plățile percepute pentru serviciu sunt insuficiente, tarifele aprobate de către consiliu sunt mici și nu acoperă cheltuielile necesare pentru efectuarea reparațiilor în blocuri. Un motiv suficient, după părerea (i)responsabililor, ca să nu facă nimic. Asta pentru că inerția făcutului lucrurilor pe dos la primăria Chișinău e proverbială. Bine. Să admitem că tarifele sunt mici. Dar a calculat cineva care sunt neceseitățile reale? Cât ar trebui să plătească fiecare proprietar de locuință pentru ca în blocul unde trăiește să fie reparate acoperișurile – ca să nu vină apa până jos, fațadele – ca să nu se dărâme pereții, rețelele – ca să nu rămână fără servicii vitale?

Nu! Nu ne interesează sutele de milioane, cu care așa de tare iubesc să ne sperie și să nu facă nimic. Ne interesează mai simplu, local. Cât costă concret reparația în blocul fiecăruia dintre noi.  Și care trebuie să fie contribuția de plată a fiecărui proprietar din acest bloc. Contract de administrare, decizie de aprobare a cotei de contribuție și factură. Noi o să achităm. Absolut sigur că majoritatea proprietarilor de locuințe și a încăperilor din blocurile locative nu sunt naivi și înțeleg acest lucru.

Nu trebuie să așteptați publicarea legii noi a condominiului și nici să speriați lumea cu această lege! Pentru că nu suntem în vid legislativ și pentru că aceste lucruri sunt deja prevăzute în legislație. Și pentru că există obligații ce decurg din Legea nr. 75, cu privire la locuințe din 30.04.2015:

  1. ÎMGFL – să îndeplinească lucrări de deservire tehnică și reparațiile echipamentelor tehnice în blocuri conform contractelor cu proprietarii. (art. 48(3))
  2. Autoritatea publică – să efectueze controlul în domeniul administrării, exploatării și asigurării integrității blocurilor în cadrul acestor administrări și exploatări. (art.8 (h))

 Și dacă nu ajung resursele acumulate din facturarea conform tarifelor aprobate, există și modalitatea de a percepte plăți conform necesităților reale de lucrări. Administratorul este obligat să asigure administrarea prin prestarea serviciilor de deservire tehnică. În volum deplin, asigurând integritatea blocului. Abordarea “câți bani avem – atâta facem” nu este legală. Legea îi obligă pe administratori să evalueze cheltuielile necesare pentru un an, (în fiecare an!) să informeze în mod legal proprietarii, care e mărimea contribuției pentru fiecare și să factureze lunar serviciile reieșind din aceste calcule. (art.48) Să efectueze lucrările și să raporteze anual celor care ii contractează.

Legea 75 stabilește foarte clar: Bunurile proprietate comună din blocul locativ (blocul în intregime, cu toate elementele) aparţin cu drept de proprietate forţată şi perpetuă proprietarilor de apartamente şi încăperi din acest bloc (a se vedea definiția). Deci, din 2015 s-a făcut claritate cu privire la drepturile de proprietate și s-a reglementat modalitate de relație administrator-proprietari: CONTRACT!

Ce fac ÎMGFLurile, care sunt administratorii (gestionarii) blocurilor, din 2015? Strâng bani pe facturi fără fundamentare legală, în lipsa contractelor, dar și fără să onoreze prin lucrări acești bani.

Ce face DGLC, din 2015? Se fac că nu există legislație. Continuă să toace resursele cu hurta, fără a organiza inventarieri/expertize și evaluări pentru fiecare bloc în parte.

Ce face Consiliul Local, din 2015? Continuă să tuflească clădiri prin curțile blocurilor, care au fost deposedate de terenurile aferente blocurilor locative (fiecare bloc locativ este situat pe un teren atribuit pentru construcția blocului, care urma să fie transmis fără plată condominiilor, dar potentații nostri au decis altfel).

Ce face primarul (inclusiv și cei, de pănă la actualul) din 2015. Valorifică resursele bugetare destinate domeniului, cum îi șoptesc meșterii de tocat buget.  

Ce fac proprietarii blocurilor din 2015? Plătesc cuminței facturile, unii încearcă să facă demersuri pentru sumele anunțate spre valorificare (puțini vor fi cei fericiți) și se uită cu groază cum se deteriorează casele în care își au proprietățile. Nu mai au încredere în nimic și se găndesc, oare ce scheme li se mai pregătesc.

De ce ne repierăm la 2015? Pentru că dacă până la aprobarea legii cu privire la locuințe era legal să acumulezi un buget comun, distribuind centralizat resursele pentru lucrări (să nu se înțeleagă greșit, că asta ar îndreptăți cumva lipsa lucrărilor de reparații), după aprobarea acestei legi – toată activitatea ÎMGFLurilor și strângerea aiurea a banilor fără contracte e ilegală.

Integritatea blocurilor, aici e pericolul ce ne paște, asta e ceea ce contează. Pericolul e prea mare ca să fim ignoranți. Nici un leu din bugetul dedicat gospodăriei locativ-comunale nu trebuie cheltuit fără a clarifica cum stăm cu integritatea fiecărui bloc locativ. Parcările, amenajările – toate sunt inutile, dacă ne cade casa în cap!

Acesta este motivul, pentru care primarul trebuie să organizeze în regim de urgență o verificare a activității Direcției Locativ-Comunale, a ÎMGFLurior, privind administrarea blocurilor locative pe care le au în gestiune. Nu e nevoie să se transforme în procuror, dar să pună întrebări concrete referitor la câteva subiecte importante (raport pe ce s-a făcut și ce se planifică):

  1. Program de audit pentru fiecare clădire (grafic și costuri) cu evaluarea necesităților de reparații și cu calcularea contribuțiilor fiecărui proprietar pentru efectuarea lucrărilor de reaparații.
  2. Program de reformă în domeniul locativ, cu scopul conformării legislației în vigoare și luând în considerație situația ÎMGFL, care nu-și mai îndeplinesc funcțiile.
  3. Program de susținere prin cofinanțare a lucrărilor de reabilitare a blocurilor locative (doar conform programului să fie posibile finanțările bugetare). Pentru susținerea acestui program municipalitatea să solicite și Guvernului susținere financiară, problema e una foarte gravă și ține de securitatea vieții oamenilor.

Termen pentru prezentarea informațiilor/propunerilor să fie unul foarte mic – 10 zile, nu mai mult. Să nu facă tratate și volume de cărți, care nimeni n-o sa le citească. Simplu – pas1, pas2, pas3…responsabili, termeni, sume calculate.

Consiliul local să examineze rezultatele, constatările și concluziile din cadrul controului efectuat și să ia atitudine de ceea ce se întâmlă pe acest domeniu de activitate. E clar, că nu te poți întoarce înapoi în timp, dar aprecierea și constatarea este necesară pentru a stopa acest vălătug de incompetență.

Putem oare conta pe deschiderea autorităților să abordeze problema cu maturitate sau vor continua cu cautări de explicații că nu le ajunge ceva, dar nu știu ce?

[1]Legea nr.75, cu privire la locuințe, 30.04.2015

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 5

Sursa: de pe net

Am tot bătut cu piatra-n șatră, pe unde am lăudat, pe unde am criticat… ca să se înțeleagă că este nevoie de corectat unele lucruri.
Și am ajuns la concluzia, că trebuie să vorbim despre drepturile noaste, care se rezultă nu numai în a ne da cu părerea în vântul trendului de abordare participativă.
Noi, locuitori al orașului, plătim impozite și avem drepturi.
Pentru noi, cei care ne-am ales autoritățile publice, aceste autorități sunt obligate să presteze servicii. În cazul dat – să aprobe concepții, politici, strategii, proiecte planuri și să le asigure implementarea. Concret pe subiectul discutat acum – plan de mobilitate urbană. Doriți s-o numiți Concepție – foarte bine! Doriți să faceți secțiunile PUG, care lipsesc – și mai bine! Nu contează cum vor fi poreclite documentele, contează calitatea soluțiilor propuse, asumarea acestor soluții și executarea acțiunilor prevăzute în documentele aprobate.
Noi, suntem chemați să ne dăm cu parerile, să ne expunem obiecțiile, observațiile și rezervele, deciziile le iau autoritățile. Pe aceste autorități le-am delegat să ne presteze aceste servicii. Consiliul ne reprezintă, chiar dacă unii consilieri s-au vazut în rol de boieri, cu pâinea și cuțitul în mână. Să le luăm pe rând:

Consiliul Local – aprobă direct deciziile care treuie să fie pe măsura așteptărilor noastre să avem un oraș  confortabil de trai. Pentru a lua decizii calitative, Consiliul are direcții specializate, cu buget achitat din banii noștri. Direcții, care sunt obligate să facă totul pentru ca proiectele de decizii să vinâ în agenda consiliului împachetate și fără handicapuri juridice.

Direcțiile consiliului – acum vorbim de DGURF – are obligația, repet, pe banii care îi primesc de la noi, să fundamenteze calitativ procesul de luare a deciziilor de către organul care ne reprezintă. Consiliul suntem noi și noi cerem să vă exercitați funcțiile.
Chișinăuproiect și compania subcontractor lucrează la elaborarea Concepției, trebuie să cunoască și reglementările legale referitor la procesul participativ. Condiția de respectgare a legislației le-a fost impusă de către consiliul municipal prin caietul de sarcini aprobat. Deci, noi ne așteptăm să fie plasată toată informația despre lucrările efectuate, precum și raportul de progres, inclusiv pe partea de finanțare. Noi, locuitorii orașului nu suntem „bifele„ voastre pentru a vă asigura valabilitatea semnării actului de recepție. Procesul participativ prevede să implici societatea, autoritățile interesate, sectorul asociativ, pe toți, pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici, dar nu ca pe niște idioți utili, care prima dată au auzit de abordarea participativă.

Primarul – are misiunea titanică să dezvolte piruiete complicate ca să-i pună pe toți să lucreze împreună, să nu se închidă fiecare în contractul lui, cu anunțuri frumoase la presă, dar fără ca să colaboreze, în realitate. PMUD este un document complex, ca și alte documentații urbanistice și aici trebuie să se muncească în grupuri intersectoriale. Oficial create, cu responsabilități și cu grafice de raportări pe indicatori concreți, nu cu powerpointuri pentru show colorat. Dacă vi se spune că e mai cool să lucrezi cumva mai ”inovativ”, fără să respecți legislația – nu-i credeți, ei vă doresc răul.

Echipa UNDP – este bine să clarifice care este implicarea concretă a Green City Lab. Nu prea este clară inițiativa. Lucrurile trebuie urgent clarificate, din simplu motiv, că deja unele lucrări sunt în derulare la primărie și primele etape de lucru sunt bazele de date, deci – toți fac același lucru (și lipsa de informație ne poate face să punem la îndoială și calitatea acestor date) Există cel puțin 4 intiative care se intersectează pe subiectul dat:

1. Plan de mobilitate urbană (asistența finanțată prin Green City Lab, proiect UNDP) Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Fplan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

2. Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Foras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

3. Modificarea compartimentului PUG Servicii publice/A.Transport. N-am scris nimic, pentru că asta-i taina direcției, infomații publice nu-s. Și ședințe de informare nu au fost organizate.

4. Planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde. Proiect finanțat BERD Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fimpresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0

E necesară clarificarea, pentru că oamenii o să vină și fără să aibă claritate, problema e una acută și interesul e pe măsură, dar efectul participativ va fi aproape nul, dacă se va limita la discuții neîncadrate în procesul decizional și discursul nu va fi canalizat pentru a îmbunătăți calitatea proiectului de PMUD. Desigur că primarul e cel care o să pună umărul, că e și responsabilitatea lui.
Din moment ce v-ați antrenat într-un lucru comun cu municipalitatea, felicitări, echipa Green City Lab, aveți obligații!

O reocmandare aparte pentru Green City Lab – dacă tot activitatea se va axa pe abordarea participativă, atunci e cazul să susțineți pentru Chișinău elaborarea metodologiei de informare/consultare a documentațiilor de urbanism. Asta ar aduce mult folos proceselor decizionale în primărie, inclusiv și pe alte probleme decât mobilitatea. Pentru că există confuzii în mintea funcționarilor despre cum să trateze legislația în etapele de inițiere și informare. Această confuzie poate fi rezolvată prin reglementare la nivel municipal, așa cum se procedează în România (chiar dacă au aceste lucruri și în regulamentele naționale). O sa aveți un exemplu de investiție mică, dar cu efect mare, aveți și fericita ocazie să testați concomitent  această metodologie pe activitățile desfășurate.

P.S. E cam incorect, când se motivează inacțiunea autorităților prin abordările sovietice, la elaborarea PUG Chișinău. Nimic mai fals! La UNDP se pot găsi toate materialele de raportări pe elaborarea PUG Chișinău, acolo a fost numită Concepție, pentru ca să fie posibilă finanțarea. Și au fost scrise metodologii de lucru, de către experți străini (IHS Romania), raportate la norme europene.
Da, există neconformități. Da, este nevoie de modificări, corectări, dar e un lucru firesc. Ceea ce nu este firesc – e să tot critici fără să faci analize, măsurări și raportări. Și să nu te îngrijorezi de realizare și respectare a documentelor aprobate.
Lasați-o cu abordările de tip sovietic și venitul de jos în sus spre culmele succesului. Nu asta e problema. Le recomand tinerilor, care au ajuns cu activități pe direcțiile de urbanism să se concentreze pe abordările moderne și să lase stafiile trecutului în pace. Inepțiile urbanistice din oraș au autori concreți, pe fiecare decizie. Uneori am impresia că nimeni nici nu citește PUG, doar se dă cu părerea, ca să pară mai modern și mai cunoscător a tehnicilor noi 🙂 Abordare modernă este să fii profesionist în lucrul pe care te angajezi să-l faci.

Citeste mai mult →