Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult

Reacții la calomnii. Încă o penurie verbală de la Zina Popa.

Îi place s-o facă pe procurora, să anine etichete de tot felul, asta știe să facă cel mai bine.

Consiliera, căreia nu-i ajunge capacitate să discearnă de sine stătător asupra unor lucruri, pe care le cunoaște doar la nivel superficial. Are ceva experți, care îi mai scriu și analize strâmbe, poate chiar în mod intenționat. E tânără, poate învăța. Dar, până va prinde la cunoștințe proprii, îi rămâne opțiunea să vocifereze idei străine de la tribună pe la cufurințele de presă.

O să treacă și asta.

https://www.facebook.com/paschisinauoficial/videos/1753980555075447

Citeste mai mult

REACȚII LA CALOMNII. Balivernistul Grădinaru.

Balivernismul e la el acasă în mintea parlamentară a dlui Grădinaru.

După ce s-a văzut și parlamentar, acest escroc politic s-a apucat de scris coduri și legi așa cum îl duce capul. Dar, pentru că capul îl duce cu totul pe aiurea, invențiile lui pe modificarea legilor la plezneală o să strice tot ce nimerește sub tăvălugul operelor lui de creație normativă.

Dar, asta nefiind suficient de incitant, se apucă omul să mai și spună minciuni aiurea despre Dogotaru. Minciuni, care, după cum îi pare new-urbanistului investit cu putere, îl ajută să pară tare mare apărător al patrimoniului. Asta, pentru că a uitat, că anume el, cu cele două fracțiuni, PAS și DA din CMC, au tot făcut ședințe, la care s-a discutat acel proiect de decizie. De la direcția arhitectură participa doar Vlad Moldovan, că el atunci se bucura de încredere. Cu Dogotaru se evita discuția, că le demonta toate aiurelile pe care le aveau la subiect. Aici o publicație cu răspunsurile la insinuările despre acest subiect, lansate de societatea civilă:  

https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Acum, s-a apucat să povestească, că ceva Dogotaru a ascuns. Mai degrabă Grădinaru a ascuns, că a convocat ședințe și a gestionat procesul. Sau poate că nici nu prea a înțeles, ce a gestionat? Poate că știe doar a scrie, dar nu și a citi? Poate că, din frustrarea de a institui interdicții definitive, moratorii, n-a știut să propună soluții calitative?   

Îi amintește și dna consilier Mandati despre ședințele comune care au avut loc, i-a scris în comentarii la postarea lui balivernistă.

Oare cine îi scrie acestui parlamentar textele pline cu minciuni, care încâlcesc lucrurile așa de tare, că nu mai înțelege nimeni, cine și ce a ascuns, ce a denaturat, ce a falsificat și ce vrea să spună acest expert pe toate ce zboară și mișcă? Cea ce se înțelege din textul postării e că ura viscerală a parlamentarului în legătură cu Dogotaru e enormă. E gata să scrie orice minciună și prostie, doar ca s-o mai anine pe Dogotaru. De unde vine această frustrare? Ce nu i-a reușit în viață acestui om, de e gata să se pună jos și să dea din picioare, până nu-i dă cineva măcar o sfârlă arhitecte-șefe?

Așa sunt oamenii mărunți și lacomi – se hrănesc doar din scandaluri, minciuni și din energia altora.

Recunosc – pierd eu ceva energie din cauza acestor postări, dar mai mult e despre timp, pe care trebuie să-l dedic ca să fac explicațiile necesare pentru clarificarea subiectului.

Acum, despre decizie:

Este una foarte limitativă, nu se pot edifica obiective despre care trăncănește Grădinaru și co, se pot realiza doar lucrări de reconstrucție a clădirilor existente. Altceva nu este posibil și toate insinuările că decizia aduce prejudiciu teritoriului nucleului istoric sunt invenții lansate în lipsa unor proiecte reale de salvgardare a patrimoniului.

Prin proiectul Deciziei se propune aplicarea RLU aprobat deja prin Decizia nr. 22/40 din 25.12.2008, dar cu limitări drastice. Aceste limitări exclud orice posibilitate de amplasare a construcțiilor mai mult de 12,5m, limitări în legătură cu apropierea de anumite obiecte care constituie monumente, a zonelor de protecție. Luând în considerație faptul, că tot teritoriul centrului este recunoscut ca și monument – absolut toate proiectele de construcții se supun avizărilor de către ministerul culturii prin CNMI, în două etape, dar nu prin coordonarea de schițe/scheme, cum a fost anterior, ci a documentelor elaborate conform documentației urbanistice, așa cum prevede legea.

Dacă încerci să proiectezi un obiect, conform acestui proiect de Decizie înțelegi, că conform acestea nu sunt posibile intervențiile agresive în teritoriul centrului istoric, așa cum s-au făcut prin intermediul schițelor de proiect, coordonate și avizate, cum s-a procedat în trecut.

Critica vehementă a acestei decizii, toate acțiunile privind încercarea de a o anula vin de la persoane, care, probabil, nu au citit textul și nu s-au trudit să-l înțeleagă.

Inclusiv, procesul poate fi îmbunătățit prin anumite modificări, dacă, cu adevărat, s-ar dori îmbunătățirea situației, dar nu pur și simplu lupta acerbă cu toți care nu le convine.

Pentru că în sfârșit (după ce au trecut doi ani de la demararea lucrărilor de elaborare a PUZ Centru) Ministerul Culturii a aprobat metodologia de elaborare a planului de referință istoric-arhitectural, (în lipsa căruia lucrările pe PUZ Centru s-au oprit, planul fiind o condiție pentru elaborarea soluțiilor PUZ) avem speranța că va fi aprobat și un PUZ Centru, dar perioada nu este de câteva luni, nu trebuie să ne amăgim, că primăria nu dorește. Sunt lucrări complexe, termenul de executare plus aprobarea acestora se estimează la 2 ani pentru plan de referință, și doar după aceasta – etapa de elaborare a soluțiilor PUZ.

Experții despre toate ar trebui să înțeleagă cu ce se va solda abrogarea deciziei Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei centru – Nucleul Istoric al orașului Chișinău. Și să nu ducă în eroare publicul, precum că PUZ Centru putea fi elaborat în 18 luni, cum a recomandat ministerul culturii, ministerul, care timp de 18 luni doar s-a apucat să elaboreze metodologia.

Nu poți să rezolvi lucrurile doar prin conferințe de presă cu turnatul zoilor în cap. Este nevoie de muncă, nu de vorbărie aiurea.

Citeste mai mult

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult

Reacții la calomnii. Minciunile lui Cojuhari și Grădinaru – consilierii cu aere de boierași.

Întrebări și răspunsuri, după escapadele de aiureli publice ale unor consilieri, care, sigur nu le pot lăsa fără răspuns.

Cum comentați afirmațiile consilierului PAS Cojuhari orașul ar fi avut să piardă aproape un hectar de teren prin semnătura arhitectului șef?

Așa numitele constatări pe care le face aceast consilier nu sunt altceva decât o încercare de a mă intimida și pe această cale, pe lăngă alte afirmații manipuatorii pe care le lansează atât în ședințele cmc, cât și în spațiul public, pe rețelele de socializare.

Cred că face sluj anumitor forțe, cărora le stau în cale și acestea nu mai pot să-și facă mendrele pe mai multe segmente ale domeniului de activitate pe care îl administrez.

Dacă ne referim la acțiuile acestua de a “opri fărădelegea”, cum spune el, trebuie să cunoașteți, că CMC a anulat două decizii, una din 2015 și alta din 2019, decizii aprobate de către CMC în perioada cnd nici nu eram angajată a primăriei. Cojuhari cunoaște foarte bine acest lucru, dar manipulează cu aceste informații pentru a mă discredita, la fel cum o fac și alți consilieri, Trubca și Grădinaru, iubitori de a scrie mesaje pline cu elucurbații verbale de tot soiul.

E o încercare de a sparge toate oalele în capul meu, inclusiv faptul, că compania TCI Prim se judecă pentru anularea Deciziei CMC. De ce face acest lucru, e greu de explicat, dar posibil că este pur și simplu o piuliță într-un joc mai mare a cuiva cu sarcini concrete să nu-i treacă nici o zi fără a împroșca cu glod în partea mea.

Dl Grădinaru a anunțat în ședința CMC că pe masa primarului stă cererea dumneavoastră de demisie, ați depus o cerere?

Cred că informatorii lui Grădinaru ar trebui să nu-și mai primească solda pentru calitatea cu care îi fac donosurile. Dar poate că și în mod special își bat joc de el și îl pun în situații idioate. Îmi rezerv dreptul să depun cerere și să plec oricînd o să consider necesar, dar nu Grădinaru este persoana care îmi poate da sfaturi în acest sens. Nu este nici angajatorul meu și nici acel expert, care să aibă capacitatea de a analiza calitatea activității mele. Dar sigur, în calitate de consilier ar putea să contribuie la realizarea proiectelor pentru oraș, la care muncim în direcție, i-ar aduce o satisfacție mult mai mare, decât pălăvrăgeala fără noimă la microfonul CMC.

