Category Archives: Dezvoltare urbana

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 2

Baze de Date Dinamice – Fundamentul unui PUG Adaptabil

Pentru a susține un Plan Urbanistic General (PUG) dinamic, esențial pentru un oraș modern, este necesară o infrastructură robustă de date, care să ofere informații precise și actualizate în timp real. Spre deosebire de PUG-urile tradiționale, care utilizează date statice și analize punctuale, un PUG dinamic necesită o bază de date actualizabilă constant pentru a permite o planificare urbană adaptabilă. În acest context, municipiul Chișinău a început un proces important de colectare și gestionare a datelor prin intermediul platformei gislocal.md, unde sunt centralizate date esențiale despre zonificare, infrastructură și resurse urbane.

Bazele de date dinamice permit orașului să monitorizeze și să răspundă mai eficient la schimbările rapide din mediul urban. Aceasta este crucială pentru a asigura o dezvoltare durabilă, optimizată și adaptată nevoilor cetățenilor. Aspectele esențiale legate de utilizarea bazelor de date dinamice sunt – 1) actualizarea continua, 2) posibilitatea și analiza în timp real, 3)fundamentarea deciziilor strategice.

În procesul de planificare autoritățile sunt nevoiete să folosească date învechite, pe când bazele de date dinamice se pot actualiza constant, reflectând modificările în distribuția populației, în cerințele infrastructurale și în structura economică. Cu o bază de date dinamică, autoritățile pot analiza rapid date relevante și pot lua decizii informate într-un timp mai scurt. Acest lucru este esențial în gestionarea eficientă a resurselor și în planificarea proiectelor de dezvoltare urbană. Un alt scop al datelor dinamice este să ofere o imagine detaliată și în timp real a zonelor urbane, permițând autorităților să identifice zonele de risc, să optimizeze utilizarea terenurilor și să creeze strategii pe termen lung, bazate pe evoluția datelor.

Un PUG dinamic necesită colectarea și actualizarea unei game largi de date, structurate pe mai multe domenii esențiale pentru dezvoltarea urbană:

  • Demografie și Populație: Informațiile demografice, precum distribuția pe categorii de vârstă, migrația, densitatea locuitorilor și tendințele de creștere, permit planificarea optimă a serviciilor publice și a resurselor urbane.
  • Indicatori Economici: Datele despre ocuparea forței de muncă, dezvoltarea sectorului de afaceri, veniturile și taxele sunt esențiale pentru a înțelege tendințele economice și impactul proiectelor urbane asupra economiei locale.
  • Infrastructură și Transport: Datele privind traficul rutier, transportul public, accesibilitatea și mobilitatea urbană permit monitorizarea eficienței infrastructurii existente și identificarea necesităților de extindere sau îmbunătățire a rețelelor de transport.
  • Mediu și Sustenabilitate: Indicatorii de mediu, cum ar fi calitatea aerului, gestionarea deșeurilor, spațiile verzi și utilizarea resurselor, sunt cruciali pentru a asigura o dezvoltare urbană prietenoasă cu mediul și durabilă pe termen lung.
  • Calitatea Vieții: Informațiile despre accesul la servicii medicale, educație, locuințe și servicii sociale sunt necesare pentru a monitoriza calitatea vieții în oraș și pentru a răspunde prompt nevoilor cetățenilor.

Pentru a implementa un PUG dinamic, orașele au nevoie de tehnologii avansate care să faciliteze colectarea, stocarea și analiza datelor geospațiale și a informațiilor în timp real. Printre aceste tehnologii se numără:

  • Sistemele de Informații Geografice (GIS): Acestea permit autorităților să gestioneze și să vizualizeze datele geospațiale într-un mod interactiv și ușor de interpretat. Integrarea GIS în PUG-uri dinamice permite monitorizarea zonelor urbane și identificarea rapidă a schimbărilor care necesită intervenții.
  • Big Data și Analiza Predictivă: Datele masive și analiza predictivă permit identificarea tiparelor și a tendințelor urbane, oferind posibilitatea de a anticipa nevoile viitoare și de a lua decizii proactive. Analiza datelor istorice, combinată cu datele actuale, permite modelarea scenariilor de dezvoltare urbană.
  • Internetul Lucrurilor (IoT): Dispozitivele IoT, precum senzori de trafic și stații de monitorizare a mediului, contribuie la actualizarea automată a datelor, oferind informații precise despre condițiile de trafic, calitatea aerului și alte aspecte esențiale ale vieții urbane.

Implementarea unei baze de date dinamice în cadrul PUG-ului dinamic al orașului Chișinău este un pas esențial pentru a transforma orașul într-o metropolă adaptabilă și prietenoasă pentru cetățeni. Datele în timp real permit o înțelegere profundă a dinamicii urbane și oferă suport în luarea deciziilor fundamentate. Pe măsură ce orașele continuă să crească și să evolueze, bazele de date dinamice vor rămâne elemente centrale ale dezvoltării sustenabile, contribuind la construirea unor comunități mai reziliente și mai conectate la nevoile viitorului.

Cum se va descurca Chișinăul să implementeze aceste mecanisme modern de planificare? E frumos să fie răpunsul – BINE.

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUG Dinamic: Noua Eră a Planificării Urbane – 1

Tranziția de la PUG Tradițional la PUG Dinamic – O Necesitate pentru Viitorul Urban

De-a lungul timpului, planificarea urbană a fost ghidată de structuri fixe și orientată pe termen lung, denumite Planuri Urbanistice Generale (PUG). Aceste planuri, adoptate prin documentație oficială, stabilesc reguli stricte de utilizare a terenurilor, reglementări de construcție și direcții generale pentru dezvoltarea orașelor, având scopul de a crea o structură organizată și stabilă. Totuși, în prezent, orașele se confruntă cu provocări dinamice și schimbări rapide, ce necesită o abordare flexibilă și adaptabilă. Tranziția la un PUG dinamic devine tot mai relevantă, oferind o structură capabilă să se adapteze la evoluțiile sociale și economice ale orașelor moderne.

Care sunt deosebirile esențiale între abordările de planificare statică și așa-numita planificare dinamică? De ce este necesară o schimbare de la PUG tradițional la PUG dinamic?
Orașele moderne sunt organisme în continuă transformare, influențate de factori precum migrația populației, dezvoltarea tehnologică, cerințele de mediu și nevoile de infrastructură modernă. Planurile urbanistice tradiționale nu oferă întotdeauna soluții rapide și eficiente pentru aceste transformări, din cauza procesului îndelungat de aprobare și a lipsei de flexibilitate. Planurile de tip PUG sunt adesea greu de actualizat și nu pot ține pasul cu schimbările rapide.

Dacă ne referim la PUG al orașului Chișinău, putem observa, că acest document, în partea ce ține de prevederile directorii și a planurilor de acțiuni aprobate, aproape că nu a fost implementat. Aprobat în 2007, cu Regulamentul Local de Urbanism – în 2008, prevederile documentului, scopurile și obiectivele nu au fost atinse. Nu s-a reușit crearea entităților de administrare și de implementare a planului de acțiuni, proiectele prevăzute nu au reușit să fie finanțate, RLU aferent PUG-ului a rămas să fie un document rigid, care nu favorizează dezvoltarea, dar a devenit mai mult un „exercițiu matematic„ la eliberarea documentelor permisive.

În lipsa posibilității de actualizare a PUG-ului, autoritățile au apelat la aprobarea \PUZ-urilor pentru anumite terenuri/zone și, dacă ne referim la nucleul istoric – în acest teritoriu s-au luat decizii mai mult intuitive, bazate pe coordonări și avizări de instituții interesate. Desigur, problemele unui oraș ca Chișinăul, sunt foarte complexe și factorii ce influențează dezvoltarea sunt diverși și în permanentă schimbare, viața în oraș fiind dependentă de influențe diverse, interne și externe.

La finalul termenului de valabilitate a PUGului orașului, care este stabilit pentru perioada de până în a. 2006, autoritățile ar trebui să adopte concepte noi de planificare, care să aplice, pe lângă teoriile clasice de planificare și tehnicile noi de creare a bazelor de date. În era digitală avem la dispoziții tehnologii moderne, capabile să asigure crearea bazelor de date mobile, completarea periodică a acestora, utilizarea cărora pot facilita procesul luării deciziilor la nivel local, dar luând în calcul influența acestor decizii asupra orașului în întregime. Deloc simplu, acest proces de transformare a metodelor de planificare trebuie să fie cuprins atât de autoritățile orașului, dar și de autoritățile centrale, care să pregătească și suportul legislativ pentru asemenea procese. Ce ar avea de câștigat orașele din aceasta?

Avantajul principal este un ritm de dezvoltare și adaptabilitate mai rapid și rezistență la schimbări neprevăzute. În timp ce un PUG tradițional este valabil pentru perioade de 10-15 ani și necesită revizuiri complexe, un PUG dinamic poate fi actualizat mai frecvent. Acest aspect permite adaptarea planului urban la modificările demografice și economice, oferind un control mai strâns asupra dezvoltării urbane. Orașele contemporane se confruntă adesea cu evenimente neprevăzute – de la dezastre naturale până la crize sanitare sau economice. Un PUG dinamic permite orașelor să răspundă mai rapid la aceste provocări prin adaptarea regulilor de construcție, modificarea destinației terenurilor și alocarea de resurse pentru susținerea comunităților afectate.

Principalul beneficiu al trecerii la un PUG dinamic este contribuția la dezvoltarea durabilă și la implicarea activă a comunității în problemele de planificare. Prin urmare, pot fi obținute:

  • Flexibilitate temporală: Un PUG dinamic oferă autorităților locale posibilitatea de a actualiza periodic planul în funcție de nevoile comunității și de cerințele pieței. Acest lucru permite adaptarea planurilor la tendințele de dezvoltare, schimbările în structura populației și la cerințele infrastructurii.
  • Implicarea comunității: Un alt aspect important al unui PUG dinamic este implicarea cetățenilor în procesul decizional. Sistemele de consultare publică online și feedback-ul permanent permit cetățenilor să exprime opinii și să participe activ la dezvoltarea urbană a orașului.
  • Utilizarea datelor în timp real: Într-un PUG dinamic, deciziile sunt fundamentate pe date actualizate în timp real, precum date demografice, indicatori de trafic, calitatea aerului, infrastructura de transport și altele. Aceste date permit autorităților să identifice rapid nevoile comunității și să răspundă eficient la schimbările survenite în oraș.

Exemplele, pe care am putea să le urmăm le putem vedea la orașele, precum Copenhaga, Singapore, care au adoptat abordări dinamice în planificarea urbană pentru a răspunde schimbărilor rapide din mediul urban. Orașele utilizează sisteme de monitorizare a datelor în timp real, au adoptat tehnologii și utilizarea datelor digitale în planificarea orașelor, folosesc modelare digitală pentru a monitoriza utilizarea terenurilor și a gestiona eficient traficul și dezvoltarea infrastructurii. E ambițios să te aliniezi la aceste orașe, dar, cu o abordare sistemică și noi putem să mergem pe această cale. Depinde de cât de repede înțelegem, că planificarea dinamică este soluția potrivită pentru o planificare urbană eficientă.

Adoptarea unui PUG dinamic reprezintă o tranziție necesară pentru orașele moderne, care caută să răspundă provocărilor contemporane și să rămână competitive. Un PUG dinamic transformă planificarea urbană într-un proces continuu și colaborativ, orientat către cetățeni și bazat pe date. Această abordare asigură că orașele sunt capabile să evolueze și să se adapteze, oferind în același timp o calitate a vieții mai bună pentru locuitori și o infrastructură sustenabilă pentru generațiile viitoare.

Cum se va proceda la Chișinău? Desigur, va fi elaborat PUG în conformitate cu procedurile legale, proceduri stabilite inclusiv în Codul nou al urbanismului. În noul Cod s-a făcut mai mult accentul pe diferite coordonări, expertize și avizări, pe care și le-au dorit autoritățile centrale, mai puțin pe metode moderne de planificare. Dar nu există o interdicție de a forma baza de date mobile, cu atât mai mult, că am reușit să punem începuturile unui sistem georeferențiat de date, proiectul gislocal.md, care este deja populat cu hărți ce reflectă domenii de activitate a orașului. Sistemul poate și trebuie să fie dezvoltat și, în paralel să se lucreze la crearea instrumentelor de procesare a datelor și de modelare.

Este nevoie de resurse substanțiale, da și de implicarea autorităților de diferite nivele, ca să fie armonizată și legislația, folosind experiența orașului în acest sens. 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

REACȚII LA CALOMNII. Minciuni de la Zina POPA

Când ești consilier municipal și îți pare că ai voie să spui minciuni aiurea, e straniu să gândești că chiar toată lumea te crede. Mai ales, că nu prea s-a demonstrat mare nivel de performanță a echipei în general, dar și probe pe insinuările pe care le tot aruncă în public  la fel, nu se aduc. 

Adică, pentru a distrage cumva atenția de la prostiile care se tirajează pe bandă rulantă, e bine să mai organizezi o conferință de spus inepții, în calitate de mari gradostroiteli, aici consiliera se consideră expert.

Poate că nici nu e vina consilierei. Posibil că consultanții îi livrează aceste dezinformări și ea le crede pe bune și le vociferează cu gras tremurând, cu grija de oraș și cu frica de mafia imobiliară… Poate.

Dar sigur sună ridicol.

Ce a vrut să spună consiliera, referitor la cifra statistică de majorare cu 82% a autorizațiilor emise în 2021 față de 2020? Cred că nici ea n-a înțeles. Mai jos – linkul cu informații veridice, dar nu cele citite în stele.

Dar fluturatul cu răspunsul direcției către AST, cu linkul pentru citirea informației pe care agenția a solicitat-o? Că AST nu poate accesa un link să citească? Că nu vrea? Sau poate stimata doamnă consideră, că cumva inspectorii sunt un fel de baroni, cărora informația ar trebui să li se livreze cu colaci și în cutii legate cu fundițe, sau poate cu tam-tamuri în conferințe de presă? Foarte stranie reacție.

Cea ce nu cunoaște consiliera e, că direcția arhitectură prezintă către AST orice tip de informații, inspectorii știu drumul la direcție, pot face cunoștință cu orice dosar, precum și specialițtii direcției știu drumul la agenție. Sunt două autorități, care au multe activități ce se intersectează, și comunicarea este una conformă. Desigur, dacă cineva nu se apucă să facă showuri și pe la AST, să-i transforme în mănușă cu care să strângă jăraticul unor țârâieci de partid.

De unde a ajuns consiera să aibă răspunsul de la AST ca să fluture cu acesta? Ea a fost persoana, care a dat indicații inspectorilor de la agenție și iaca, nu au satisfăcut-o, pentru că nu știu să citească un link? Catastrofă! Trebuie urgent de strigat în conferință, ca să se vadă prostia de departe. Oare la AST nu i-au spus, că ei au și pachetul întreg de documente, care le-a fost prezentat la momentul, când s-a solicitat avizul pentru proiect? 

Escrocii politici nu prea înțeleg, că autoritățile de control nu sunt bâte în mâna cui dorește să le apuce, dar sunt entități care au în sarcină asigurarea calității în construcții și a disciplinei. Dacă se depistează greșeli – se corectează. Se emit prescripții și se impun măsuri de remediere. Și se aplică sancțiuni pe fapte ce constituie contravenți – abateri de la lege, care au un grad redus de pericol social (așa se definește în codul contravențional). Dar  mai întâi se identifică și se califică fapta, măsura în care s-a încălcat legea. Și asta o face un inspector, care are calificarea respectivă și responsabilitatea care îi revine prin funcția pe care o deține. 

Dar de ce poartă răspundere Zina Popa? De nimic. Orășenii n-au cum s-o întrebe de ce în calitate de consilier nu reușește nimic, decât scandaluri. Și prostii spuse de la microfon despre tot ce se face în executiv. Și o vendetă personală față de arhitectul șef, pentru că așa îi dictează gașca. Nu partidul! Dar gașca, care crede că așa ei aduc plus valoare partidului. Asta e treaba lor. Doar încerc să înțeleg, unde se naște ura asta viscerală, care le întunecă mințile și sunt gata să umble cu toaca ziua întreagă, în loc să propună și să realizeze proiecte necesare municipalității.

Oamenii sunt sătuli de scandaluri. Ar trebui să se colaboreze, să se muncească. Și noi, și cei de la AST, și consilierii, toți suntem plătiți din bani publici. Sigur nu pentru asta se achită impozite, ca să se tragă de păr unul pe altul și să delecteze publicul cu  năzdrăvănii de partid. Autoritățile publice au sarcina să acționeze în comun, ca să rezolve probleme, asta încercăm să facem și invităm și alte autorități să nu se măscărească cu acțiuni de vendetă politică. E mult de muncă.

Aici informația reală cu datele statistice referitor la numărul de autorizații emise în 2020-2021. 

https://www.facebook.com/i.ceban.public/posts/984429475494261

Aici „Paranteze” a făcut copy paste la balivernele din conferința lor. 

P.s. Au folosit o fotografie de când eram mai tânără, mie îmi place, mulțumesc, „Paranteze”  🙂

https://paranteze.md/news/primaria-chisinau-a-eliberat-cu-823percent-autorizatii-de-constructii-mai-mult-in-2021-fara-infrastructura-sociala?fbclid=IwAR1LFXWhbLPE-XOyfwiov8FI7VenYrYqlZ3n2pr5TlA0O-KFISQg8GG5DGc

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul Urbanismului – între necesitate și modă – 8

Încă o postare referitor la discuțiile organizate de parlamentari, care încearcă să promoveze pentru aprobare Codului Urbanismului și a Construcțiilor. Un document total nepregătit, care ar trebui revizuit și elaborat cu echipe de specialiști, care știu să scrie proiecte de legi și mai cunosc și domeniie vizate.

Ciudățeniile cu presiunea pe aprobarea Codului continuă, nu e clar de ce se insistă pe aprobarea acestuia, cu atât mai mult, că cei care îl promovează sunt foarte departe de a înțelege complexitatea unui document de asemenea anvergură. Dar totuși, considerăm că explicațiile noaste pot contribui la luarea unei decizii corecte, ca să nu se încâlcească lucrurile și mai tare.

Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu suportul „Fundației Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului” a prezentat Parlamentului concluziile asupra documentului aprobat în prima lectură și a situației de proceduri legale cu acest document, precum și unele propuneri pe textul documentului. Propunerile în orice caz rămân a fi valabile, inclusiv dacă documentul va fi întors la revizuire, acestea pot fi utilizate în procesul de modificare a legislației, grație necesității soluționării problemelor punctate.

Anexă – Raportul pe analiza tehnico-juridică efectuată de „Fundația Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului”

Analiza tehnico juridica CUC

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 7

Astăzi, 21 septembrie, la Parlament se desfășoară audierile publice asupra proiectului Codului urbanismului și construcțiilor, organizate de către Comisia economie, buget și finanțe. (anunțat pe data de 16 septembrie)Am mai scris la acest subiect, acum o notă scurtă asupra situației, pentru a atrage atenția legiuitorilr la complexitatea documentului propus spre consultări, la calitatea extrem de neclară a părții “Urbanismul” și la faptul , că graba aprobării acestui document poate genera probleme și mai grave decât există în prezent

Ca și de fiecare data, recomandarea rămâne aceiași – să fie separate părțile “Urbanismul” și “Construcții”, să se continue cu procesul de aprobare în lectura a doua a părții “Construcții”, care poate fi redactată și îmbunătățită.

În cea ce privește partea “Urbanismul” – lucrul trebuie pornit de la început, cu o abordare pe măsura complexității atât a domeniului, cât și a cadrului juridic existent, intercalat cu foarte multe documente legislative și normative conexe.

Aici proiectul documentului : https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3275/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR2PFSm5ImwwjSHAau9f3qE–v3MoISSTzLSYoE3yP6tB1_AxHm-1c9DcI

  1. Care este situația actuală în domeniul urbanism?:
  • Documentații de amenajarea teritoriului și urbanism incomplete, ignorate de autorități;
    • Exploatarea, în detrimentul interesului public, a neclarităților sau vidului de reglementare;
    • Ignorarea şi stabilirea arbitrară (ex.prin instanţe de judecată) a indicatorilor urbanistici şi a prevederilor de folosinţă a terenurilor, executare a construcţiilor, etc.
    • Decizii greşite, cauzate de percepţia publică privind gradul de arbitrariu în stabilirea reglementărilor urbanistice;
    • ”Desubstanțializarea” activității de amenajarea teritoriului și ignorarea sau aplicarea parțială a documentațiilor de urbanism (cazurile planurilor urbanistice zonale(PUZ) pe parcelă, care ignoră interesul public sau abuzează interese private);
    • Necorelarea prevederilor planurilor de amenajarea teritoriulu la elaborarea documentaţiilor de urbanism; – Suprapunerile şi necorelările dintre planurile de urabnism (PUG, PUZ şi PUD);
    • Litigii în instanţele de judecată;
    • Dezvoltarea teritorială dezechilibrată din ultimii ani;
    • Vulnerabilități majore la corupție, abuzuri în funcție publică și conflict de interese;
    • documentații la fel de stufoase, cu același conținut obligatoriu de informații, de multe ori inadecvat din punct de vedere al relevanței în raport cu nivelul intervenției;
    • solicitarea unor avize/acorduri, sau studii de specialitate fără relevanță pentru tipul de intervenție, necesitând un timp cumulat, pentru obținerea lor, inacceptabil de lung;
    • Sistem de autorizare greoi, complicat ȋn mod inutil, ȋn situații ȋn care procedurile de autorizare sunt lipsite de conținut. Aici detalii:

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

Toate problemele identificate trebue să-și găsească rezolvarea în noul Cod. Un document cu statutul de COD ar trebui să aducă îmbunătățiri procesului, cu implicarea cadrului normativ complex, cu reformare majoră a legilor, precum și a actelor normative conexe, cu poziționarea corectă a actorilor în proces, a responsabilității și rolul acestora.

Din problemelele identificate ale proiectului Codului se pot mentiona urmatoarele:
1. Nu este clar care documente au fost supuse codificarii, nu exista o listare a acestora.
2. Corelarea insuficienta a textului Codului cu diferite acte normative existente, dar si in interiorul prooiectului de document.
3. In textul Codului exista dispozitii care se suprapun, formulari ambiguie dar si contradictorii in diferite capitole ale proiectului documentului.

4. Formularile neclare, nu este suficient de bine armonizat Codul cu actele normative conexe, ce ramin in vigoare (legislatia de mediu, funciara, cu privire la patrimoniu). Nu se oferă un cadru legal conform viziunii și principiilor internaționale de dezvoltare urbană, adoptate de către Conferința ONU Habitat III, Quito, Ecuador, 2016. lipseste ierarhizarea prevederilor normative, fiecare producind efectele juridice separate, fara a fi interconectate. Textul documentului abundă în elemente confuze și ambigue, neglijând și armonizarea semantică a legislației naționale.

5. Lipsește unul din principalele domenii de reglementare – Amenajarea Teritoriului.

6. In cadrul dispozitiilor finale ale Codului nu exista dispozitii de abrogare a prevederilor contrare, in situatia ca mai multe acte normative incluse in acest proiect sunt modificate cardinal, caduce fiind specificate doar doua legi. Se va crea o suprapunere de prevederi cu foarte multe momente contradictorii.

7. Lipsesc reglementarile privind parcelarea, servitutile, aceste aspecte fiind foarte vag reglementate actual si nici in proiectul Codului nu s-a facut lumina. De mentionat, ca pe acest subiect exista foarte multe actiuni incoierente ale autoritatilor publice locale, cu pierderea unor suprafete mari din terenurile municipale, acestea fiind instrainate/atribuite sau gratis sau la preturi derizorii.

8. Nu s-au urmat recomandările proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) Propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

9. Nu au fost efectuate studii de analiză a impactului de reglementare, nu s-au făcut careva expertize economice și financiare, fapt care ridică riscuri în procesul de implementare a prevederilor Codului în caz de aprobare. Aceste analize sunt obligatorii, cu atât mai mult, că dispozițiile Codului vizează un segment foarte larg al economiei naționale, dar și vor avea impact accentuat asupra activității comunităților locale, bugetele cărora pot fi afectate , dar și perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriului, la fel, se pune în dependență de efectele documentului propus spre aprobare.

In termeni generali, versiunea actuală a proiectului de Cod al Urbanismului nu contribuie la îmbunătățirea legislației și a situației existente in domeniul vizat. Respectiv, el nu asigură o înțelegere mai bună a cadrului juridic în domeniu de către cetățeni, funcționari, investitori etc.  și nu oferă un instrument juridic eficient sectorului,  intră în  contradicție cu cadrul legislativ și administrativ existent.
Faptul că pentru elaborarea proiectului de Cod nu a fost asigurat un proces participativ, cu implicarea resurselor consistente de consultanță națională și internațională, și nu a fost aplicată procedura de consultare a publicului, a dus la obținerea unui proiect de document, care datorită carențelor de ținută juridică, dar și lingvistică, nu poate fi aprobat in forma propusă. Calitatea proiectului Codului nu poate fi salvată prin redactare esențială.

Urmare celor expuse , se recomandă EXCLUDEREA DIN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI CODULUI URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR A PĂRȚII CODULUI URBANISMULUI.

Elaborarea unui nou proiect de document al Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului necesită a fi cu implicarea unei echipe multidisciplinare de experți naționali și internaționali, procesul de elaborare să urmeze logica și ierarhia elaborării documentelor strategice conform prevederilor legislației naționale.

Pași necesari de urmat la elaborarea Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului:

  • Identificarea pentru codificare a fondului activ al legislației din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului (construcțiilor), precum și a legislației conexe.
  • Identificarea fluxurilor de proces și informaționale, analiza și maparea proceselor.
  • Elaborarea de proceduri pentru optimizarea fluxurilor de proces și informaționale.
  • Aprobarea prin Hotărâre de Guvern a tezelor prealabile pentru  Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului, după experiența Romaniei.
  • Elaborarea ghidurilor pentru dezvoltare urbană și gestionare a teritoriilor localităților în scopul aplicării unitare a legislației și a principiilor de dezvoltare durabilă de către autoritățile APL.
  • Consolidarea structurilor instituționale responsabile de domeniul urbanismului.
  • Rezultatul – Codul urbanismului document complex, care presupune o expertiză consistentă interdisciplinară într-un număr mare de domenii conexe.
  • Lucrările necesită a fi susținute de echipe de experți calificați în domeniul dreptului administrativ, urbanism și alte domenii conexe.

Implicarea actorilor relevanţi în procesul de fundamentare a Codului are o importanță majoră pentru realizarea unui instrument normativ care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și la dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului național.

 

Alte articole la aceiași temă:

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-1/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-2/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-3/

https://svetlana.dogotaru.net/dreptul-de-proprietate-nu-este-sfint/

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-6/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PUZ Centru – nucleu istoric (nr.308)

Încă nu trag toți într-un punct… mai există interese să nu ajungă aprobat PUZul. Dar trebuie să reușim. documentul este necesar orașului, nu pentru Dogotaru. 
Care sunt cele mai mari intrigi de moment, în lupta pentru putere?, că doar nu s-a oprit pentru nici o secundă – bătăliile abea încep.

Se lansează o mulime de informații, demersuri, conferințe de preseă, cereri – toate cu nobilul scop de a proteja patrimoniul. Mai greu e, că în centrul orașului multe s-au distrus, au dispărut chiar monumente întregi, șleiful de ambre al administrațiilor precedente se va mai simți mult timp. 

La moment, din necunoaștere sau intenționat aceste lucruri se mixează fin cu situația la moment, pentru a porni un război cu autoritățile administrației locale – cică se fac aceleași amplasări abuzive, că nu se elaborează documentațiile urbanistice, totul cu un singur scop  – să dilueze cumva prostiile din trecut și să le extindă măcar prin vorbe asupra administrației actuale a orașului. 

Da, există probleme, trebuie să muncim mai mult și noi și cei din administrația centrală, deoarece monumentul, înregistrat cu nr. 308 în registrul monumentelor, anexă la lege, este obiect cu protecție de stat. Deci – doar lucrul comun ne va asigura succesul elaborăiri documentației urbanistice pentru acest teritoriu (PUZ). 

ONG „Primăria mea” a adresat câteva întrebări la subiect, public răspunsurile aici, până când organizația le va mai analiza și va completa articolul pe care îl pregătește, sigur îi interesează și alte opinii. Dar, ca să nu se piardă timp, că presa o tot ține una și bună, că Dogotaru nu le răspunde, cea ce este neadevărat, desigur. Update va fi când ONG „Primăria mea” va publica articolul.

ÎNTREBARE (primăria mea) -RĂSPUNS (Dogotaru Svetlana)

  1. Ce părere aveți despre inițiativa primarului de a propune moratoriu de construcții în centrul istoric al capitalei?

Acțiunile primarului sunt îndreptate către cei, care încalcă, care nu se conformează regulilor, e o încercare de a pune interdicție până la soluționarea definitivă a problemei lipsei documentației urbanistice pentru centrul orașului. Aceste documente sunt în lucru, deja au fost efectuate anumite studii, cercetări, acum suntem la altă etapă, după licitația organizată pentru efectuarea unei alte părți a lucrării, pe un caiet de sarcini coordonat cu ministerul culturii. Nu e simplu, deoarece la această etapă este necesar să se efectueze planul de referință istoric-arhitectural și să fie stabilite în plan zonele de protecție a monumentului cu nr. 308 (nucleul istoric) și a fiecărui monument în parte, de pe acest teritoriu. Ministerul culturii a avut în plan lucrările pentru obiectivele de patrimoniu de interes național anul trecut, dar, cu părere de rău, lucrările au fost întrerupte. La moment, suntem în discuții cu ministerul, să găsim o soluție cum să fie finanțate și îndeplinite, acestea fiind determinante într-un proiect de PUZ pe zona istorică. Și, desigur aceste lucrări necesită a fi efectuate și pentru cele de categorie locală, cu mult mai multe.

  1. Anterior ați fost împotriva unui moratoriu propus de societatea civilă, însă realitatea a arătat, că au fost autorizate mai multe construcții care nu își au locul în centrul istoric al capitalei. De ce au fost posibile astfel de construcții în centrul istoric al capitalei, în ultimul an?

Moratoriul propus de societatea civilă anterior era unul absolut fără substanță, nu instituia nimic, totul și așa prin legislație era interzis. Erau listate un șir de puncte, ce trebuie de oprit, dar, conform legislației, după modificările din februarie 2020 s-a interzis orice autorizare a construcțiilor fără a fi aprobată documentația de urbanism pentru teritoriul respectiv. Fiind instituită interdicția de aplicare a RLU aprobat în 2008 pentru centrul istoric – nu avea nimeni cum să emită ceva acte permisive. Am explicat asta în postare pe blog și nu numai, puteți vedea mai în detalii răspunsurile de atunci. https://svetlana.dogotaru.net/despre-moratoriul-pe-centrul-istoric-in-or-chisinau/

Referitor la realitate – nu a arătat nimic realitatea despre care vorbiți. Nu au fost autorizate construcții în centrul municipiului Chișinău, decât reconstrucții și replanificări, conform cu Decizia CMC aprobată, prin care s-a scos interdicția de aplicare a RLU, dar cu limitări foarte dure. La elaborarea acestei Decizii au participat și ministerul culturii, dar și unii specialiști din societatea civilă, care la moment mai lucrau la DGAURF. Nici o construcție în afara reglementărilor legale nu a fost autorizată, chiar dacă CNMI și ministerul culturii au emis avize pozitive pentru mai multe amplasări de construcții noi în centrul capitalei.

La primărie nu se emit acte pentru aceste construcții, deoarece vin în contradicție cu prevederile legale. Se vehiculează de fiecare dată subiectul cu aprobarea de către CNMI și că, chipurile primăria ar fi în careva cârdășie, s-ar face ceva ilegal, dar toate acestea nu sunt decât speculații. Mai degrabă sunt încercări de a le amesteca pe toate, ca să pară mai consistente învinuirile acide care ni se aduc, e la modă acum să amesteci cu noroi totul, poate ține la public.

Am văzut că pe rețelele sociale se încearcă inducerea ideii că am avea cu dl primar abordări diferite a acestui subiect. Vreau să accentuez că primarul nu interzice nimănui să aibă propria opinie, important e să fie legală. Evident că dacă va fi aprobată decizia de moratoriu, noi, ca și structură de specialitate vom respecta întocmai condițiile, ca și în cazul altor prevederi legale, cu care pot și să nu fiu de acord, oricum – reglementările sunt documentele cu care lucrăm, nu opiniile proprii de oportunitate.

  1. Dacă nu au fost autorizate construcții în centru, atunci de ce continuă haosul din construcțiile din centrul istoric. Așa cum a fost și cazul Dosoftei 95, de la care a și pornit inițiativa de moratoriu.

Toți doresc să se rezolve problemele în capitală, inclusiv în cea ce privește centrul orașului. Dar lucrurile nu se rezolvă ca în poveste, peste noapte. Este nevoie de modificări legislative, regulamente, ca să se poată interveni prompt și cu efect maxim. Multe obiecte au început până în 2019, nu se pot opri, pentru că sunt autorizate, pe formula, care era posibilă în trecut – o schiță de proiect, avizată de către toate autoritățile interesate și, ca rezultat – amplasare legală, dar cu mari semne de întrebări privind impactul amplasării acestor obiecte. Cea ce sigur nu mai continuă – nu se admit încălcări ale legislației, nu se amplasează obiecte fără parcări, infrastructură, totul se face cu mare prudență. Dar încălcările oricum există, se depistează, se sistează construcțiile, se iau măsuri în limita competenței. E un lucru comun, pe care trebuie să-l facem noi, primăria, CMC și cu autoritățile centrale și Parlament. E mult de lucru, multe corecții trebuie efectuate pentru a aduce legislația în concordanță cu valorile pe care ni le propunem. Și să fie restabilită disciplina, care nu azi a fost deteriorată. Când vorbim de haos – ar fi bine să se observe, că haosul dispare, dar nu se amplifică, după cum încearcă să se vehiculeze. Mai puțină politică de partid și mai multă politică urbanistică, aceasta este cheia succesului.

 

Aici articolul postat de PRIMĂRIA MEA: https://primariamea.md/o-noua-incercare-de-stopare-a-constructiilor-in-centrul-istoric-al-orasului/?fbclid=IwAR3dn2TslBE0-k3CEWhpMQS2a4UyKmXjzSVJ1ArbcESw9ktqQDrqParsk-s

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

O reacție la calomnierile și escrocheriile politice

 

În ultimele zile am mai multe întrebări de la jurnaliști și iată de ce am decis să scriu, ca să fac lumină în această situație și să răspund la întrebările înaintate.

  • Consilierii PAS au anunțat în ședința CMC că pe masa primarului stă cererea dumneavoastră de demisie, ați depus o cerere?
  • Cum comentați decizia aprobată la ședința din 02 aprilie “Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei Centru – Nucleul Istoric al orașului Chișinău”, cei de la PAS vă învinuiesc și de această decizie, precum că ar fi criminală?
  • Cum comentați afirmațiile consilierilor PAS că orașul ar fi avut să piardă aproape un hectar de teren prin semnătura arhitectului șef?

====================

Eu nu cred și nu vreau să cred că partidul PAS în întregime cunoaște despre isprăvile și gogomăniile celor din consiliul Municipal Chișinău.Înțelegem că acum este o mare fierbințeală politică și probabil nu ajung finanțe pentru monitorizarea aleșilor locali. Dar este dezastru.Dovada faptului este că la începutul fiecărei ședințe CMC este tărăboi, iar cei care provoacă inclusiv bătaia din CMC sunt cei din PAS.Nu cred că cineva dintre mulți cei care iau ales s-au așteptat la așa ceva din partea lor. Circ și mai mult nimic.Nu contează partidul din care fac parte acești consilieri, și acum vorbesc asumat, vorbesc ca persoană publică și funcționar, cred în forța argumentelor nu în forța pumnilor împărțiți, dar am ajuns să văd și asta din partea acestor consilieri.

Și știți de ce? Deoarece nu au argumente…

Nu mă apuc să judec și nici nu vreau să judec și nu este de competența mea să o fac, dar știu că au fost solicitări publice ca organele de drept să se autosesizeze pe comportamentul domnilor – cu privire la ultima ședință CMC, totodată și pe faptul cererii din partea lor a alocării din partea primăriei a zeci de milioane de lei inclusiv la agenți privați cu privire la domeniul transportului.Că ar fi și sume dubioase pe care le ridică unii consilieri de la PAS dar și alte decizii cu caracter dubios promovate de către consilieri. Aici să se expună organele competente.

Eu știu una spre exemplu un subiect, și anume, ce vizează direcția arhitectură nemijlocit este publicitatea stradală și acel nenorocit regulament care era gata pentru aprobare încă anul trecut dar care a fost tărăgănat și blocat la fel de PAS. Astăzi orașul arată altfel la acest capitol, noi nu mai vedem panouri publicitare presărate peste tot, abundență de reclame, doar datorită echipei cu care lucrăm azi, a primarului inclusiv a Direcției arhitectură. Vedem străzi curate și nepoluate vizual ca în alte țări dezvoltate.La acest capitol orașul arată cum mulți nu se așteptau. Cu reguli stabilite. Și aici cei din PAS au lobat interesele unor companii private de publicitate și nu avem acest regulament. Voiau un moratoriu pe câțiva ani, iar aceste panouri să nu fie scoase și atinse. Și fac acest lucru foarte abil, invocând situația de pandemie.

De fapt, doresc să pună moratoriu pe tot – moratoriu pe centru istoric, care și așa deja există, moratoriu pe toate construcțiile din oraș, totul doar pentru a bloca. Care este rostul?

DOGOTARU este în Direcție un an de zile. Cine poate numi câte autorizații ilegale pentru construcții au fost emise în această perioadă??? NICIUNA. La ziua de astăzi sunt peste 500 autorizații și peste 1000 certificate de urbanism emise și contestate – cca 10.Și cele contestate nu sunt din cauza deciziilor luate de către mine personal și nici nu sunt ilegale. Sunt în examinări și urmează corecții în cazurile necesare. Și nimeni nu poate spune ca Dogotaru acoperă careva interese. Dacă cineva spune altfel, să demonstreze cu dovezi? Lansările diferitor acuzații pe fb sunt calomnii, nu dovezi.

ÎNTRE TIMP:

  • Am pornit multe procese de schimbare și elaborare a documentelor strategice importante pentru Chișinău PAT, PUG.

Lucru care nu a mai fost făcut până acum.

  • Nu se mai fac așa numitele PUZ în volum redus, atitudinea față de aceste documente este una foarte responsabilă.
  • Loturile de teren sunt transparent scoase la licitație, bani care vin în bugetul municipal.
  • Documente care au fost blocate ani de zile, oamenii își primesc terenurile pe lângă casă. Apropo, decizii în folosul locuitorilor orașului – decizii, pentru care consilierii PAS nu votează nici odată.
  • Nu mai stau proiectanții sub ușă să obțină semnătura pe proiecte, actele se depun și se examinează civilizat, conform criteriilor stabilite în CUP.
  • Se implementează sistemul de management electronic al documentelor permisive pe platforma unică guvernamentală, deja cererile se pot depune online, pe această platformă.
  • Se formează baza de date unică pentru managementul integrat al teritoriului.

Totul pe fonul lipsei acute de specialiști și a unui an pandemic, în care direcția a făcut tot posibilul să nu întrerupă procesul de lucru, de care depinde soarta multor proiecte a locuitorilor orașului. 

Doar că una spun, Astăzi Dogotaru nu le este comodă…pentru mulți. Eu mă conduc după lege și nimeni nu poate spune că fac altfel. Suntem deschiși pentru oricine care dorește să facă orice gen de investigații.

REITEREZ – Eu nu cred că conducerea Partidului PAS dar și membrii partidului, deputații PAS știu ce fac acești indivizi consilieri din CMC.

Acești consilieri fac sluj anumitor forțe, cărora eu le stau în cale și acestea nu mai pot să-și facă mendrele pe mai multe segmente ale domeniului de activitate pe care îl administrez. Dar sigur, în calitate de consilieri ar putea să-și restabilească încrederea oamenilor și ar putea să contribuie la realizarea proiectelor pentru oraș, la care muncim în direcție, i-ar aduce o satisfacție mult mai mare, decât pălăvrăgeala fără noimă la microfonul CMC.

Ceea ce invocă ei despre Decizia “Cu privire la securizarea și dezvoltarea zonei Centru  – Nucleul Istoric al orașului Chișinău” – este o manipulare crasă cu scopul de a arăta că, chipurile, au grijă de centrul istoric. O fac într-una, ca să-și strângă capital politic pe subiectul protecția patrimoniului. Rup microfoanele ca să demonstreze cât de tare țin la oraș, că vor să-l protejeze, chiar au sărit la bătaie, dar nu s-au trudit să citească și să înțeleagă sensul acestei Decizii. Dacă studiau atent, atunci vedeau, că regulile de aplicare a RLU sunt foarte limitative. Nu se admit intervenții cu ridicarea unor nivele mai mari decât 15 metri, se restricționează modificarea parcelelor, a adreselor, se interzic intervențiile la clădirile cu statut de monument, se stabilește respectarea aliniamentelor clădirilor (rezolvarea disensiunilor între liniile roșii și aliniament), se interzic consolele deasupra spațiului trotuarelor, se stabilesc criterii de amplasament în interiorul cvartalelor. Totul – cu respectarea tuturor rigorilor prevăzute în legislația privind protecția monumentelor. A mai fost prevăzută prin amendament și condiția de amplasare a construcțiilor noi doar în baza unor PUZuri aprobate pentru cartier.

Este o Decizie foarte necesară pentru a asigura procesul de realizare a lucrărilor pentru proprietarii clădirilor din centru, care necesită a fi reconstruite, reabilitate în așa mod, ca să nu fie prejudiciate interesele lor în calitate de proprietari, dar și să fie asigurată protejarea patrimoniului din zona cu statut special de monument cum este centrul istoric al orașului. Este o decizie provizorie, până la aprobarea PUZ Centru, care va asigura ca pentru perioada de timp până la aprobare PUZului să fie respectate drepturile proprietarilor din zonă, dar și să fie clare limitările la care sunt supuse drepturile acestora în privința intervențiilor pe care și le doresc.

De reținut, că toate intervențiile abuzive, cu amplasarea unor construții cu multe nivele în centru, s-au executat exact din lipsa unor reglementări clare. Autoritățile acționau fără aceste reguli, doar în baza unor schițe de proiect, care se aprobau de către toți la propria discreție, fără a avea restricționări, deci se putea orice. 

Oare care este interesul să fie sabotată această Decizie?

Decizia vine să corecteze această situație. Dar primăria continuă lucrările de elaborare a PUZ Centru, document care va înlocui aceste reguli provizorii. Până atunci însă, trebuie să existe cel puțin reguli minime, pentru a nu lăsa să se deterioreze fondul construcit și a oferi posibilitate proprietarilor să-și poată dezvolta proiectele fără a aduce prejudicii patrimoniului de care orașul dispune.  

REFERITOR LA AȘA NUMITA CERERE A MEA DE DEMISIE…

Cred că informatorii consilierilor care ard de nerăbdare să-mi organizeze execuția ar trebui să nu-și mai primească solda pentru calitatea cu care le fac ”donosurile”. Dar poate că și în mod special își bat joc de ei și îi pun în situații idioate.

Locuitorii orașului au votat partidele pentru a soluționa problemele acestui oraș, dar nu pentru a le susține financiar tribuna de partid și pentru iscusința de a împleti intrigi.Rup microfoanele și cămășile ca să demonstreze cât de tare țin la oraș, că vor să-l protejeze, chiar au sărit la bătaie, dar nu s-au trudit să citească și să înțeleagă sensul Deciziilor dezbătute. Tot ce trebuia să facă PAS și consultanții lor – e să citească atent proiectele de Decizie, asta i-ar fi salvat de ipocrizia pe care au demonstrate-o la ședința CMC.Le-aș propune consilierilor să nu umble cu megafoanele și cu pumnii, dar să citească și să vină cu propuneri pentru îmbunătățire, întotdeauna este loc de mai bine.

Locuitorii orașului știu foarte bine să citească, vor înțelege sensul documentelor aprobate și își vor da seama, că mai degrabă acțiunile lor de torpilare a activității consiliului sunt criminale, și manipulatorii.

 

Eu aș zice să le fie rușine!

Doar atât.

Și nici pe nume nu îi voi numi că se văd de la distanță!

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult →