Archives

Posted on publicat de by svetlana

Hai să punem perdeluțe la gislocal?

„New-urbaniștii” și secretele care nu există: cum se confundă planificarea urbană cu spionajul.

 Spațiul public a fost din nou animat de o serie de declarații spectaculoase ale unor consilieri municipali, care au descoperit – cu întârziere, dar cu mult entuziasm – că elaborarea unei Strategii de dezvoltare teritorială a municipiului a implicat experți din afara țării. Mai mult, aceștia au calificat transmiterea de date necesare pentru studii drept… „trădare de patrie”.

Astfel au apărut, aproape peste noapte, „new-urbaniștii” – o specie politică aparte, care vede în hărți cadastrale, statistici demografice și scheme de transport niște documente secrete de importanță strategică mondială. Pentru ei, o analiză a densității populației pare echivalentă cu un plan de invazie, iar o hartă a rețelelor edilitare – cu o hartă a bazelor militare.

Lăsând însă ironia la o parte, e necesar să clarificăm câteva lucruri esențiale.

Ce date se folosesc, de fapt, la elaborarea unei strategii teritoriale

Documentele de planificare urbană și teritorială se bazează pe:

  • date statistice publice (populație, locuințe, economie, mobilitate);
  • informații cadastrale și urbanistice (zone funcționale, regimuri de construire);
  • date de mediu (riscuri naturale, spații verzi, resurse de apă);
  • infrastructură tehnico-edilitară (rețele de apă, canalizare, energie, transport).

Aceste informații:

  • sunt neclasificate;
  • sunt utilizate curent de autorități, universități, institute de cercetare;
  • sunt publicate parțial sau integral în registre oficiale și baze de date.

Niciun PUG, nicio strategie de dezvoltare nu operează cu secrete de stat. Informațiile cu regim de securitate (militare, de apărare, sisteme speciale) sunt gestionate prin canale separate și nu fac obiectul documentațiilor urbanistice.

Practica internațională

În toată lumea – de la Paris la Varșovia, de la București la Helsinki – strategiile urbane sunt elaborate frecvent de consorții internaționale. Experții străini analizează date teritoriale locale, propun scenarii, modelează evoluții. Acest lucru nu este considerat spionaj, ci cooperare profesională.

Banca Mondială, BERD, JICA, GIZ, universități și birouri de urbanism lucrează zilnic cu astfel de informații în zeci de țări, inclusiv în state membre NATO sau UE. Nimeni nu confundă densitatea populației cu „informații secrete de importanță strategică”.

Despre „trădare” și realitatea juridică

În drept, trădarea presupune:

  • transmiterea intenționată de informații clasificate;
  • cu regim de secret de stat;
  • către entități ostile, cu scopul de a afecta securitatea națională.

Un studiu de mobilitate, o analiză a extinderii urbane sau o hartă a zonelor funcționale nu îndeplinesc niciuna dintre aceste condiții.

Concluzie

E de noaptea minții când vezi cum, dintr-o dată, unii aleși locali se autoproclamă gardieni ai „secretelor urbanistice supreme”, descoperind conspirații acolo unde există doar tabele Excel, hărți GIS și indicatori demografici.

„New-urbaniștii” pot continua să creadă că fiecare plan de situație e un document strict confidențial și că fiecare consultant străin e un potențial agent. Între timp, orașul are nevoie de planificare serioasă, bazată pe date reale, analize profesionale și cooperare internațională – nu pe fobii geopolitice proiectate peste scheme de transport public și zone funcționale. Oare asta ne plămădesc acești new-urbaniști – să ne întoarcem în vremurile URSS, când se făceau perdeluțe de acoperit planurile din cabinetele arhitecților și să se încuie când la examinează, ca nu cumva să le mai vadă cineva? Sau perdeluțe la gislocal? 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUZ – instrument important de planificare urbană

Termenul depreciativ de „puzulețe” ar trebui să fie lăsat în trecut, alături de intervențiile dăunătoare rezultate din documente elaborate superficial, fără o analiză temeinică, făcute la repezeală și aprobate la plezneală.
Este momentul să abordăm Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) cu seriozitate, descifrând în profunzime esența acestor documente de planificare și asigurând o înțelegere profesionistă, susținută de o abordare matură, pentru a evita greșelile repetate.

Importanța PUZ-urilor ca instrument de planificare urbană.

Planurile Urbanistice Zonale sunt documente esențiale în arhitectura planificării urbane, complementând documentele strategice superioare, precum Planurile Urbanistice Generale (PUG). Deși adesea criticate pentru presupusul impact negativ asupra dezvoltării orașelor, aceste planuri oferă o flexibilitate necesară pentru adaptarea la realitățile locale, completând viziunea strategică generală cu soluții specifice.

Critica PUZ-urilor: între neînțelegere și neargumentare.

PUZ-urile sunt frecvent supuse criticilor, fiind percepute ca instrumente care „subminează” dezvoltarea armonioasă a orașului. Aceste critici derivă, de regulă, din:

  • utilizarea excesivă sau inadecvată a PUZ-urilor pentru derogări de la PUG,
  • o percepție că servesc interese private în detrimentul celor publice,
  • lipsa unei transparențe adecvate în procesul de elaborare și aprobare.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste nemulțumiri nu sunt legate de natura PUZ-urilor, ci de aplicarea lor incorectă sau neconformă cu reglementările și strategiile de dezvoltare. Corect implementate, PUZ-urile nu doar că sprijină procesul de planificare urbană prin detalierea și adaptarea obiectivelor generale ale PUG-urilor, dar contribuie și la creșterea calității vieții urbane. Aceste documente permit o adaptare precisă a reglementărilor la specificul local, încurajând dezvoltarea coerentă a cartierelor, o gestionare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă a noilor proiecte în țesutul urban existent. Printr-o aplicare corectă, PUZ-urile devin un instrument esențial pentru a crea orașe sustenabile, bine organizate, care răspund atât nevoilor actuale, cât și provocărilor viitoare ale dezvoltării urbane.

Criticii cu vocabular de „mafia imobiliară„ ar trebui să cunoască, că un oraș urmează să fie construit și amenajat pentru ca să-și îndeplinească funcțiile de bază – asigurarea unui trai calitativ. Respectiv, colaborarea dintre dezvoltatori și proprietarii de terenuri și autoritățile locale este esențială pentru un proces de planificare urbană echilibrat și eficient. Deși uneori interesele celor două părți pot părea antagoniste, procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale, alături de consultările publice, transparența decizională, oferă cadrul necesar pentru armonizarea acestora. Astfel, se poate asigura un echilibru între nevoile comunității și drepturile proprietarilor individuali.

Dezvoltatorii aduc resurse financiare, soluții inovatoare și o înțelegere aprofundată a cerințelor pieței, în timp ce autoritățile locale oferă o viziune integrată asupra dezvoltării și un cadru reglementat. Împreună, pot crea PUZ-uri adaptate specificului local, care răspund atât intereselor private, cât și îmbunătățesc infrastructura publică, calitatea vieții și sustenabilitatea comunităților. Acest tip de colaborare demonstrează că implicarea sectorului privat în planificare nu este doar necesară, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor.

Rolul și avantajele PUZ-urilor

  • Adaptare la specificul local:
    PUZ-urile permit personalizarea reglementărilor urbanistice pentru zone distincte ale orașului, adaptându-le la nevoile și potențialul zonei. Spre exemplu, o zonă industrială dezafectată poate fi transformată printr-un PUZ într-un centru rezidențial sau de afaceri, sprijinind regenerarea urbană.
  • Flexibilitate pentru dezvoltarea urbană:
    Planurile Urbanistice Generale stabilesc direcțiile strategice generale, dar PUZ-urile oferă detaliile necesare pentru implementarea proiectelor pe termen mediu. Ele funcționează ca un „punct de legătură” între viziunea macro și realitatea micro.
  • Completarea documentelor superioare:
    PUZ-urile pot detalia zone de dezvoltare viitoare care nu au fost clar definite în PUG sau pot actualiza reglementările în funcție de schimbările economice, sociale sau demografice.
  • Promovarea dezvoltării durabile:
    Aceste documente oferă posibilitatea de a integra principii de durabilitate în dezvoltarea unor zone specifice, cum ar fi protecția patrimoniului cultural, extinderea spațiilor verzi sau gestionarea riscurilor naturale.

Exemple internaționale: renunțarea la PUG și utilizarea planificării zonale

  1. New York, SUA:
    Orașul operează fără un PUG tradițional. În schimb, planificarea urbană se bazează pe o rețea complexă de reglementări zonale și pe strategii sectoriale (transport, locuire, dezvoltare economică). PUZ-urile sau echivalentul lor (zoning plans) sunt esențiale pentru a reglementa utilizarea terenurilor la nivel local, asigurând echilibrul între dezvoltare și protecția interesului public.
  2. Viena, Austria:
    Deși orașul are un document strategic de tip Masterplan, accentul este pus pe planificarea detaliată la nivel zonal. Zonele sunt reglementate prin documente care permit dezvoltări graduale, ținând cont de specificul fiecărei părți a orașului, ceea ce a contribuit la creșterea calității vieții în oraș.
  3. Copenhaga, Danemarca:
    Planificarea urbană în Copenhaga se concentrează pe zone strategice și proiecte prioritare. Documentele zonale sunt fundamentale pentru coordonarea proiectelor integrate, cum ar fi transformarea cartierului Nordhavn într-o zonă rezidențială durabilă.

Concluzie: PUZ-urile, un instrument de echilibru urban

Criticile neargumentate la adresa PUZ-urilor nu ar trebui să umbrească valoarea lor reală. Aceste documente, atunci când sunt utilizate corect, sunt indispensabile pentru dezvoltarea coerentă a orașului, completând și detaliind viziunea strategică stabilită în PUG. Exemplele internaționale arată că planificarea zonală, corelată cu strategii clare, poate fi un model eficient de dezvoltare urbană. În loc să fie eliminate, PUZ-urile trebuie să fie susținute printr-o legislație clară, prin transparență în procesul decizional și printr-o coordonare strânsă cu celelalte documente de planificare.

Cheia succesului stă în COLABORARE – acest cuvând magic, care ne ajută de scăpăm de fobii și să transformăt lupta cu „puzulețele„ într-u proces calitativ de planificare. Luatul la pumni în ședințe de consiliu a new-urbaniștilor trebuie să fie uitat ca un vis urât, făcând loc competenței și responsabilității, abordării cu maturitate a obligațiilor pe care fiecare și le asumă venind în administrații de diferit nivel.

Lumea evoluează într-un ritm alert, iar acest sector de activitate necesită adaptarea la noile realități prin implementarea unor abordări inovatoare. Nu putem continua să repetăm mecanic că avem nevoie de PUG și să considerăm că problema este rezolvată. Departe de a fi suficient, PUG-ul este doar o piesă dintr-un set extins de instrumente disponibile pentru planificarea urbană modernă. Avem la dispoziție soluții tehnologice avansate și metode noi, care așteaptă să fie explorate și aplicate. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea de a le cunoaște și de a le integra eficient în procesul de dezvoltare urbană.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Politicile de urbanism – Între reglementări și eșecuri strategice

Organul central de specialitate, – ministerul, care are în grijă politicile de urbanism, cum s-a descurcat în acești ani? Într-un cuvânt – EȘEC. 

Elaborarea, promovarea și coordonarea politicilor publice în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării și construcțiilor – sarcina principală a organului central de specialitate – nu este un concept nou. Aceste responsabilități au fost dintotdeauna atribuite autorităților centrale, fiind cruciale pentru dezvoltarea armonioasă a localităților.

Dar ce avem în prezent? Un peisaj reglementar haotic, marcat de eșecuri în atingerea obiectivelor fundamentale ale politicilor de urbanism și amenajare a teritoriului.

Un sistem în derivă: de la reglementări excesive la lipsă de coerență.

În teorie, organul central de specialitate ar trebui să fie o busolă care ghidează dezvoltarea urbană către echilibru și durabilitate. În practică, lucrurile stau altfel:

  • Reglementări excesive, dar sterile:
    În loc să crească eficiența proceselor, autoritatea centrală excelează în impunerea de interdicții și avizări formale. Aceste proceduri, mai degrabă birocratice decât practice, blochează inițiativele în loc să le sprijine. Actorii implicați în elaborarea documentației de urbanism, proiectare și construcții se confruntă cu un labirint procedural lipsit de logică și utilitate reală.
  • Legislație incoerentă și arbitrară:
    În loc să ofere reguli clare și proceduri bine definite, cadrul legislativ actual lasă loc interpretărilor arbitrare. Autoritățile coordonatoare și avizatoare se bucură de o libertate dăunătoare, aplicând reglementările după bunul plac. Rezultatul? O industrie a construcțiilor paralizată de incertitudine.
  • Strategii fără sinergie:
    Deși se elaborează strategii și concepții multiple, acestea rămân neconectate într-o platformă complexă. Lipsa unei viziuni integrate împiedică generarea sinergiilor necesare pentru o dezvoltare teritorială durabilă.

Sancțiuni, interdicții și lipsa soluțiilor reale

În loc să găsească soluții practice, ministerul, legiuitorii par mai preocupați de identificarea unor vinovați. Sancțiunile drastice și căutarea de „țapi ispășitori” printre primari și arhitecți șefi nu fac decât să agraveze situația. Vânătoarea de vrăjitoare nu aduce plus valoare domeniului – doar pământ pârjolit în urma rugurilor aranjate cu grijă.

Și cine scrie aceste norme? De multe ori, persoane fără o pregătire adecvată, a căror superficialitate este compensată doar de ura viscerală față de dinamica pozitivă a dezvoltării din Chișinău. Aceste persoane au adus în Parlament stilul agresiv din consiliul municipal, secundați de activiști marginali, impunând moratorii și interdicții care au pus industria construcțiilor pe butuci.

Consecințele: o ramură vitală în colaps

Domeniul construcțiilor, unul dintre pilonii economiei, este acum într-o criză profundă. Reglementările incoerente și politicile punitive au redus la tăcere o industrie care ar trebui să fie motorul dezvoltării urbane și teritoriale.

În loc să stimuleze inovația și să sprijine colaborarea dintre autoritățile locale și dezvoltatori, și-au concentrat eforturile pe blocaje și sancțiuni. Efectele sunt deja vizibile: stagnarea proiectelor, pierderea încrederii actorilor economici și dezorientarea autorităților locale.

Concluzie: necesitatea unei schimbări fundamentale

Pentru a evita colapsul complet al sistemului de amenajare a teritoriului și urbanismului, este imperativ ca organul central de specialitate să își regândească abordarea. Este nevoie de:

  • reglementări clare, concise și coerente;
  • sprijin real pentru autoritățile locale și profesioniștii din domeniu;
  • strategii integrate care să conecteze dezvoltarea urbană cu alte sectoare vitale.

Fără o reformă profundă, industria construcțiilor riscă să rămână blocată, iar dezvoltarea urbană – un vis îndepărtat. În loc de interdicții și sancțiuni, e timpul pentru viziune și soluții.

Se poate.

Simplu.

E nevoie să ne debarasăm de parveniți și escroci politici și să vină la butoane specialiștii cu carte și experiență în domeniu. Și multă muncă.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cerere publică (PMUD)

Am formulat această cerere pentru ca să fie mai simplu pentru consiliu să-și evalueze cum au avansat pe partea de politici publice. Nu e atacat nimeni, e un lucru obișnuit să faci raportări, cu atât mai mult că este depre strategii, la aprobarea cărora trebuie să fie ogranizat un proces calitativ de consultații. E ca un marker pentru consilieri. Cine va lua atitudine pe acest subiect se mai poate promova și pentru alegerile viitoare, o poate lua ca pe o sarcină a alegătorului, să preaia monitorizarea executării lucrărilor pe PMUD. 

Adresare Consiliului

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Raport public (PMUD)

Pun aceste raportări aici, ca să nu se piardă din esența celor spuse, poate într-o zi cineva va lua în considerație propunerile, pe care le tot aducem în calitate de membri ai societății civile, cu speranța că autoritățile care dețin competențe vor porni activități sistemice și vor reuși să schimbe situația în oraș.

http://<iframe src=’//www.privesc.eu/widget/live/87630?’ frameborder=’0′ width=’480′ height=’270′ scrolling=’no’></iframe>

Proectul de audieri publice pentru Chișinău face parte din activitățile IPRE pe sectorul de intervenție Reforma administrației publice, care a lansat mai multe propuneri de politici publice pe diferite domenii de activitate ale autoritățile APL. Aceasta este a 10 audiere publică pentru Chișinău.
E a doua participare în proiectele IPRE, cu de opinie de co-expert pe cercetările elaborate de către Victor Chironda, prima fiind pe reforma DGAURF a consiliului municipal Chișinău.
E o abordare sumară să scrii politici fără ca să fie implicate autorități responsabile de acest segment de activitate și fără a asigura o procedură de consultare, conform cu legislația. Dar, dat fiind faptul, că nu se întâmplă pe acest subiect nimic în direcțiile consiliului municipal, e bine că se fac cercetări și se discută. În rezultatul efortului depus de către experți vor fi livrate soluții, care pot fi preluate de către autoritățile APL și îmbunătățite, asigurând toate procesele de coordonări, avizări, precum și procedurilor calitative care se încadrează în procesul de acces al publicului la luarea decizizilor importante pentru comuniutăți.
Materialul propus spre discuție de către expert este unul cu elucidarea problemelor din domeniul vizat și cu anumite propuneri care ar veni să îmbunătățească situația cu mobilitatea în mun. Chișinău.
Autorul accentuează abordarea modernă de planificare a modalității, cu accent pe complexitate și procese integraratoare, planificare efectuată de echipe interdisciplinare, cu utilizarea abordării transparente și participative, cu monitorizarea și evaluarea impactului soluțiilor propuse. Totul orientat pe asigurarea comfortului urban, unde omul este în prim plan, transportul, infrastructura, serviciile fiind instrumentele cu care se asigură acest comfort.
Ce e de observat?
Aceleași obiective au fost anunțate de către autoritățile APL, care au venit cu inițiative susținute și pe care locuitorii orașului le tot așteaptă să le vadă. Și să se implice în acest proces. Dar, în afară de anunțuri nu apare nimic în spațiul public și se crează impresia că vom asista din nou la aceași promisiuni sterile ale autorităților, cu documente elaborate pentru sertare, buget valorificat dar fără a fi aprobate și fără utilitate pentru oraș.
Câteva exemple de documente de acest gen:
1.Planul urbanistic zonal centru orașului Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/public/files/planuri/PREZENTAREA_PUZ_FINAL_ro.pdf

2.Schema complexă a transporturilor în mun. Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=619
Putem găsi pe situl primăriei ceva informații privind elaborarea noilor documente PUG și PAT. Consiliul minicipal Chișinău a decis în acest sens, aprobând Decizia nr.4/19 din 21.12.2015 despre elaborarea proiectului privind actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău) https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=14163&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-419-din-21-decembrie-2015-Despre-elaborarea-proiectului-privind-reactualizarea-PIanului-Urbanistic-General-al-oraului-Chiginau-i-Planului-de-Amenajare-a-Teritoriului-municipiului-Chiinau . Cine se ocupă de aceasta? Singura informația disponibilă ne duce la raportul anual al administrației publice Chișinău pentru anul 2018 [ Dispoziția nr. 119-d din 07 martie 2019 „Cu privire la aprobarea Raportului anual de activitate al administrației publice Chișinău pentru anul 2018” https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=492&id=25652&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-119-d-din-07-martie-2019-Cu-privire-la-aprobarea-Raportului-anual-de-activitate-al-administratiei-publice-Chiinau-pentru-anul-2018/ ], progresul pe lucrarea ”actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău” fiind de ”executare parțială a lucrărilor”. La concret se menționează executarea de către ÎMP Chișinăuproiect a caietului de sarcini pentru proiectare. Oare acest caiet de sarcini poate fi văzut? Consultat? Aprobat? Se continuă lucrările? Se finanțează? Cine se face responsabil de o asemenea modalitate de lucru, care a dus urbanismul în Chișinău pe o pistă invizibilă, unde parcă toată lumea e în treabă dar în oraș e dezastru? Întrebări la care va trebui să auzim răspunsuri pentru a lua decizii corecte în privința dezvoltării municipiului.

Punem în capul listei documentațiile urbanistice din motiv că PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă) este un document complementar PUG și este foarte important ca strategiile de mobilitate să fie elaborate concomitent cu modificările în planul urbanistic. În acest sens este corectă decizia consiliului municipal să inițieze elaborarea Concepției de dezvoltare a infrastcuturii transportului pentru teritoriul mun. Chișunău, ca și fundamentare pentru aprobarea secțiunii Servicii publice/A.Transport.
Problema e, că și aceste lucrări se elaborează netransparent, în afară de careva ședințe tehnice, care nu au publicat și procese-verbale de la acestea, nu s-au organizat nici un fel de consultări conforme cu legislația. Dar raportarea de progres a lucrării este avansată – grad de finalizare de 59,4% (informația prezentată ca și executare în cadrul lucrărilor ÎMP Chișinăuproiect pe 2018). La moment, că suntem la sfârșitul lunii iunie ar trebui să vedem lucrarea prezentată spre aprobare, deoarece termenul a fost până în mai 2019. Și noi ce vedem? Corect – mai puțin decât nimic.

Și speranța cea mare – elaborarea planului de mobilitate urbană, care a fost anunțat că va fi elaborat cu suportul proiectului ”Orașe verzi durabile pentru Moldova” http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/Moldova-Sustainable-Green-Cities.html. După o ședință de sfat cu poporul organizată de proiect, cu participarea experților internaționali angajați, câteva emisiuni televizate despre importanța momentului, a seriilor de postări efectuate de către echipa primăriei, ajungem să vedem că lucrurile nu se mișcă. Posibil cauza este una de natura inerției de neclintit a autorităților APL, responsabile pentru domeniu, a lipsei de conlucrare cu aceste autorități, a incapacității primarului să-și pună echipele la treabă, dar și a unui dezinteres total al consiliului local.
Consiliul – cel care nu monitorizează și nu cere să fie raportate aceste activități, să fie analizate care sunt cauzele ineficienței și ce se poate întreprinde ca să se îndeplinească sarcinile trasate prin deciziile consiliului, pentru care există responsabili, sunt contractate externalizat servicii, există suport financiar și logistic a organizațiilor donatoare. Nu este clar dacă motivul acestei apatii este lipsă de dorinșă, timp sau incapacitate instituțională.
Am ajuns s-o vedem și pe asta: să aprobi finanțări, să ai bani și să nu poți face nimic cu ei. Poate cineva răspunde la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru?
Și câte ceva de spus pe domeniul organizării serviciului de transport în municipiul Chișinău. Se pare că direcțiile responsabile se opun cu înverșunare organizării acestor servicii conform cu prevederile legii serviciilor publice de gospodărie comunală, care pune anumite responsabilități specifice pe autorități în vederea organizării acestora. Aceste responsabilități se referă nu atât la procurarea de autobuse/troleibuse, cât la procesul de organizare, stabilire a condițiilor și modului de prestare, monitorizare și control. Ar fi bine ca autoritățile să ia în calcul schimbarea sub această optică a abordării de lucru cu transportul public în teritoriul pentru care se fac responsabili și să-și asume responsabilități adevărate. Responsabilități, prin care să asigure mobilitate persoanelor și mărfurilor în măsura în care legea le-a atribuit competențe, dar nu din simpla poziția a valorificării resurselor bugetare.

Referitor la centrul de SmartMobility. E bună propunerea. E bine și să fie înțeles corect conceptul de Smart City, să nu-l înlocuim cu simple digitalizări și senzori, care vor lucra ca un mecanism fără cap. Capul este important. Capul – asta ar însemna planuri, reglemetări, responsabili, standarte de interoperabilitate, management integrat, peste care să fie monitorizare, control, transparenșă și evaluare de impact. Învățăm și noi de la alții, important s-o facem cât mai repede și să avem inteligența să prindem trendul actual al tehnologiilor, să sărim peste anumite etape, care deja își pierd din actualitate prin alte țări.

Mai jos – articolele publicate la aceiași temă, se poate vedea cum așteptările trec în alt statut – lipsă de încredere:

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari/

 

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari-2/

//svetlana.dogotaru.net/plan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate/

//svetlana.dogotaru.net/parere-subiectiva-a-unui-participant-la-atelierul-de-planificare-urbana/ //svetlana.dogotaru.net/779/

//svetlana.dogotaru.net/impresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Prăbușirea clădirii de la Otaci. Tragem concluzii?

https://agora.md/stiri/58468/un-bloc-cu-noua-etaje-s-a-prabusit-partial-la-otaci–46-de-persoane-au-fost-evacuate-foto–video

La Otaci s-a produs un accident tragic, s-a prăbușit o parte din clădire cu 9 etaje. Experții vor da aprecierea, care este cauza acestor distrugeri.

Prim-ministru, Maia Sandu, a vizitat obiectul și a promis că se va interveni pentru a ajuta familiile rămase fără locuințe. Lăudabil că guvernul se îngrijește de sinistrați.

Dar cine să se îngrijească să nu mai apară și alți sinistrați? Oare mai există vreo unitate pe la ministere, responsabilă de politica statului în domeniul locativ și al serviciilor publice de gospodărie comunală? Unde se ascund așa de bine subdiviziunile respective, că nici nu se văd nici nu se aud, de câțiva ani?

Oare are cineva idee cum se vor administra blocurile locative, dacă legea condominiului a fost respinsă? Ce se propune în loc? Cum va proceda autoritatea publică locală cu blocurile pe care le-a avut în gestiune și care le-a adus în starea aproape de avariere? Cine să verifice cum se toacă banii publici în Chișinău, care sunt destinați domeniului locativ? De ce construcția de foișoare este pusă prima pe listă priorităților de finanțare, în loc de lucrări de consolidare? Ce se întâmplă cu banii pe care îi achită proprietarii de apartamente în conturile ÎMGFL-urilor, fără a primi serviciile contra acestor sume? Cine să-i tragă la răspundere pe cei care nu-și îndeplinesc funcțiile de control în domeniul locativ? Dar pe cei, care nu au nici un plan de redresare a situației?

Întrebări, întrebări, dar oare trebuie să așteptăm repetarea tragediei de la Otaci, ca să ne dăm seama cât de critică este situația cu blocurile locative, nu e suficient o prăbușire?

La toate aceste întrebări prim-ministra Maia Sandu trebuie să ceară de la ministrul economiei răspunsuri, care să fie integrate într-un plan de măsuri privind redresarea situației în domeniul locativ. E urgent totul în acest domeniu și în programul ministerului trebuie să se regăsească soluții consistente pe aceste probleme. Un plan de acțiuni, cu măsuri concrete, cu termen și bugetare pe măsură. Nu există lucruri mai importante decât asigurarea vieții și sănătății oamenilor. Blocurile locative stau să pună în pericol securitatea persoanelor care trăiesc acolo și se cer măsuri urgente de intervenție.

Și președintele Dodon a promis suport. Cel mai bun suport este să discute probleme la Conisliul de securitate și să impună măsuri pentru toate autoritățile, ca să înceapă să-și ia funcțiile în serios.

Am mai scris pe acest subiect. Nu prea au reacționat cei pe care i-am tot tăguit, poate acum vor citi, sper.

Info aici pe articolele anterioare:

//svetlana.dogotaru.net/category/domeniul-locativ/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Impresii de la audierile publice IPRE

Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .

Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.

Care sunt impresiile?

  • Este pozitiv faptul că s-a făcut o asemenea cercetare.
  • Este pozitiv că se abordează subiectul, fiind unul de importanță majoră și de impact puternic asupra calității vieții în oraș.
  • Este absolut ineficient să se lucreze la acest subiect fără implicarea autorităților responsabile – a primarului, a DGAURF, a altor direcții interesate din APL.
  • Este profund regretabil că nu au fost implicate în consultări societățile profesionale (a Uniunii Arhitecților, a Uniunii Inginerilor), comunitatea științifică, academică, sectorul asociativ de profil, toate având capacitatea de a oferi recomandări de îmbunătățire a documentului propus.

Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.

Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?

Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?

Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.

Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.

Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.

Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.

Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.

https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Climova Alla, Dogotaru Svetlana

Aspecte teoretice și practice privind urilizarea indicilor urbanistici la nivelul uniicpiului Chișinău

Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 5

Sursa: de pe net

Am tot bătut cu piatra-n șatră, pe unde am lăudat, pe unde am criticat… ca să se înțeleagă că este nevoie de corectat unele lucruri.
Și am ajuns la concluzia, că trebuie să vorbim despre drepturile noaste, care se rezultă nu numai în a ne da cu părerea în vântul trendului de abordare participativă.
Noi, locuitori al orașului, plătim impozite și avem drepturi.
Pentru noi, cei care ne-am ales autoritățile publice, aceste autorități sunt obligate să presteze servicii. În cazul dat – să aprobe concepții, politici, strategii, proiecte planuri și să le asigure implementarea. Concret pe subiectul discutat acum – plan de mobilitate urbană. Doriți s-o numiți Concepție – foarte bine! Doriți să faceți secțiunile PUG, care lipsesc – și mai bine! Nu contează cum vor fi poreclite documentele, contează calitatea soluțiilor propuse, asumarea acestor soluții și executarea acțiunilor prevăzute în documentele aprobate.
Noi, suntem chemați să ne dăm cu parerile, să ne expunem obiecțiile, observațiile și rezervele, deciziile le iau autoritățile. Pe aceste autorități le-am delegat să ne presteze aceste servicii. Consiliul ne reprezintă, chiar dacă unii consilieri s-au vazut în rol de boieri, cu pâinea și cuțitul în mână. Să le luăm pe rând:

Consiliul Local – aprobă direct deciziile care treuie să fie pe măsura așteptărilor noastre să avem un oraș  confortabil de trai. Pentru a lua decizii calitative, Consiliul are direcții specializate, cu buget achitat din banii noștri. Direcții, care sunt obligate să facă totul pentru ca proiectele de decizii să vinâ în agenda consiliului împachetate și fără handicapuri juridice.

Direcțiile consiliului – acum vorbim de DGURF – are obligația, repet, pe banii care îi primesc de la noi, să fundamenteze calitativ procesul de luare a deciziilor de către organul care ne reprezintă. Consiliul suntem noi și noi cerem să vă exercitați funcțiile.
Chișinăuproiect și compania subcontractor lucrează la elaborarea Concepției, trebuie să cunoască și reglementările legale referitor la procesul participativ. Condiția de respectgare a legislației le-a fost impusă de către consiliul municipal prin caietul de sarcini aprobat. Deci, noi ne așteptăm să fie plasată toată informația despre lucrările efectuate, precum și raportul de progres, inclusiv pe partea de finanțare. Noi, locuitorii orașului nu suntem „bifele„ voastre pentru a vă asigura valabilitatea semnării actului de recepție. Procesul participativ prevede să implici societatea, autoritățile interesate, sectorul asociativ, pe toți, pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici, dar nu ca pe niște idioți utili, care prima dată au auzit de abordarea participativă.

Primarul – are misiunea titanică să dezvolte piruiete complicate ca să-i pună pe toți să lucreze împreună, să nu se închidă fiecare în contractul lui, cu anunțuri frumoase la presă, dar fără ca să colaboreze, în realitate. PMUD este un document complex, ca și alte documentații urbanistice și aici trebuie să se muncească în grupuri intersectoriale. Oficial create, cu responsabilități și cu grafice de raportări pe indicatori concreți, nu cu powerpointuri pentru show colorat. Dacă vi se spune că e mai cool să lucrezi cumva mai ”inovativ”, fără să respecți legislația – nu-i credeți, ei vă doresc răul.

Echipa UNDP – este bine să clarifice care este implicarea concretă a Green City Lab. Nu prea este clară inițiativa. Lucrurile trebuie urgent clarificate, din simplu motiv, că deja unele lucrări sunt în derulare la primărie și primele etape de lucru sunt bazele de date, deci – toți fac același lucru (și lipsa de informație ne poate face să punem la îndoială și calitatea acestor date) Există cel puțin 4 intiative care se intersectează pe subiectul dat:

1. Plan de mobilitate urbană (asistența finanțată prin Green City Lab, proiect UNDP) Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Fplan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

2. Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Foras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

3. Modificarea compartimentului PUG Servicii publice/A.Transport. N-am scris nimic, pentru că asta-i taina direcției, infomații publice nu-s. Și ședințe de informare nu au fost organizate.

4. Planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde. Proiect finanțat BERD Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fimpresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0

E necesară clarificarea, pentru că oamenii o să vină și fără să aibă claritate, problema e una acută și interesul e pe măsură, dar efectul participativ va fi aproape nul, dacă se va limita la discuții neîncadrate în procesul decizional și discursul nu va fi canalizat pentru a îmbunătăți calitatea proiectului de PMUD. Desigur că primarul e cel care o să pună umărul, că e și responsabilitatea lui.
Din moment ce v-ați antrenat într-un lucru comun cu municipalitatea, felicitări, echipa Green City Lab, aveți obligații!

O reocmandare aparte pentru Green City Lab – dacă tot activitatea se va axa pe abordarea participativă, atunci e cazul să susțineți pentru Chișinău elaborarea metodologiei de informare/consultare a documentațiilor de urbanism. Asta ar aduce mult folos proceselor decizionale în primărie, inclusiv și pe alte probleme decât mobilitatea. Pentru că există confuzii în mintea funcționarilor despre cum să trateze legislația în etapele de inițiere și informare. Această confuzie poate fi rezolvată prin reglementare la nivel municipal, așa cum se procedează în România (chiar dacă au aceste lucruri și în regulamentele naționale). O sa aveți un exemplu de investiție mică, dar cu efect mare, aveți și fericita ocazie să testați concomitent  această metodologie pe activitățile desfășurate.

P.S. E cam incorect, când se motivează inacțiunea autorităților prin abordările sovietice, la elaborarea PUG Chișinău. Nimic mai fals! La UNDP se pot găsi toate materialele de raportări pe elaborarea PUG Chișinău, acolo a fost numită Concepție, pentru ca să fie posibilă finanțarea. Și au fost scrise metodologii de lucru, de către experți străini (IHS Romania), raportate la norme europene.
Da, există neconformități. Da, este nevoie de modificări, corectări, dar e un lucru firesc. Ceea ce nu este firesc – e să tot critici fără să faci analize, măsurări și raportări. Și să nu te îngrijorezi de realizare și respectare a documentelor aprobate.
Lasați-o cu abordările de tip sovietic și venitul de jos în sus spre culmele succesului. Nu asta e problema. Le recomand tinerilor, care au ajuns cu activități pe direcțiile de urbanism să se concentreze pe abordările moderne și să lase stafiile trecutului în pace. Inepțiile urbanistice din oraș au autori concreți, pe fiecare decizie. Uneori am impresia că nimeni nici nu citește PUG, doar se dă cu părerea, ca să pară mai modern și mai cunoscător a tehnicilor noi 🙂 Abordare modernă este să fii profesionist în lucrul pe care te angajezi să-l faci.

Citeste mai mult →