Locuitorii orașului au votat partiedele pentru a soluționa problemele acestui oraș, dar nu pentru a le susține financiar tribuna de partid și pentru iscunsința de a împleti intrigi.

În general, comportamentul de boierași a acestor consilieri, care mă numesc cum le vine lor, utilizând un vocabular suburban este greu de explicat.

Cum comentați decizia aprobată la ședința din 02 aprilie “Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei Centru  – Nucleul Istoric al orașului Chișinău, prezentată de către consilierul Alena Mandati, cei de la PAS vă învinuiesc și de această decizie, precum că ar fi criminală?

Asta este o manipulare crasă a lui Grădinaru și echipa lui de consilieri, care se bazează pe experți care, chipurile au grijă de centrul istoric. O fac într-una, ca să-și strângă capital politic pe subiectul protecția patrimoniului. Rup microfoanele ca să demonstreze cât de tare țin la oraș, că vor să-l protejeze, chiar au sărit la bătaie, dar nu s-au trudit să citească și să înțeleagă sensul acesei Decizii. Dacă studiau atent, atunci vedeau, că regulile de aplicare a RLU sunt foarte limitative. Nu se admit intervenții cu ridicarea unor nivele mai mari decât 15 metri, se restricționează modificarea parcelelor, a adreselor, se interzic intervențiile la clădirile cu statut de monument, se stabilește respectarea aliniamentelor clădirilor (rezolvarea disensiunilor între liniile roșii și aliniament), se interzic consolele deasupra spațiului trotuarelor, se stabilesc criterii de amplasament în interiorul cvartalelor. Totul – cu respectarea tuturor rigorilor prevăzute în legislația privind protecția monumentelor. A mai fost prevăzută prin amendament și condiția de amplasare a construcțiilor noi doar în baza unor PUZuri aprobate pentru cartier.

Este o Decizie foarte necesară pentru a asigura procesul de realizare a lucrărilor pentru proprietarii clădirilor din centru, care necesită a fi reconstruite, reabilitate în așa mod, ca să nu fie prejudiciate interesele lor în calitate de proprietari, dar și să fie asigurată protejarea patrimoniului din zona cu statut special de monument cum este centrul istoric al orașului. Este o decizie provizorie, până la aprobarea PUZ Centru, care va asigura ca pentru perioada de timp până la aprobare PUZului să fie respectate drepturile proprietarilor din zonă, dar și să fie clare limitările la care sunt supuse drepturile acestora în privința intervențiilor pe care și le doresc.

De reținut, că toate intervențiile abuzive, cu amplasarea unor construții cu multe nivele în centru, s-au executat exact din lipsa unor reglementări clare. Autoritățile acționau fără aceste reguli, doar în baza unor schițe de proiect, care se aprobau de către toți la propria discreție, fără a avea restricționări, deci se putea orice.

Decizia vine să corecteze această situație. Dar primăria continuă lucrările de elaborare a PUZ Centru, document care va înlocui aceste reguli provizorii. PUZ Centru nu este un document, care poate fi elaborat repede, deoarece depinde și de alte planuri, pentru care nici măcar metodologiile de elaborare nu sunt aprobate de ministerul culturii, precum prescrie legea. Până atunci însă, trebuie să existe cel puțin reguli minime, pentru a nu lăsa să se deterioreze fondul construcit și a oferi posibilitate proprietarilor să-și poată dezvolta proiectele fără a aduce prejudicii patrimoniului de care orașul dispune.   

To ce trebuia să facă PAS și consultanții lor – e să citească atent proiectul de Decizie, asta i-ar fi salvat de ipocrizia pe care au demonstrate-o la ședința CMC. Le-ași propune consilierilor să nu umble cu megafoanele și cu pumnii, dar să citească și să vină cu propuneri pentru îmbunătățire, întotdeauna este loc de mai bine. De fapt, este chiar straniu, că acest proiect de decizie a fost mai mult coordonat de Grădinaru, decât de Dogotaru. La ședințele organizate de către consilierii PAS și DA Dogotaru nici nu era invitată, discutau singuri, de la DGAURF participa doar colaboratorul direcției, Vlad Moldovan, care era invitat personal în ședințe. Acolo și s-a definitivat acel proiect de decizie. 

Locuitorii orașului știu foarte bine să citească, deci manipulările lor nu își vor atinge scopul, chiar dacă insistența e foarte mare. 

Un exemplu de manipulări, marca Cojuhari:

https://www.ziarulnational.md/chisinau-ar-putea-pierde-un-teren-de-62-de-ari-fractiunea-pas-din-cmc-solicita-o-ancheta-de-serviciu-pe-numele-arhitectului-sef-svetlana-dogotaru-privind-eliberarea-ilegala-a-certificatelor-de-urbanism/

Citeste mai mult

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult

Cine mai crede în eficiența moratoriilor?


Moratoriu în loc de rezolvarea efectivă a problemelor de încălcare a legislației. E ca o lene instituțională. Nu rezolvăm azi, azi interzicem, dar peste un an poate vom face și ceva real. Poate trec alegerile și nu mai trebuie făcut… Amânăm luarea deciziilor pentru când? Și de ce amânăm? Oare nu există autorități responsabile pentru decizii coerente ce țin de subiecte clare, din moment ce cauza și încălcările comise sunt la vedere? 

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4585/language/ro-RO/Default.aspx

sursa foto: http://www.privetsochi.ru

Ce vor face dezvotatorii? E clar ce vor face, vor contesta și vor câștiga în instanșă, pentru că procedurile de anulare și suspendare a actelor administrative sunt altele, decât moratoriile inventate din inerție, pentru că au mai făcut și alții. N-a lucrat nici la alții. N-o să lucreze nici acum.
Două inițiative legislative, cu referire la instituirea moratoriului pe anumite construcții din ogrăzile blocurilor locative în Chișinău și privind modificarea legii 163 (privind autorizarea lucrărilor de construcții), înregistrate sub numerele 49, 50. Pentru acestea – o părere, care sper că va fi cel puțin citită, pentru că scoaterea din context a unor prevederi uneori mai mult încâlcește lucrurile decât rezolvă problemele.

Articolul 3 din legea 163 se referă la lista documentelor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este un document informativ și reglementativ, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimurile de construibilitate a terenului pentru care a fost solicitat (legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului). Aceste informații se preiau din documentațiile urbanistice aprobate de către consiliul local, regimul de construibilitate constând din anumiți indicatori urbanistici, cum ar fi POT, CUT, aliniament, ș.a. Niciun acord al coproprietarilor/vecinilor nu poate substitui tot complexul de reglementări, care sunt incluse în regulamentul de urbanism, parte componentă a planului urbanistic. Pentru că sunt importante atât interesele vecinătăților, a orașului, cât și a investitorilor. Acest bilanț al intereselor se asigură prin aprobarea documentațiilor urbanistice de diferite nivele de detaliere.

Anume la elaborarea planurilor urbanistice se asigură accesul publicului la luarea deciziilor, proces reglementat, unde este nevoie să fie organizate consultările publice, cu respectarea tuturor procedurilor, conform legislației în vigoare. Cu perfectarea proceselor-verbale de consultare, cu note informative privind (ne)luarea în considerație a propunerilor din rezultatul consultării, cu tot instrumentariul prevăzut pentru apărarea drepturilor locuitorilor orașului.

Aceeași lege 835 prevede obligația de a supune procedurii de consultare toate planurile urbanistice anterior aprobării acestora.
Decizia privind aprobarea documentației urbanistice (PUG, PUZ) este documentul ce servește ca și temei pentru completarea certificatului de urbanism. O decizie aprobată de către Consiliul Local, de către aleșii, cărora le-au delegat locuitorii orașului să decidă în numele acestora. A locuitorilor din tot orașul, indiferent dacă sunt sau nu cooproprietari a terenurilor învecinate cu obiectul de construție planificat.
Ceea ce se întâmlă în cazurile construcțiilor menționate în nota de fundamentare – sunt încălcări grave ale documentațiilor urbanistice aprobate, sunt încălcări în procedura de aprobare a documentațiilor urbanistice (PUZ), sunt încălcări ale indicatorilor urbanistici pentru terenul destinat amplasării și alte încălcări ale normativelor tehnice (distanțe, înălțimi, norme de insolație, antiincendiare, ș.a.). Anume pe aceste subiecte este necesară intervenție legislativă, care ar opri încălcările. Spre ex., se poate introduce în setul de acte pentru eliberarea autorizației de construire un certificat de calcul al indicatorilor urbanistici, efectuat pe baza proiectului elaborat și relaționat la terenul destinat construcției (format ca bun imobil separat, pentru care s-a depus dovada titlului asupra terenului la momentul obținerii certificatului de urbanism). În așa mod va fi imposibilă manipularea cu indicatorii care se raportează la suprafețe de teren străin.

În ceea ce privește art.3, alin. (1), litera d) – acesta se referă la coproprietatea bunului supus intervenției de dezvoltare, conține altă încărcătură, a unor drepturi asupra imobilului, drepturi reglementate prin codul civil, acestea nu pot fi puse la grămadă cu drepturile vecinilor de a consulta, în cadrul accesului la procesul de luare a deciziilor. Și sigur acordul notarial al vecinilor nu poate substitui respectarea normativelor. Dacă vecinii acceptă să fie încalcate normativele privind distanțele și înălțimile minime, acestea pot fi încălcate?
Modificarea care prevede completarea setului de acte necesar eliberării CU ar fi una bună, pentru a atrage atenția asupra superficiei, ca unică posibilitate de a construi pe teren străin, dar de ce se cere doar această completare? Proprietarii nu trebuie să dovedească dreptul asupra terenului? Ar trebui clarificată și această omisiune din legea 163, pentru a nu lăsa loc de interpretare privind dovada drepturilor asupra terenului supus ulterior lucrărilor de proiectare/construcție.
În afară de aceasta, un element important în toate încălcările îl constituie procedura de formare a bunurilor imobile, ca și teren independent atât în cadrul procesului de atribuire, cât și în cadrul procesului de vânzare cumpărare a terenului aferent construcției existente. E procedura care nu este iubită la primăria Chișinău. Chiar și în proiectul de decizie privind implementarea noilor prevederi ale codului civil se dorește a avea posibilitatea de a opera cu părți de teren, cu definiții amorfe, care dau posibilitatea de manipulare cu suprafețe și cu indicatori. Aici e mult de lucru, la stabilirea granițelor terenurilor, ca și bunuri imobile formate în conformitate cu procedurile legale, precum și cu respectarea legislației privind elaborarea/coordonarea/consultarea aprobarea documentației urbanistice. E mai complicat decât să instiui un moratoriu, dar este corect și eficient.

Referitor la moratoriul asupra autorizării și continuării lucrărilor de construcții în mun. Chișinău, în interitorul cartierului, cu condiționarea distanței între clădirile existente și cele proiectate, lucrurile de asemenea nu sunt chiar atât de liniare. E de înțeles dorința de a rezolva mai simplu problema, dar se pare că nu e chiar atât de simplu, cum se crede. E ca și cum ai formula o cerere, ca să se instituie moratoriu pe realizarea obiectelor, care s-au autorizat cu încălcări. De ce moratoriu? De ce nu e interzicere definitivă? Ce o să se întâmple după expirarea termenului moratoriului? Se va mări distanța între clădiri? Din contul cărui spațiu? Sau se vor micșora normativele? Din care considerente? Nu e gândită această inițiativă. Ar fi bine, ca parlamentarii să-și revadă aceste inițiative și să le îmbunătățească, pentru ca să fie și un rezultat, nu doar anunțuri care dau la bine la publicul neavizat. Modificările la lege trebuie să aducă îmbunătățiri situației, dar nu să creeze instabilitate și mai mare decît există în prezent.
Instrumentariul de luptă cu încălcările este CONTROLUL, SANCȚIUNEA, ANULAREA ACTELOR, DEMOLAREA. Palamentul are toată puterea să ceară serviciilor de control raport și plan de măsuri privind înlăturarea încălcărilor și anularea actelor permisive, într-un termen mult mai scurt, decât moratoriile ineficiente.

Citeste mai mult

Impresii de la audierile publice IPRE

Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .

Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.

Care sunt impresiile?

  • Este pozitiv faptul că s-a făcut o asemenea cercetare.
  • Este pozitiv că se abordează subiectul, fiind unul de importanță majoră și de impact puternic asupra calității vieții în oraș.
  • Este absolut ineficient să se lucreze la acest subiect fără implicarea autorităților responsabile – a primarului, a DGAURF, a altor direcții interesate din APL.
  • Este profund regretabil că nu au fost implicate în consultări societățile profesionale (a Uniunii Arhitecților, a Uniunii Inginerilor), comunitatea științifică, academică, sectorul asociativ de profil, toate având capacitatea de a oferi recomandări de îmbunătățire a documentului propus.

Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.

Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?

Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?

Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.

Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.

Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.

Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.

Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.

https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/

Citeste mai mult

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Climova Alla, Dogotaru Svetlana

Aspecte teoretice și practice privind urilizarea indicilor urbanistici la nivelul uniicpiului Chișinău

Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult