Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 2

De ce avem nevoie să reformăm “reforma” controlului în urbanism și construcții și cum vom reuși să facem acest lucru.

Mai întâi, trebuie să înțelegem până la ce nivel s-au produs deteriorările sistemului și dacă avem timp să pierdem cu disputele în jurul necesității de a remedia greșelile. Nu. Nu avem timp.

Grupul de lucru, creat la MEI, cu reprezentanți din patronatele în construcții și a producerii materialelor de construcții, societatea civilă, experții ministerului și a AST au examinat situația având ca bază pentru analiză petițiile din municipiul Chișinău. S-a ajuns la concluzie că situația este ieșită total de sub control și necesită măsuri urgente și extraordinare.

Au fost identificate probleme pe toate elementele calității în construcții:

  1. Verificarea și expertizarea proiectelor tehnice în construcții.

Odată cu excluderea licențierii în domeniul proiectărilor, s-a pierdut controlul de capacitate al organizațiilor de proiectări. Acest control era integrat în sistemul de licențiere, organizațiile de proiectări fiind obligate să deminstreze că dețin capacitate să execute lucrări pentru anumite tipuri de obiecte. S-a scos licențierea, motivul fiind excluderea barierelor pentru business, dar nu s-a îngrijit nimeni să facă o analiză de impact a acestei decizii. Dar impactul este unul devastator – proiectarea pe secțiuni/compartimente, care se efectuează de către proiectanți fără a livra beneficiarului produs integrat în volum complet de documentații pune în pericol calitatea obiectului.

La fel, verificarea se efectuează de specialiști în nume propriu, pe secțiuni/compartimente, încălcând legea, care spune că verificările urmează să fie efectuate în cadrul unei întreprinderi atestate pentru acest gen de lucrări. Statul a spus că trebuie să fie atestate, dar nu a arătat cum se face acest lucru și cine urmează să facă atestările. Nu există un regulament de atestare. În general, liberalizarea excesivă în acest domeniu produce foarte multe probleme și nu asigură nivelul de calitate a viitoarei construcții.

  1. Atestarea specialiștilor cu activități în construcții.

La acest capitol la fel, sunt multe carențe, în special, privind ridicarea dreptului de a efectua lucrăi, în cazurile încălcărilor comise de către proiectanți. Acest meanism aproape că nu lucrează și specialiștii continuă să genereze proiecte cu încălcări, în special, în domeniul urbanismului, cu încălcarea indicatorilor urbanistici aprobați conform regulamentelor de urbanism. În Chișinău se vede acest lucru prin petițiile interminabile de la cetățenii afectați de intervenții abuzive, acapărări de terenuri publice, distrugerea ogrăzilor. La fel, este un efect al lipsei de control pe domeniul disciplinei în urbanism. Oamenii sunt lăsați unu la unu cu beneifciarii și proiectanții, fără a avea suport din partea organelor de control, care nu solicită ridicarea atestărilor tehnico-profesionale, precum și fără atenția comisiilor de atestare, în alte cazuri, cînd AST solicită retragerea.

  1. Conducerea și asigurarea calității în construcții

Acest element este tratat cu superficialitate de către antreprenori și frivolitatea cu care se comportă organizațiile de construcții este susținută cu marea “protecție a antreprenorilor”, protecție distorsionată, care undeva pe drumul reducerii documentelor permisive și ale controalelor au pierdut și grija față de societate.

  1. Recepția în construcții.

Recepția obiectelor în construcții sub controlu beneficiarului nu asigură proces calitativ de recepție. Cu atât mai mult, când beneiciarul este și antreprenori de lucrări, fără controlul statului și a autorităților emitente de autorizații urbanistice – acest proces e total ineficient și nu ne dă asigurări că obiectul este construit conform legislației și a normativelor existente.

  1. Urmărirea comportării în expoatare și intervențiile în construcțiile existente.

Procesul de exploatare nu este supus procedurilor de urmărire a comportării în exploatare decât în rare cazuri. Cu referire la blocurile locative, se poate constata o lipsă totală de control, secundată de intervenții păguboase în structura de rezistență a clădirilor, replanificări, supraetajări, anexări, mansardări – toate pe fonul proiectărilor necalitative, a lucrărilor de construcție cu încălcări și a proceselor de supraveghere și control inexistente. La fel, toate aceste se văd foarte bine în clădirile din oraș, care sunt mutilate și au nu doar un aspect foarte prost, dar și încep să prezinte pericol de distrugere.

  1. Postutilizarea construcțiilor.

La acest capitol sunt relevante spre examinare cazurile de demolare a construcțiilor care constituie patriomiu, obiecte incluse în lista registrelor de monumente. Sub diferite pretexte se demolează clădiri, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea. Se găsesc modalități de a obține diferite coordonări, chipurile, condiționate de obținerea altor avizări, aprobări, care sunt acceptate de către autorități în calitate de permisiuni. S-a inversat sensul acestor coordonări, prevăzute în legislație și acestea nu mai servesc protecției patrimoniului, dar invers – prin acestea se validează toate încălcările. Și monumentele dispar una câte una.

 

  1. Controlul de stat al calității în construcții.

Pe acest element al calității s-au făcut reforme cardinale. S-a dorit să se limiteze gradul și modalitățile de intervenție abuzivă a statului în activitatea întreprinderilor, însă s-a reușit doar deteriorarea sistemului de control. De remarcat, că la adoptare, legea nu a fost supusă analizei impactului de reglementare și nimeni nu a analizat care va fi impactul legii asupra sistemului de control al statului în construcții. Nimeni nu a analizat care ar fi efectul acestei reforme asupra domeniului construcții și urbanism.

Reforma a pus accentul pe control programat în perioada unui an și control inopinat care poate fi declanșat în cazul deținerii de probe despre existența situațiilor de varie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate sau prezintă pericol iminent și imediat pentru viața și sănătatea persoanelor. Un concept absolut inversat, de la cel stabilit în legea calității în construcții. Conceptul controlului de calitate ca element al sistemului trebuie să fie organizat în așa mod, ca să PREÎNTÂMPINE noncalitatea, să fie pro activ, care să prevină acțiunea riscurilor și avariilor, nu doar să le constate.

Deloc exaustivă această analiza, care va fi continuată pentru reanima domeniul.

Toate cele depistate de către grupul de lucru necesită a fi analizate suplimentar și să fie elaborate proiectele de modificare a actelor legislative și normative, a lichidării lacunelor care au fost create pe vrute și nevrute. Au și fost elaborate propuneri concrete, discutate în cadrul grupului de lucru, pe care MEI le-a luat în excutare și va veni cu proiectele de acte spre aprobare.

Primul proiect este excluderea de sub acțiunea legii 131/2012 a domeniului construții și urbanism, care este vehement contestat de către experții proiectului Băncii Mondiale.

Sper să se reușească să fie reevaluată poziția experților și să fie făcute clarificări pe acest subiect. Controlul calității este un element foarte important și determinant al asigurării viabilității sistemului calității în construcții în întregime și a fiecărui element al sistemului în parte.

Cu atăt mai mult acum, când pe tot spectrul sistemului calității în construcții situația este gravă, controlul statului urmează să fie consolidat imediat, cu excluderea barierelor pentru efectuarea controlului în toate fazele necesare, la momentul recepției, în perioada de exploatare, dar și a disciplinei în urbanism.

Cuvântul cheie – URGENT. Situația e foarte gravă și nu lasă loc de discuții inutile pe tema angajamentelor țării față de donatori. Nici un donator nu ne pune să stricăm sistemele. Donatorii ne arată necesitatea de a lichida corupția și a reduce presiunea asupra sectorului de afaceri, cu asta suntem de acord și noi, doar că trebuie să fie păstrat și interesul comunității, pentru care statul este obligat să garanteze siguranța și protecție.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 1

Propunerea MEI referitor la excluderea activității AST de sub incidența legii 131 nu este una de excludere definitivă. Excluderea se referă doar în domeniul de activitate construcții și urbanism. În rezultatul consultărilor cu experți, societatea civilă, cu mediul de afaceri (2 patronate a organizațiilor de construcții și producerea materialelor de construcții), s-a ajuns la concluzia că este necesară consolidarea controlului de calitate în construcții și în același timp să fie păstrate procedurile în partea ce ține de înregistrare, supraveghere și raportare a controalelor în registrul de stat al controalelor.

Situația actuală:

Pe lângă procedurile anevoioase de organizare a acțiunilor de control și a împuternicirilor trunchiate pe partea de luare a deciziilor de sistare a lucrărilor și anulare a actelor emise cu încălcări o perioadă de timp a fost instituit și un moratoriu pe controale, astfel s-a ajuns la o situație critică în domeniu, când nu e clar cine își asigură responsabilitatea pentru viața și sănătatea oamenilor atât pe șantiere, cât și în exploatarea construcțiilor.  

Asta se poate demonstra și prin petițiile care sunt adresate în volum foarte mare către toate autoritățile. Aceste petiții fac cercuri și toate ajung la examinare la AST, care are doar un instrumentar fragmentar –  prescripția, sancțiunea și recomandarea. Cine face restul? Anularea, remedierea, demolarea? Oare se vor întâmpla de la sine?

În afară de impedimentele de ordin legislativ, se atestă și o lipsă de cadre, generată de nivelul foarte scăzut salarial. Această situație poate fi considerată ca element generator de situații de corupție.

La fel, incertitudinea unor procese, în afara acțiunilor de control, care sunt reglementate confuz, de-motivează inspectorii să-și exercite funcțiile. Până acum nu este clară procedura de anulare a CU și AC emise cu încălcări, procedurile de demolare, de lichidare a neconformităților. În asemenea situație dispare sensul controlului, dacă măsurile dispuse prin prescripții și acte de control nu se execută.

Este necesară și intervenția pe alte elemente ale sistemelor de calitate, care au fost deteriorate prin mai multe modificări legislative pe parcursul anilor, acestea sunt:

  • Sistemul de autorizări,
  • Modalitatea de atestare tehnică-profesională,
  • expertiza,
  • atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor,
  • Procedura de recepție a construcțiilor și instalațiilor,
  • Supravegherea procesului de exploatare a construcțiilor,
  • Controlul construcțiilor ș a disciplinei în urbanism.

Toate aceste elemente ale sistemului sunt dependente de modul în care se efectuează controlul. Elementul de control posedă proprietăți coercitive pentru a garanta implementarea celorlalte componente ale sistemului calității în construcții.

Sistemul de calitate în construcții în RM este creat analogic cu sistemul românesc, existând pe timpuri o strânsă legătură cu ministerul de resort și cu ISC, care sunt membri a Consorţiului European pentru Controlul Construcţiilor(CEBC) și a Grupului de cooperare administrativă în domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii: Acestea sunt două entități profesionale interstatale, cu peste 30 țări participante, de acolo urmează să ne inspirăm, deoarece capacitatea acestor autorități este net superioară capacităților RM. Este complicat să se conteze pe resursele proprii, capacitatea organului central de specialitate fiind redusă substanțial ca și effect al comasării excesive a domeniilor într-un singur minister, cu reducere de personal fără precedent.  

Pentru a corecta erorile ce s-au comis și ce au adus la situația dezastruoasă din domeniu ministerul are nevoie de asistență cu expertiză, pe care o va solicita inclusiv de la autoritatile responsabile de supraveghere a reformei, prin analizele de impact care vor servi ca și suport pentru eleborarea unui pachet de modificări legislative, scopul fiind unul foarte important –

PREVENIREA situațiilor ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta viața, sănătatea mediul înconjurător sau pot cauza  pierderi materiale persoanelor și sau societății, inclusiv a mediului de afaceri.

Mediul de afaceri este foarte important, dar trebuie să găsim soluții pentru a balansa interesele mediului de afaceri cu interesul general al comunității. Protejarea unui set de valori majore ale statului cum sunt: viața, sănătatea, siguranța, dreptul de proprietate, mediul – acestea sunt obiectivele principale pentru care statul își asumă obligații cu controlul construcțiilor.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Protejarea vieții și sănătății oamenilor, a societății și a mediului înconjurător este una din principalele sarcini ale statului și în acest scop statul instituie reguli de activitate în diferite domenii. Prin legea calității în construcții s-au stabilit obiective de protejare a principalelor valori constituționale – dreptul de a avea siguranța unui abitat sănătos și fără pericole. În acest scop a fost instituit un sistem de calitate în construcții, alcătuit din mai multe elemente, menite să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute, în condiții raționale de cost și termen.

Controlul de stat al calității constituie una din componentele acestui sistem, prin care statul exercită controlul în toate componentele sistemului, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcțiiși care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi material unor personae, entități sau societății, în parte sau în ansablul ei.

Ce se întâmplă în acest sector de activitate se vede fără a face cercetări, haosul îl simțim cu toții. Calitatea mediului scade grație unor amplasări de construcții cu încălcarea tuturor normativelor, a realizării construcțiilor de calitate îndoielnică, a unde participanții în acest proces (autoritățile, proiectanții, beneficiarii, antreprenorii, proprietarii, utilizatorii s.a.) au ajuns să abordeze cu superficialitate activitatea pentru care sunt responsabili.

De ce se întâmplă acest lucru e mai complicat să se răspundă, deoarece este nevoie să se facă analize și studii pentru a identifica breșele din legislație care au condus la situația dezastruoasă creată pe parcursul ultimilor ani. Dar cert este că lipsa de control este o cauză cheie. O reformă care a redus drastic capacitatea organului de control, suprapusă cu deteriorarea pe alte părți ale sistemului calității (generat de modificări legislative care au scos elemente importante) și cu moratorii pe efectuarea controalelor – toate acestea au pus statul în într-o situație jenantă, cînd nu mai poate garanta cetățenilor săi siguranță și protecție în construcții. Și asta se referă atât la clădirile noi, cît și la fondul construit vechi. Cazul de la Otaci ne demonstrează cu lux de amănunte acest lucru și nu suntem protejați de alte asemenea cazuri.

Desigur, lupta cu corupția – cauza principală anunțată de către reformatori – este importantă și la eliminarea corupției trebuie să se lucreze permanent, dur și fără compromisuri, cu instrumente specifice. Dar este incorect să se neglijeze rolul controlului statului în asigurarea viabilității sistemului calității în construcții. Fiecare element în parte este direct dependent de pilonul principal al sistemului – controlul. De îndată ce a dispărut controlul, s-au limitat funcțiile acestuia – în toate elementele sistemului s-a pornit degradarea. Și această degradare necesită a fi oprită, deoarece repercursiunile pot fi dramatice.

Pentru apărătorii reformei “fără precedent” este bine să facă analiza de impact a reformelor, cu implicarea experților din domeniu, care să dețină expertiză suficientă să analizeze nu doar prin matematică de număr controale și număr de petiții.

În acest sens, propun o anchetă pentru a afla părerea despre controlul în domeniul construcțiilor, această anchetă a fost utilizată de către CEBC (Consortium of European Bulding Control), cred că este potrivită și pentru noi.

  1. Controlul de stat al calității în construcții ajută la reducerea defectelor de construcții și îmbunătățirea calității clădirilor și ce dovezi ferme aveți despre reducerile sau îmbunătățirile aduse?
  2. Considerați că controlul de stat al calității în construcții oferă o protecție a consumatorilor și, dacă da, pot fi cuantificate efectele?
  3. Considerați că sistemul de controlul de stat al calității în construcții oferă măsuri de protecție publică care acoperă atât sănătatea, cât și siguranța? Puteți oferi exemple?
  4. Modul de Controlul de stat al calității în construcții oferă dezvoltatorilor și investitorilor protejare împotriva problemelor viitoare?
  5. Bazându-se pe activitatea recentă în materie de sustenabilitate întreprinsă pentru Comisia Europeană în cadrul Inițiativei „Lead Market”, în ce mod încorporează controlul de stat al calității în construcții „probleme verzi”? Beneficiile acestora pot fi cuantificate? Cum înțelegeți termenul „probleme verzi”?
  6. Sunteți la curent cu studii de oportunitate referitor la controlul de stat al calității în construcții, în comparație cu sistemul de asigură si/sau a licențierii antreprenorilor?
  7. Are controlul de stat al calității în construcții rolul de a asigura funcționarea pieței europene comune (de exemplu, verificarea dacă produsele marcate CE sunt încorporate în lucrările de construcție)? Credeți că aceasta ar trebui să fie o problemă de control al calității?
  8. Care este clasamentul contribuțiilor controlul de stat al calității în construcții la politicile publice. (de exemplu, primul „sănătate și siguranță”, al doilea „eficiență energetică”, al treilea „protecția consumatorului)?

Este mult de lucru pentru a corecta deteriorările produse la sistemul calității în construcții. Necesită intervenții sistemul de autorizari, modalitatea de atestare tehnico-profesională, expertiza, atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor, controlul construcțiilor și disciplinei în urbanism. Toate sunt importante și va fi posibil să le efectuăm doar în condițiile unei abordări responsabile de către toți cei implicați în procesul legislativ, dar și de către cei care transpun în practică politiciele publice, de viabilitatea sistemului calității în construcții depindem toți.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Ce se întâmplă în domeniul locuințe. Radiografie de moment.

Domeniul locuirii este unul important în procesul de creștere economică și incluziune socială, fapt care trebuie să-l plaseze pe agenda guvernării în topul problemelor necesare de rezolvat. Situația creată în domeniul locativ, generat de lipsa unor politici coerente pe acest subiect, incapacitatea autorităților APL să soluționeze problemele, a autorităților APC să ofere soluții sustenabile, impune reformarea politicilor locative astfel încât problemele multiple să fie abordate strategic într-un mod coordonat.

Blocurile locative se deteriorează rapid din cauza gestionării necorespunzătoare și a întreținerii extrem de neconfome pe perioade îndelungate. Numeroase familii cu venituri scăzute locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, în imobile deteriorate, cu rețele inginerești ciuruite, cu intervenții necontrolate în structura de rezistență, neavând la dispoziție resursele necesare pentru a face îmbunătățiri. Aceste clădiri reprezintă pericol atât pentru locatari cât și pentru public, o amenințare la adresa fondului construit al Republicii Moldova și a vitalității orașelor.  

Locuinețe din fondul public disponibile pentru închirierea în calitate de locuințe sociale sunt aproape inexistente, prgramele de completare a acestui fond nu se regăsesc pe lista priorităților la nivel local, dar și din fondurile bugetului de stat nu sunt incluse alocații asistenței pentru locuire.

Piața de închiriere de locuințe este nereglementată și haotică, în mare parte neoficială. Crizele financiare și abuzurile în autorizările/controlul gestionării terenurilor afectează puternic sectorul construcții, determinînd falimentul multor dezvoltatori imobiliari. Piața va avea nevoie de timp pentru a se recupera în urma șocurilor provocate, multe gospodării suferă pierderi majore în termini de bunăstare și capital. Orașele (toate localitățile) țării continua să se confrunte cu fenomenul pierderii de populație cu impact accentuat negativ.

Reforma politicii locuirii este necesară şi reprezintă o necesitate urgentă din motivul riscurilor pe care le comportă menținerea status qwo. Riscurile nu sunt doar de natură financiară, dar și un risc tehnic major, neînlăturarea căruia poate provoca pericol de prăbușiri, soldate cu pierderi de vieți omenești și impact negativ pentru sănătatea oamenilor.

Cu referire la documentele aprobate a Națiunilor Unite, locuirea trebuie corelată cu alte strategii și politici, care sunt inseparabil conectate cu atingerea altor obiective precum reducerea sărăciei, incluziunea social și dezvoltarea economică, pentru a putea fi obținute rezultate coerente și durabile. Global Housing Strategy – documentul cadru al Națiunilor Unite UN-Habitat susține anume acest mod de abordare, respectiv și Strategia Națională a Locuirii trebuie să se înscrie în cadrul documentelor strategice precum Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă care se prevede până în orizontul 2030 accesul tuturor la locuință, la un cost accesibil și reabilitarea cartierelor marginalizate. La fel, recomandărilor din Geneva UN Charter on Sustanable Housing se aliniază așa obiective, cum ar fi eficiența energetică și reducerea riscului seismic, limitarea dezvoltării urbane necontrolate, încurajarea investițiilor private și a parteneriatelor cu sectorul public, reabilitarea clădirilor vechi, protejarea patrimoniului. În acest context, sectorul locuirii este are un potențial determinant pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, încetinirea proceselor de migrație a populației, asigurarea durabilității de dezvoltare și stimularea creșterii macroeconomice.

Este nevoie să fie stabilite măsuri strategice necesare pentru o reformă legislativă și instituțională care să pornească și reforme în mecanismele de finanțare în scopul finanțării locuirii accesibile și adecvate. În acest scop se impune necesitatea de corelare a legislației în domeniul locativ cu legislația privind protecția socială, cu cea a administrației publice, cu construcțiile și urbanismul, cu abordare transsectorială și abordare integrată a problemelor multiple din domeniul locuirii. Aria de cuprindere trebuie să fie atât locuințele, cât și problemele asociate locuirii: politicile de dezvoltare urbană, accesul la serviciile de utilități publice (apă, canalizare, mobilitate urbană, etc.). Este necesară luarea de măsuri consistente pentru redefinirea și consolidarea rolului statului pe acest domeniul de responsabilitate. O redefinire care să ia în calcul și autonomia locală, dar în măsură să sprijine autoritățile atât cu legislația necesară, dar și cu programe de susținere financiară a problemelor care au devenit stringente.

Donatorii și instituțiile financiare pot susține acest proces, dar este nevoie de acțiuni coordonate pentru ca resursele financiare să fie utilizate în cel mai eficient mod și să fie sinergizate cu resursele financiare din bugetele publice. În acest scop este necesară o analiză detaliată a tuturor programelor aferente domeniului locuirii, a propune reforme programele existente, a propune programe noi, concomitent cu prioritizarea acțiunilor necesare pentru implementarea acestora.

Următoarele arii prioritare de intervenție se impun a fi desemnate:

  1. Consolidarea seismică a clădirilor locative cu structura de rezistență nesigură,
  2. Prioritizarea lucrărilor de îmbunătățire a locuințelor și a cartierelor vechi,
  3. Prioritizarea asistenței din sectorul locuirii pentru persoanele socialmente vulnerabile,
  4. Îmbunătățirea programului de locuințe sociale,
  5. Facilitarea construirii locuințelor de către sectorul privat (accesibile ca și preț)

Pornind de la problemele identificate: un cadru legal și instituțional slab, calitatea fondului imobiliar existent, numărul mari de clădiri vulnerabile la riscuri seismice, ineficiența pieței de locuințe, locuințe inadecvate pentru grupurile social vulnerabile și sărace, statul are obligația să acționeze prompt, pentru a opri degradarea exponențială a fondului locativ existent și a asigura reguli și stabilitate în domeniul locuirii.

La moment, În MEI nu există nici o secție sau direcție cu responsabilități pe domeniul locativ, totul s-a redus până la 1 persoană în cadrul direcției urbanism și construcții. Asta e situația. Cum s-a ajuns la o lipsă de viziune e complicat a explica.

Cert e, că statul trebuie să repare ce s-a deteriorat și pentru asta e nevoie de efort consistent și de susținere politică.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cerere publică (PMUD)

Am formulat această cerere pentru ca să fie mai simplu pentru consiliu să-și evalueze cum au avansat pe partea de politici publice. Nu e atacat nimeni, e un lucru obișnuit să faci raportări, cu atât mai mult că este depre strategii, la aprobarea cărora trebuie să fie ogranizat un proces calitativ de consultații. E ca un marker pentru consilieri. Cine va lua atitudine pe acest subiect se mai poate promova și pentru alegerile viitoare, o poate lua ca pe o sarcină a alegătorului, să preaia monitorizarea executării lucrărilor pe PMUD. 

Adresare Consiliului

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cine mai crede în eficiența moratoriilor 2

Continuăm să ne dăm cu părerea. Pentru că e critică situația în Chișinău. Și pentru că lumea vrea ca instrumentele aprobate de Parlament să rezolve problema, dar să n-o amâne. Și pentru că există modalități de a impune respectarea legislației, că acolo este problema – la nerespectarea legislației. 

Pentru cei care pretind că nu este posibil să tragi la răspundere – ar fi bine să nu se mai trudească să stea în Parlament, acolo e locul unde să rezolvi problemele, nu să povestești că nu poți.

https://point.md/ru/novosti/obschestvo/federatsiia-condrumat-i-eksperty-moratorii-na-stroitelstvo-nado-podrobno-produmat?fbclid=IwAR2xkWUe6rLLwXjTLg-PS2ycFmMGomXX2Vq_lh13J6zWEVP1-M732v24yYg

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Raport public (PMUD)

Pun aceste raportări aici, ca să nu se piardă din esența celor spuse, poate într-o zi cineva va lua în considerație propunerile, pe care le tot aducem în calitate de membri ai societății civile, cu speranța că autoritățile care dețin competențe vor porni activități sistemice și vor reuși să schimbe situația în oraș.

http://<iframe src=’//www.privesc.eu/widget/live/87630?’ frameborder=’0′ width=’480′ height=’270′ scrolling=’no’></iframe>

Proectul de audieri publice pentru Chișinău face parte din activitățile IPRE pe sectorul de intervenție Reforma administrației publice, care a lansat mai multe propuneri de politici publice pe diferite domenii de activitate ale autoritățile APL. Aceasta este a 10 audiere publică pentru Chișinău.
E a doua participare în proiectele IPRE, cu de opinie de co-expert pe cercetările elaborate de către Victor Chironda, prima fiind pe reforma DGAURF a consiliului municipal Chișinău.
E o abordare sumară să scrii politici fără ca să fie implicate autorități responsabile de acest segment de activitate și fără a asigura o procedură de consultare, conform cu legislația. Dar, dat fiind faptul, că nu se întâmplă pe acest subiect nimic în direcțiile consiliului municipal, e bine că se fac cercetări și se discută. În rezultatul efortului depus de către experți vor fi livrate soluții, care pot fi preluate de către autoritățile APL și îmbunătățite, asigurând toate procesele de coordonări, avizări, precum și procedurilor calitative care se încadrează în procesul de acces al publicului la luarea decizizilor importante pentru comuniutăți.
Materialul propus spre discuție de către expert este unul cu elucidarea problemelor din domeniul vizat și cu anumite propuneri care ar veni să îmbunătățească situația cu mobilitatea în mun. Chișinău.
Autorul accentuează abordarea modernă de planificare a modalității, cu accent pe complexitate și procese integraratoare, planificare efectuată de echipe interdisciplinare, cu utilizarea abordării transparente și participative, cu monitorizarea și evaluarea impactului soluțiilor propuse. Totul orientat pe asigurarea comfortului urban, unde omul este în prim plan, transportul, infrastructura, serviciile fiind instrumentele cu care se asigură acest comfort.
Ce e de observat?
Aceleași obiective au fost anunțate de către autoritățile APL, care au venit cu inițiative susținute și pe care locuitorii orașului le tot așteaptă să le vadă. Și să se implice în acest proces. Dar, în afară de anunțuri nu apare nimic în spațiul public și se crează impresia că vom asista din nou la aceași promisiuni sterile ale autorităților, cu documente elaborate pentru sertare, buget valorificat dar fără a fi aprobate și fără utilitate pentru oraș.
Câteva exemple de documente de acest gen:
1.Planul urbanistic zonal centru orașului Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/public/files/planuri/PREZENTAREA_PUZ_FINAL_ro.pdf

2.Schema complexă a transporturilor în mun. Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=619
Putem găsi pe situl primăriei ceva informații privind elaborarea noilor documente PUG și PAT. Consiliul minicipal Chișinău a decis în acest sens, aprobând Decizia nr.4/19 din 21.12.2015 despre elaborarea proiectului privind actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău) https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=14163&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-419-din-21-decembrie-2015-Despre-elaborarea-proiectului-privind-reactualizarea-PIanului-Urbanistic-General-al-oraului-Chiginau-i-Planului-de-Amenajare-a-Teritoriului-municipiului-Chiinau . Cine se ocupă de aceasta? Singura informația disponibilă ne duce la raportul anual al administrației publice Chișinău pentru anul 2018 [ Dispoziția nr. 119-d din 07 martie 2019 „Cu privire la aprobarea Raportului anual de activitate al administrației publice Chișinău pentru anul 2018” https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=492&id=25652&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-119-d-din-07-martie-2019-Cu-privire-la-aprobarea-Raportului-anual-de-activitate-al-administratiei-publice-Chiinau-pentru-anul-2018/ ], progresul pe lucrarea ”actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău” fiind de ”executare parțială a lucrărilor”. La concret se menționează executarea de către ÎMP Chișinăuproiect a caietului de sarcini pentru proiectare. Oare acest caiet de sarcini poate fi văzut? Consultat? Aprobat? Se continuă lucrările? Se finanțează? Cine se face responsabil de o asemenea modalitate de lucru, care a dus urbanismul în Chișinău pe o pistă invizibilă, unde parcă toată lumea e în treabă dar în oraș e dezastru? Întrebări la care va trebui să auzim răspunsuri pentru a lua decizii corecte în privința dezvoltării municipiului.

Punem în capul listei documentațiile urbanistice din motiv că PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă) este un document complementar PUG și este foarte important ca strategiile de mobilitate să fie elaborate concomitent cu modificările în planul urbanistic. În acest sens este corectă decizia consiliului municipal să inițieze elaborarea Concepției de dezvoltare a infrastcuturii transportului pentru teritoriul mun. Chișunău, ca și fundamentare pentru aprobarea secțiunii Servicii publice/A.Transport.
Problema e, că și aceste lucrări se elaborează netransparent, în afară de careva ședințe tehnice, care nu au publicat și procese-verbale de la acestea, nu s-au organizat nici un fel de consultări conforme cu legislația. Dar raportarea de progres a lucrării este avansată – grad de finalizare de 59,4% (informația prezentată ca și executare în cadrul lucrărilor ÎMP Chișinăuproiect pe 2018). La moment, că suntem la sfârșitul lunii iunie ar trebui să vedem lucrarea prezentată spre aprobare, deoarece termenul a fost până în mai 2019. Și noi ce vedem? Corect – mai puțin decât nimic.

Și speranța cea mare – elaborarea planului de mobilitate urbană, care a fost anunțat că va fi elaborat cu suportul proiectului ”Orașe verzi durabile pentru Moldova” http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/Moldova-Sustainable-Green-Cities.html. După o ședință de sfat cu poporul organizată de proiect, cu participarea experților internaționali angajați, câteva emisiuni televizate despre importanța momentului, a seriilor de postări efectuate de către echipa primăriei, ajungem să vedem că lucrurile nu se mișcă. Posibil cauza este una de natura inerției de neclintit a autorităților APL, responsabile pentru domeniu, a lipsei de conlucrare cu aceste autorități, a incapacității primarului să-și pună echipele la treabă, dar și a unui dezinteres total al consiliului local.
Consiliul – cel care nu monitorizează și nu cere să fie raportate aceste activități, să fie analizate care sunt cauzele ineficienței și ce se poate întreprinde ca să se îndeplinească sarcinile trasate prin deciziile consiliului, pentru care există responsabili, sunt contractate externalizat servicii, există suport financiar și logistic a organizațiilor donatoare. Nu este clar dacă motivul acestei apatii este lipsă de dorinșă, timp sau incapacitate instituțională.
Am ajuns s-o vedem și pe asta: să aprobi finanțări, să ai bani și să nu poți face nimic cu ei. Poate cineva răspunde la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru?
Și câte ceva de spus pe domeniul organizării serviciului de transport în municipiul Chișinău. Se pare că direcțiile responsabile se opun cu înverșunare organizării acestor servicii conform cu prevederile legii serviciilor publice de gospodărie comunală, care pune anumite responsabilități specifice pe autorități în vederea organizării acestora. Aceste responsabilități se referă nu atât la procurarea de autobuse/troleibuse, cât la procesul de organizare, stabilire a condițiilor și modului de prestare, monitorizare și control. Ar fi bine ca autoritățile să ia în calcul schimbarea sub această optică a abordării de lucru cu transportul public în teritoriul pentru care se fac responsabili și să-și asume responsabilități adevărate. Responsabilități, prin care să asigure mobilitate persoanelor și mărfurilor în măsura în care legea le-a atribuit competențe, dar nu din simpla poziția a valorificării resurselor bugetare.

Referitor la centrul de SmartMobility. E bună propunerea. E bine și să fie înțeles corect conceptul de Smart City, să nu-l înlocuim cu simple digitalizări și senzori, care vor lucra ca un mecanism fără cap. Capul este important. Capul – asta ar însemna planuri, reglemetări, responsabili, standarte de interoperabilitate, management integrat, peste care să fie monitorizare, control, transparenșă și evaluare de impact. Învățăm și noi de la alții, important s-o facem cât mai repede și să avem inteligența să prindem trendul actual al tehnologiilor, să sărim peste anumite etape, care deja își pierd din actualitate prin alte țări.

Mai jos – articolele publicate la aceiași temă, se poate vedea cum așteptările trec în alt statut – lipsă de încredere:

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari/

 

//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari-2/

//svetlana.dogotaru.net/plan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate/

//svetlana.dogotaru.net/parere-subiectiva-a-unui-participant-la-atelierul-de-planificare-urbana/ //svetlana.dogotaru.net/779/

//svetlana.dogotaru.net/impresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Prăbușirea clădirii de la Otaci. Tragem concluzii?

https://agora.md/stiri/58468/un-bloc-cu-noua-etaje-s-a-prabusit-partial-la-otaci–46-de-persoane-au-fost-evacuate-foto–video

La Otaci s-a produs un accident tragic, s-a prăbușit o parte din clădire cu 9 etaje. Experții vor da aprecierea, care este cauza acestor distrugeri.

Prim-ministru, Maia Sandu, a vizitat obiectul și a promis că se va interveni pentru a ajuta familiile rămase fără locuințe. Lăudabil că guvernul se îngrijește de sinistrați.

Dar cine să se îngrijească să nu mai apară și alți sinistrați? Oare mai există vreo unitate pe la ministere, responsabilă de politica statului în domeniul locativ și al serviciilor publice de gospodărie comunală? Unde se ascund așa de bine subdiviziunile respective, că nici nu se văd nici nu se aud, de câțiva ani?

Oare are cineva idee cum se vor administra blocurile locative, dacă legea condominiului a fost respinsă? Ce se propune în loc? Cum va proceda autoritatea publică locală cu blocurile pe care le-a avut în gestiune și care le-a adus în starea aproape de avariere? Cine să verifice cum se toacă banii publici în Chișinău, care sunt destinați domeniului locativ? De ce construcția de foișoare este pusă prima pe listă priorităților de finanțare, în loc de lucrări de consolidare? Ce se întâmplă cu banii pe care îi achită proprietarii de apartamente în conturile ÎMGFL-urilor, fără a primi serviciile contra acestor sume? Cine să-i tragă la răspundere pe cei care nu-și îndeplinesc funcțiile de control în domeniul locativ? Dar pe cei, care nu au nici un plan de redresare a situației?

Întrebări, întrebări, dar oare trebuie să așteptăm repetarea tragediei de la Otaci, ca să ne dăm seama cât de critică este situația cu blocurile locative, nu e suficient o prăbușire?

La toate aceste întrebări prim-ministra Maia Sandu trebuie să ceară de la ministrul economiei răspunsuri, care să fie integrate într-un plan de măsuri privind redresarea situației în domeniul locativ. E urgent totul în acest domeniu și în programul ministerului trebuie să se regăsească soluții consistente pe aceste probleme. Un plan de acțiuni, cu măsuri concrete, cu termen și bugetare pe măsură. Nu există lucruri mai importante decât asigurarea vieții și sănătății oamenilor. Blocurile locative stau să pună în pericol securitatea persoanelor care trăiesc acolo și se cer măsuri urgente de intervenție.

Și președintele Dodon a promis suport. Cel mai bun suport este să discute probleme la Conisliul de securitate și să impună măsuri pentru toate autoritățile, ca să înceapă să-și ia funcțiile în serios.

Am mai scris pe acest subiect. Nu prea au reacționat cei pe care i-am tot tăguit, poate acum vor citi, sper.

Info aici pe articolele anterioare:

//svetlana.dogotaru.net/category/domeniul-locativ/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cine mai crede în eficiența moratoriilor?


Moratoriu în loc de rezolvarea efectivă a problemelor de încălcare a legislației. E ca o lene instituțională. Nu rezolvăm azi, azi interzicem, dar peste un an poate vom face și ceva real. Poate trec alegerile și nu mai trebuie făcut… Amânăm luarea deciziilor pentru când? Și de ce amânăm? Oare nu există autorități responsabile pentru decizii coerente ce țin de subiecte clare, din moment ce cauza și încălcările comise sunt la vedere? 

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4585/language/ro-RO/Default.aspx

sursa foto: http://www.privetsochi.ru

Ce vor face dezvotatorii? E clar ce vor face, vor contesta și vor câștiga în instanșă, pentru că procedurile de anulare și suspendare a actelor administrative sunt altele, decât moratoriile inventate din inerție, pentru că au mai făcut și alții. N-a lucrat nici la alții. N-o să lucreze nici acum.
Două inițiative legislative, cu referire la instituirea moratoriului pe anumite construcții din ogrăzile blocurilor locative în Chișinău și privind modificarea legii 163 (privind autorizarea lucrărilor de construcții), înregistrate sub numerele 49, 50. Pentru acestea – o părere, care sper că va fi cel puțin citită, pentru că scoaterea din context a unor prevederi uneori mai mult încâlcește lucrurile decât rezolvă problemele.

Articolul 3 din legea 163 se referă la lista documentelor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este un document informativ și reglementativ, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimurile de construibilitate a terenului pentru care a fost solicitat (legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului). Aceste informații se preiau din documentațiile urbanistice aprobate de către consiliul local, regimul de construibilitate constând din anumiți indicatori urbanistici, cum ar fi POT, CUT, aliniament, ș.a. Niciun acord al coproprietarilor/vecinilor nu poate substitui tot complexul de reglementări, care sunt incluse în regulamentul de urbanism, parte componentă a planului urbanistic. Pentru că sunt importante atât interesele vecinătăților, a orașului, cât și a investitorilor. Acest bilanț al intereselor se asigură prin aprobarea documentațiilor urbanistice de diferite nivele de detaliere.

Anume la elaborarea planurilor urbanistice se asigură accesul publicului la luarea deciziilor, proces reglementat, unde este nevoie să fie organizate consultările publice, cu respectarea tuturor procedurilor, conform legislației în vigoare. Cu perfectarea proceselor-verbale de consultare, cu note informative privind (ne)luarea în considerație a propunerilor din rezultatul consultării, cu tot instrumentariul prevăzut pentru apărarea drepturilor locuitorilor orașului.

Aceeași lege 835 prevede obligația de a supune procedurii de consultare toate planurile urbanistice anterior aprobării acestora.
Decizia privind aprobarea documentației urbanistice (PUG, PUZ) este documentul ce servește ca și temei pentru completarea certificatului de urbanism. O decizie aprobată de către Consiliul Local, de către aleșii, cărora le-au delegat locuitorii orașului să decidă în numele acestora. A locuitorilor din tot orașul, indiferent dacă sunt sau nu cooproprietari a terenurilor învecinate cu obiectul de construție planificat.
Ceea ce se întâmlă în cazurile construcțiilor menționate în nota de fundamentare – sunt încălcări grave ale documentațiilor urbanistice aprobate, sunt încălcări în procedura de aprobare a documentațiilor urbanistice (PUZ), sunt încălcări ale indicatorilor urbanistici pentru terenul destinat amplasării și alte încălcări ale normativelor tehnice (distanțe, înălțimi, norme de insolație, antiincendiare, ș.a.). Anume pe aceste subiecte este necesară intervenție legislativă, care ar opri încălcările. Spre ex., se poate introduce în setul de acte pentru eliberarea autorizației de construire un certificat de calcul al indicatorilor urbanistici, efectuat pe baza proiectului elaborat și relaționat la terenul destinat construcției (format ca bun imobil separat, pentru care s-a depus dovada titlului asupra terenului la momentul obținerii certificatului de urbanism). În așa mod va fi imposibilă manipularea cu indicatorii care se raportează la suprafețe de teren străin.

În ceea ce privește art.3, alin. (1), litera d) – acesta se referă la coproprietatea bunului supus intervenției de dezvoltare, conține altă încărcătură, a unor drepturi asupra imobilului, drepturi reglementate prin codul civil, acestea nu pot fi puse la grămadă cu drepturile vecinilor de a consulta, în cadrul accesului la procesul de luare a deciziilor. Și sigur acordul notarial al vecinilor nu poate substitui respectarea normativelor. Dacă vecinii acceptă să fie încalcate normativele privind distanțele și înălțimile minime, acestea pot fi încălcate?
Modificarea care prevede completarea setului de acte necesar eliberării CU ar fi una bună, pentru a atrage atenția asupra superficiei, ca unică posibilitate de a construi pe teren străin, dar de ce se cere doar această completare? Proprietarii nu trebuie să dovedească dreptul asupra terenului? Ar trebui clarificată și această omisiune din legea 163, pentru a nu lăsa loc de interpretare privind dovada drepturilor asupra terenului supus ulterior lucrărilor de proiectare/construcție.
În afară de aceasta, un element important în toate încălcările îl constituie procedura de formare a bunurilor imobile, ca și teren independent atât în cadrul procesului de atribuire, cât și în cadrul procesului de vânzare cumpărare a terenului aferent construcției existente. E procedura care nu este iubită la primăria Chișinău. Chiar și în proiectul de decizie privind implementarea noilor prevederi ale codului civil se dorește a avea posibilitatea de a opera cu părți de teren, cu definiții amorfe, care dau posibilitatea de manipulare cu suprafețe și cu indicatori. Aici e mult de lucru, la stabilirea granițelor terenurilor, ca și bunuri imobile formate în conformitate cu procedurile legale, precum și cu respectarea legislației privind elaborarea/coordonarea/consultarea aprobarea documentației urbanistice. E mai complicat decât să instiui un moratoriu, dar este corect și eficient.

Referitor la moratoriul asupra autorizării și continuării lucrărilor de construcții în mun. Chișinău, în interitorul cartierului, cu condiționarea distanței între clădirile existente și cele proiectate, lucrurile de asemenea nu sunt chiar atât de liniare. E de înțeles dorința de a rezolva mai simplu problema, dar se pare că nu e chiar atât de simplu, cum se crede. E ca și cum ai formula o cerere, ca să se instituie moratoriu pe realizarea obiectelor, care s-au autorizat cu încălcări. De ce moratoriu? De ce nu e interzicere definitivă? Ce o să se întâmple după expirarea termenului moratoriului? Se va mări distanța între clădiri? Din contul cărui spațiu? Sau se vor micșora normativele? Din care considerente? Nu e gândită această inițiativă. Ar fi bine, ca parlamentarii să-și revadă aceste inițiative și să le îmbunătățească, pentru ca să fie și un rezultat, nu doar anunțuri care dau la bine la publicul neavizat. Modificările la lege trebuie să aducă îmbunătățiri situației, dar nu să creeze instabilitate și mai mare decît există în prezent.
Instrumentariul de luptă cu încălcările este CONTROLUL, SANCȚIUNEA, ANULAREA ACTELOR, DEMOLAREA. Palamentul are toată puterea să ceară serviciilor de control raport și plan de măsuri privind înlăturarea încălcărilor și anularea actelor permisive, într-un termen mult mai scurt, decât moratoriile ineficiente.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Superficia pe înțelesul primăriei Chișinău 2

Încă câte ceva referitor la proiectul deciziei de conformare legii 133, la subiectul superficie prin efectul legii:

Date de luat în considerație (pentru cei care vor insista că nu au avut timp să facă calcule):

Legea 133 a fost aprobată la 15.11.2018.

Intrarea în vigoare – 1 martie 2019.

Din 1 martie 2019 se pornește contorul obligațiilor de plată pentru toți care sunt superficiari prin efectul legii.

Decizia privind conformarea prevederilor noului CC este necesară și urmează să fie corectate toate normele care contravin legislației din procedurile aprobate de către Consiliu privind gestionarea terenurilor municipale.
În acest scop urmează să fie introduse modificări în Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău din 02 aprilie 2013. Anume acest document necesită a fi redactat atât la capitolul atribuții, modalități de gestionare, cât și la definiții. Noțiunile de “arendă” cu scop de construcție, “arendă provizorie”, precum și alte prevederi ilegale urmează să fie excluse ca fiind neconforme cu legislația.

Dreptul de superficie creat de art. 29 al legii 133 se naște de plin drept, fără înregistrare, acesta nu necesită a fi confirmat prin contract (este un drept legal, nu este un drept contractual).
Textul proiectului de decizie propus se referă la unele prevederi care nu corespund legii 133, la care se face referire. Legea 133 instituie superficia prin efectul legii în anumite situații concrete pentru a nu afecta drepturile persoanelor, dobândite legal până la 1 martie 2009. Dar nu punctează asupra necesității transformării unor contracte de arendă funciară (cu atât mai mult a celor ”provizorii”) în contracte de locațiune pe perioadă nedeterminată. Această prevedere abuzivă vine să anuleze dreptul proprietarului de a cere ridicarea obiectului de pe teren, conform condițiilor contractuale, la expirarea termenului.

În afară de cele menționate, de clauza abuzivă de a-și primi competențe specifice, care ar permite DGAURF să stabilească granițele terenurilor necesare pentru deservirea bunurilor imobile, râmâne o întrebare – poate cea mai importantă pentru mulți dintre noi – cum se va proceda cu blocurile locative?

Câteva întrebări, pentru echipa primăriei, de la care vrem să auzim răspuns (Primarul și Consiliul Municipal trebuie să solicite aceste raportări, pentru că timp a fost suficient, din noiembrie 2018, de cînd au fost aprobate modificările la Codul Civil):
1.DGAURF a efectuat calcule privind plățile pe care urmează să le perceapă de la superficiarii ce dețin superficie legală în temeiul alin. (1) lit. d) sau e)? (Blocurile locative în majoritate aici se revăd, în aceste categorii)
2.Care este plata redevenței anuale pentru un bloc locativ multietajat (cel puțin un exemplu), ca să vedem și noi care sunt acele sume colosale, cu care ne sperie funcționarii?
3.Ce s-a făcut de către autorități pentru a soluționa problema pentru blocurile locative?
4.S-a pregătit demers pentru a include în lista persoanelor scutite de plata redevenței anuale, în legea bugetului? (pentru că legea 133 prevede doar această modalitate de scutire a plății) Sau există o altă soluție, pentru care optează primăria?
5.Această decizie, odată aprobată, va scuti proprietarii de locuințe de plata redevenței? Cum?

Informații din discuțiile de la așa numitele consultări publice: https://youtu.be/KJQNcaKGFdM

  • Există circa 1000 de proiecte, cu chestiuni ce vizează stabilirea relațiilor funciare cu beneficiarii terenurilor, pe care consiliul municipal nu le-a examinat din varii motive (oare nu cumva motivele sunt, că au fost prost/cu ilegalități pregătite aceste proiecte de decizii?)
  • Altă categorie de persoane dețin în lipsa contractelor, în baza legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pământului (1308) care stabilea folosința cu plată în lipsa contractului. (Această categorie nu plătesc cumva nimic?)

Mai degrabă aceste terenuri sunt motorul acestui proiect de decizie, decât grija față de orășeni, pe care atât de abil o afișează colaboratorii DGAURF.

În baza acestor informații tot s-ar cere explicații, dacă cineva ar dori să facă lumină pe subiectul terenuri în municipiul Chișinău.

Aici primele obiecții: //svetlana.dogotaru.net/895-2/

 

Citeste mai mult →