Archives

Posted on publicat de by svetlana

PUZ – instrument important de planificare urbană

Termenul depreciativ de „puzulețe” ar trebui să fie lăsat în trecut, alături de intervențiile dăunătoare rezultate din documente elaborate superficial, fără o analiză temeinică, făcute la repezeală și aprobate la plezneală.
Este momentul să abordăm Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) cu seriozitate, descifrând în profunzime esența acestor documente de planificare și asigurând o înțelegere profesionistă, susținută de o abordare matură, pentru a evita greșelile repetate.

Importanța PUZ-urilor ca instrument de planificare urbană.

Planurile Urbanistice Zonale sunt documente esențiale în arhitectura planificării urbane, complementând documentele strategice superioare, precum Planurile Urbanistice Generale (PUG). Deși adesea criticate pentru presupusul impact negativ asupra dezvoltării orașelor, aceste planuri oferă o flexibilitate necesară pentru adaptarea la realitățile locale, completând viziunea strategică generală cu soluții specifice.

Critica PUZ-urilor: între neînțelegere și neargumentare.

PUZ-urile sunt frecvent supuse criticilor, fiind percepute ca instrumente care „subminează” dezvoltarea armonioasă a orașului. Aceste critici derivă, de regulă, din:

  • utilizarea excesivă sau inadecvată a PUZ-urilor pentru derogări de la PUG,
  • o percepție că servesc interese private în detrimentul celor publice,
  • lipsa unei transparențe adecvate în procesul de elaborare și aprobare.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste nemulțumiri nu sunt legate de natura PUZ-urilor, ci de aplicarea lor incorectă sau neconformă cu reglementările și strategiile de dezvoltare. Corect implementate, PUZ-urile nu doar că sprijină procesul de planificare urbană prin detalierea și adaptarea obiectivelor generale ale PUG-urilor, dar contribuie și la creșterea calității vieții urbane. Aceste documente permit o adaptare precisă a reglementărilor la specificul local, încurajând dezvoltarea coerentă a cartierelor, o gestionare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă a noilor proiecte în țesutul urban existent. Printr-o aplicare corectă, PUZ-urile devin un instrument esențial pentru a crea orașe sustenabile, bine organizate, care răspund atât nevoilor actuale, cât și provocărilor viitoare ale dezvoltării urbane.

Criticii cu vocabular de „mafia imobiliară„ ar trebui să cunoască, că un oraș urmează să fie construit și amenajat pentru ca să-și îndeplinească funcțiile de bază – asigurarea unui trai calitativ. Respectiv, colaborarea dintre dezvoltatori și proprietarii de terenuri și autoritățile locale este esențială pentru un proces de planificare urbană echilibrat și eficient. Deși uneori interesele celor două părți pot părea antagoniste, procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale, alături de consultările publice, transparența decizională, oferă cadrul necesar pentru armonizarea acestora. Astfel, se poate asigura un echilibru între nevoile comunității și drepturile proprietarilor individuali.

Dezvoltatorii aduc resurse financiare, soluții inovatoare și o înțelegere aprofundată a cerințelor pieței, în timp ce autoritățile locale oferă o viziune integrată asupra dezvoltării și un cadru reglementat. Împreună, pot crea PUZ-uri adaptate specificului local, care răspund atât intereselor private, cât și îmbunătățesc infrastructura publică, calitatea vieții și sustenabilitatea comunităților. Acest tip de colaborare demonstrează că implicarea sectorului privat în planificare nu este doar necesară, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor.

Rolul și avantajele PUZ-urilor

  • Adaptare la specificul local:
    PUZ-urile permit personalizarea reglementărilor urbanistice pentru zone distincte ale orașului, adaptându-le la nevoile și potențialul zonei. Spre exemplu, o zonă industrială dezafectată poate fi transformată printr-un PUZ într-un centru rezidențial sau de afaceri, sprijinind regenerarea urbană.
  • Flexibilitate pentru dezvoltarea urbană:
    Planurile Urbanistice Generale stabilesc direcțiile strategice generale, dar PUZ-urile oferă detaliile necesare pentru implementarea proiectelor pe termen mediu. Ele funcționează ca un „punct de legătură” între viziunea macro și realitatea micro.
  • Completarea documentelor superioare:
    PUZ-urile pot detalia zone de dezvoltare viitoare care nu au fost clar definite în PUG sau pot actualiza reglementările în funcție de schimbările economice, sociale sau demografice.
  • Promovarea dezvoltării durabile:
    Aceste documente oferă posibilitatea de a integra principii de durabilitate în dezvoltarea unor zone specifice, cum ar fi protecția patrimoniului cultural, extinderea spațiilor verzi sau gestionarea riscurilor naturale.

Exemple internaționale: renunțarea la PUG și utilizarea planificării zonale

  1. New York, SUA:
    Orașul operează fără un PUG tradițional. În schimb, planificarea urbană se bazează pe o rețea complexă de reglementări zonale și pe strategii sectoriale (transport, locuire, dezvoltare economică). PUZ-urile sau echivalentul lor (zoning plans) sunt esențiale pentru a reglementa utilizarea terenurilor la nivel local, asigurând echilibrul între dezvoltare și protecția interesului public.
  2. Viena, Austria:
    Deși orașul are un document strategic de tip Masterplan, accentul este pus pe planificarea detaliată la nivel zonal. Zonele sunt reglementate prin documente care permit dezvoltări graduale, ținând cont de specificul fiecărei părți a orașului, ceea ce a contribuit la creșterea calității vieții în oraș.
  3. Copenhaga, Danemarca:
    Planificarea urbană în Copenhaga se concentrează pe zone strategice și proiecte prioritare. Documentele zonale sunt fundamentale pentru coordonarea proiectelor integrate, cum ar fi transformarea cartierului Nordhavn într-o zonă rezidențială durabilă.

Concluzie: PUZ-urile, un instrument de echilibru urban

Criticile neargumentate la adresa PUZ-urilor nu ar trebui să umbrească valoarea lor reală. Aceste documente, atunci când sunt utilizate corect, sunt indispensabile pentru dezvoltarea coerentă a orașului, completând și detaliind viziunea strategică stabilită în PUG. Exemplele internaționale arată că planificarea zonală, corelată cu strategii clare, poate fi un model eficient de dezvoltare urbană. În loc să fie eliminate, PUZ-urile trebuie să fie susținute printr-o legislație clară, prin transparență în procesul decizional și printr-o coordonare strânsă cu celelalte documente de planificare.

Cheia succesului stă în COLABORARE – acest cuvând magic, care ne ajută de scăpăm de fobii și să transformăt lupta cu „puzulețele„ într-u proces calitativ de planificare. Luatul la pumni în ședințe de consiliu a new-urbaniștilor trebuie să fie uitat ca un vis urât, făcând loc competenței și responsabilității, abordării cu maturitate a obligațiilor pe care fiecare și le asumă venind în administrații de diferit nivel.

Lumea evoluează într-un ritm alert, iar acest sector de activitate necesită adaptarea la noile realități prin implementarea unor abordări inovatoare. Nu putem continua să repetăm mecanic că avem nevoie de PUG și să considerăm că problema este rezolvată. Departe de a fi suficient, PUG-ul este doar o piesă dintr-un set extins de instrumente disponibile pentru planificarea urbană modernă. Avem la dispoziție soluții tehnologice avansate și metode noi, care așteaptă să fie explorate și aplicate. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea de a le cunoaște și de a le integra eficient în procesul de dezvoltare urbană.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Planificare urbană responsabilă, fără politicantism infantil.

Planul de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului – componenta crucială a PUG.

Multe discuții acum, în perioada alegerilor locale în jurul planului general. Discuții, care se fixează pe un singur palier: avem nevoie de PUG și majoritatea concurenților electorali, care se vor în fotoliul de primar, promit să elaboreze pentru oraș acest document. Și mai iau în critici dure situația actuală, cu învinuiri, că nu se dorește elaborarea unui PUG din careva interese meschine. Fiecare cu frustrările proprii, reieșind din nivelul de competență și capacitatea de a înțelege, ce înseamnă un plan urbanistic, care este valoarea și rolul acestor documente pentru oraș.

Ce este un Plan general urbanistic al orașului? Oare toți visătorii de fotoliu de primar cunosc rostul documentației urbanistice? Din ceea ce se anunță pe la televiziuni, nu prea pare să fie un public foarte versat în ale urbanismului. Mai mult umflatul cu aere de napoleoni  capabili să răstoarne munți pentru beneficiul cetățenilor. Cu sabia, cu praștia, care și cu ce are. 

Avem o legislație care guvernează procesul de elaborare a planurilor urbanistice, legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care ne stabilește modalitatea de elaborare a unui PUG. Un PUG static, care se elaborează timp îndelungat, cu termen de valabilitate mare, și pentru care anumite modificări pot fi efectuate, apelând la instrumentul PUZ (Plan Urbanistic Zonal).

Primăria mun. Chișinău a depus eforturi consistente pentru elaborarea PUG. A fost elaborat caietul de sarcini, au fost incluse în bugetul a. 2021 resurse pentru elaborarea documentului, în sumă de 20 ml. lei, s-au organizat patru proceduri de achiziție prin licitații, dar n-a fost posibil de a identifica un câștigător al licitației din motiv, că participanții nu au întrunit criteriile corespunzătoare cu caietul de sarcini, reieșind din ofertele primite. Din mai multe considerente obiective și subiective, asta în situația, când în buget a fost planificată suma de 20 mln. Lei.  

În anul 2022 CMC a aprobat pentru PUG doar jumătate din suma solicitată pentru elaborare, ceea ce a făcut imposibilă declanșarea procedurii de achiziție a lucrărilor pentru elaborarea documentului integral.

Reieșind din aceste considerente, primăria s-a concentrat pe elaborarea unei părți componente a documentației urbanistice, a Planului de Referință Istoric Arhitectural (PRIA), planul, care va sta la baza elaborării conceptului, a direcțiilor de dezvoltare și a regulilor locale de urbanism pentru teritoriul nucleului istoric al orașului, un teritoriu ce cuprinde cca 700 ha. Fără acest plan este imposibilă elaborarea oricărei documentații urbanistice, inclusiv a PUG al orașului. De fapt, acest document este parte componentă a PUG, o componentă crucială, deoarece oferă o analiză detaliată a valorilor istorice și arhitecturale ale unei zone urbane. Acest studiu identifică clădirile istorice, siturile culturale și arhitecturale semnificative, precum și evoluția urbanistică în timp. Prin includerea acestui plan în PUG, se asigură conservarea și protecția patrimoniului cultural, facilitând dezvoltarea urbană sustenabilă care respectă tradițiile și identitatea locului, în timp ce permite și dezvoltarea urbană modernă. Acesta servește ca referință esențială pentru elaborarea regulilor și regulamentelor urbanistice și încurajează revitalizarea zonelor istorice pentru beneficiul comunității și al posterității.

Experiența din trecut, a PUG-2007 și a RLU-2008 a fost una nereușită, fiind exclus din plan și sistată valabilitatea RLU pe tot centrul orașului, acele 700 ha de teren pentru care toate deciziile de intervenții cu obiectele de construcție au fost voluntare, haotice, lăsate la latitudinea semnăturilor a diferiți funcționari. Fără consultări, fără studii și cercetări, fără analiza privind accesibilitatea și dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară și socială, dar cu  o agresivitate accentuată asupra patrimoniului cu statut protejat.

La moment, s-a reușit desfășurarea procedurii de achiziție a lucrărilor de elaborare a Planului de Referință Istoric Arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului, caietul de sarcini pentru care a fost coordonat cu Ministerul Culturii, după ce a fost aprobată metodologia pentru acest document. A durat ceva timp, până când ministerul a reușit să se organizeze cu acest document important. Metodologia, chiar dacă a îmbrăcat o formă puțin ciudată, dar deja este un document legal de reper, conform cu care se pot executa lucrările. Cînd se limpezesc apele tulbure ale alegerilor, în cadrul efectuării lucrării se vor propune, concomitent și corecții la acest document.  

De menționat, că lucrul la PUZ Centru a fost început în 2001, Institutul Chișinăuproiect a lucrat la unele componente ale lucrării, dar, din motiv că nu a fost elaborată lucrarea PRIA, lucrările de elaborare PUZ Centru sunt pentru moment sistate.

Important în tot acest proces este faptul, că lucrările privind elaborarea PUZ Centru, precum și lucrările de elaborare a PRIA se desfășoară în colaborare cu instituțiile centrale de specialitate, fiind supravegheate de către un grup de lucru mixt, creat prin Dispoziția primarului, în care sunt reprezentanți de la toate instituțiile interesate, inclusiv Ministerul Culturii. Doar activitatea în comun a autorităților publice locale și centrale va asigura calitatea lucrării și consensul pe subiectul protecției patrimoniului în teritoriul care constituie monument de importanță națională, proces în care au atribuții mai multe autorități.

Asociația care s-a calificat în procedura de achiziție este creată de trei participanți:

1) Î.M. Institutul Municipal de Proiectări ”CHIȘINĂUPROIECT” (lider al asociației)

2) Asociația Obștească ”Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova”

3) Asociația Obștească ”Centrul de Urbanism”.

În asociație sunt implcați executori din Republica Moldova și Romania, conducătorul echipei fiind desemnat, Prof. univ. dr. hab. dl Sergiu Mustață.

Pe parcurs, pot fi atrași și alți experți în lucrările Planului, toate modificările privind echipa de executori fiind  coordonată cu DGAURF, desemnată în calitate  de beneficiar al proiectului.

Să avem spor la treabă și sper să reușim să excludem balivernismul și atotștiutismul de diferite nivele din proces.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Graba strică treaba sau – urbanism la plezneală.

Discuțiile privind modificarea legislației în urbanism – totul în numele interesului public, a luptei cu „mafia imobiliară” și a corupției. Cel puțin, așa se anunță de către promotorii acestor modificări, care sunt absolut siguri că, aburcați pe liste de partid, s-au și calificat în experți-urbaniști. Dar de fapt, acționează în calitate de #kileriurbanistici, cu propunerile toxice, care vor înrăutăți și mai mult situația. Nu se poate să se facă modificări la plezneală, doar din ranchiună și frustrare.

Pentru a oferi o consistență mai mare celor spuse pe aceste subiecte, voi apela la experiența statului vecin – asta e mult mai cu greutate, decât să exprim opinia proprie. Poate mai citește cineva și chiar se apucă să învețe dreptul urbanismului. Din multitudinea de resurse, am ales două – 1) legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001 și 2) Propunerile recente de modificare a acestei legi, înaintate de către Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU) din Romania, care la moment se discută – din aceste propuneri se pot clarifica multe lucruri și pentru noi. Aici despre două subiecte discutate la noi, dar prin prisma abordării în țara vecină – România:   

  1. La propunerea de a interzice finanțarea din surse private a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Cum se procedează în Romania? O experiență deloc de ignorat pentru noi, acolo găsim multe explicații situațiilor încâlcite de la noi, din motiv că procesul legislativ acolo este unul mult mai coerent decât se obișnuiește pe meleagurile noastre.

Legea Privind amenajarea teritoriului și urbanismul, nr. 350 din 06.06.2001, (în continuare „Legea nr.350/2001”), la art. 51 alin. (1) stabilește posibilitatea de a fi finanțate activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism inclusiv și din bugetele proprii ale persoanelor fizice și juridice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.   

Pentru diferite categorii de documente se pot utiliza diferite surse de finanțare, în dependență de complexitatea și importanța acestora – art. 51-55 din legea nr. 350/2001. Chiar dacă sunt prevăzute excepții, se poate vedea în lege, că PUZ poate fi finanțat din surse private –  în art. 54 alin. (1) – (3)[1]

Ce redactări propune ADU? (trimiterile “Vezi p…” se referă la documentul de aici https://docs.google.com/document/d/1E3YldlZEJ59lJHIlpcadL51wUoDsJA4e/edit )

PUZ-urile pot fi finanțate de către persoane fizice sau juridice, acest lucru nu se modifică.

Propunerea ADU este să nu se admită finanțarea de către persoane fizice și juridice de drept privat doar a PUZ-urilor pentru părți din teritoriul zonelor protejate.

Rațiunea acestei interdicții pornește de la dorința de a evita ca prin modificări multiple și succesive să nu se conducă la alterarea întregii zone construite protejate, golind PUZ-ul zonei protejate construite de conținut. 

Vezi p.47 1(1) Planurile urbanistice zonale inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice se realizează pe zone delimitate coerent de trame stradale sau, după caz, pe arealul țesutului urban dacă acesta este structurat.

Se introduce alin. (11) care stabilește în mod expres că un PUZ nu se poate realiza pentru o singură parcelă și că se reglementează în mod corespunzător un areal clar definit. PUZ-ul este o reglementare de ordin general, beneficiarul fiind autoritatea publică.
Prin lege se permite ca inițierea și finanțarea să aparțină privaților însă acest lucru nu schimba caracterul de reglementare, opozabilitatea și beneficiarul. Astfel, chiar dacă PUZ-ul este inițiat și finanțat din fonduri private, rămâne o documentație de reglementare generală și pot fi afectate și parcelele învecinate, evident cu respectarea procedurii de consultare și participare publică, reglementat la articolele următoare din lege.

Vezi p.54. Planurile urbanistice zonale, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.

Întrucât Planurile Zonale de zone construite protejate se inițiază și elaborează exclusiv de autoritatea publică locală și ele sunt, după caz, de interes local, regional, național, părți ale acestuia nu pot fi modificate prin documentații inițiate și finanțate de persoane fizice sau juridice de drept privat. O asemenea situație ar putea conduce, prin modificări multiple sau succesive la alterarea întregii zone construite protejate, golind de conținut PUZ-ul de zonă construită protejată.

  1. Interzicerea modificării prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) prin aprobarea PUZ.

Acest subiect a tot fost activ discutat de new-urbaniștii din CMC, care au tot făcut demersuri să demonstreze, că nu se pot modifica codurile zonelor prin aprobarea PUZ-urilor. De fapt, totul se limita la încercarea de a comenta legea pe înțelesul propriu, așa cum le convine, în insistența de blocare a oricărui proiect de aprobarea a unui plan zonal, invocând aceiași luptă cu corupția și cu mafia imobiliară. Asta, în loc să analizeze planurile propuse, să pătrundă în esența acestor instrumente de control al teritoriului și să propună îmbunătățiri la proiectele propuse.

Cum se procedează în Romania?

Prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din Planul Urbanistic General, și se pot modifica indicatorii urbanistici. Legea nr. 350/2001 la art. 32 prevede că prin PUZ se stabilesc reglementări noi, cu referire la toți indicatorii urbanistici, setați în documentul PUG (cu regulamentul local de urbanism, care este un document aferent PUG-ului)[2].

Ce redactări propune ADU?

Vezi p.32. În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

În concluzie: Ar fi bine, ca cei care acum înaintează propuneri de modificări legislative să nu se conducă doar de frustrări, urmărind scopuri de a stopa anumite procese, care nu le convin, dar să apeleze la experiența altor țări, cu studierea atentă atât a literaturii de specialitate, a legislației cât și a științei în domeniu. Domeniul este unul complex, cu foarte multe aspecte, care ar putea avea repercusiuni neașteptate asupra dezvoltării localității, în cazul unor acțiuni incoerente. Graba sigur strică treaba de data asta… ca și altă data, de fapt.

 

Aici se pot consulta propunerile ADU de modificare a legii nr. 350/2001.

https://planright.org/modidficari-legea-350-2001/?fbclid=IwAR0N88hAMtvEp0g9QEalHaUjITmfTfddlgdNqfgf1LkVfbESuDJY__aLimA

[1] Art. 54, Legea 350 (1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane fizice sau juridice interesate.
 
[2] Art. 32 (5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 7

Astăzi, 21 septembrie, la Parlament se desfășoară audierile publice asupra proiectului Codului urbanismului și construcțiilor, organizate de către Comisia economie, buget și finanțe. (anunțat pe data de 16 septembrie)Am mai scris la acest subiect, acum o notă scurtă asupra situației, pentru a atrage atenția legiuitorilr la complexitatea documentului propus spre consultări, la calitatea extrem de neclară a părții “Urbanismul” și la faptul , că graba aprobării acestui document poate genera probleme și mai grave decât există în prezent

Ca și de fiecare data, recomandarea rămâne aceiași – să fie separate părțile “Urbanismul” și “Construcții”, să se continue cu procesul de aprobare în lectura a doua a părții “Construcții”, care poate fi redactată și îmbunătățită.

În cea ce privește partea “Urbanismul” – lucrul trebuie pornit de la început, cu o abordare pe măsura complexității atât a domeniului, cât și a cadrului juridic existent, intercalat cu foarte multe documente legislative și normative conexe.

Aici proiectul documentului : https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3275/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR2PFSm5ImwwjSHAau9f3qE–v3MoISSTzLSYoE3yP6tB1_AxHm-1c9DcI

  1. Care este situația actuală în domeniul urbanism?:
  • Documentații de amenajarea teritoriului și urbanism incomplete, ignorate de autorități;
    • Exploatarea, în detrimentul interesului public, a neclarităților sau vidului de reglementare;
    • Ignorarea şi stabilirea arbitrară (ex.prin instanţe de judecată) a indicatorilor urbanistici şi a prevederilor de folosinţă a terenurilor, executare a construcţiilor, etc.
    • Decizii greşite, cauzate de percepţia publică privind gradul de arbitrariu în stabilirea reglementărilor urbanistice;
    • ”Desubstanțializarea” activității de amenajarea teritoriului și ignorarea sau aplicarea parțială a documentațiilor de urbanism (cazurile planurilor urbanistice zonale(PUZ) pe parcelă, care ignoră interesul public sau abuzează interese private);
    • Necorelarea prevederilor planurilor de amenajarea teritoriulu la elaborarea documentaţiilor de urbanism; – Suprapunerile şi necorelările dintre planurile de urabnism (PUG, PUZ şi PUD);
    • Litigii în instanţele de judecată;
    • Dezvoltarea teritorială dezechilibrată din ultimii ani;
    • Vulnerabilități majore la corupție, abuzuri în funcție publică și conflict de interese;
    • documentații la fel de stufoase, cu același conținut obligatoriu de informații, de multe ori inadecvat din punct de vedere al relevanței în raport cu nivelul intervenției;
    • solicitarea unor avize/acorduri, sau studii de specialitate fără relevanță pentru tipul de intervenție, necesitând un timp cumulat, pentru obținerea lor, inacceptabil de lung;
    • Sistem de autorizare greoi, complicat ȋn mod inutil, ȋn situații ȋn care procedurile de autorizare sunt lipsite de conținut. Aici detalii:

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

Toate problemele identificate trebue să-și găsească rezolvarea în noul Cod. Un document cu statutul de COD ar trebui să aducă îmbunătățiri procesului, cu implicarea cadrului normativ complex, cu reformare majoră a legilor, precum și a actelor normative conexe, cu poziționarea corectă a actorilor în proces, a responsabilității și rolul acestora.

Din problemelele identificate ale proiectului Codului se pot mentiona urmatoarele:
1. Nu este clar care documente au fost supuse codificarii, nu exista o listare a acestora.
2. Corelarea insuficienta a textului Codului cu diferite acte normative existente, dar si in interiorul prooiectului de document.
3. In textul Codului exista dispozitii care se suprapun, formulari ambiguie dar si contradictorii in diferite capitole ale proiectului documentului.

4. Formularile neclare, nu este suficient de bine armonizat Codul cu actele normative conexe, ce ramin in vigoare (legislatia de mediu, funciara, cu privire la patrimoniu). Nu se oferă un cadru legal conform viziunii și principiilor internaționale de dezvoltare urbană, adoptate de către Conferința ONU Habitat III, Quito, Ecuador, 2016. lipseste ierarhizarea prevederilor normative, fiecare producind efectele juridice separate, fara a fi interconectate. Textul documentului abundă în elemente confuze și ambigue, neglijând și armonizarea semantică a legislației naționale.

5. Lipsește unul din principalele domenii de reglementare – Amenajarea Teritoriului.

6. In cadrul dispozitiilor finale ale Codului nu exista dispozitii de abrogare a prevederilor contrare, in situatia ca mai multe acte normative incluse in acest proiect sunt modificate cardinal, caduce fiind specificate doar doua legi. Se va crea o suprapunere de prevederi cu foarte multe momente contradictorii.

7. Lipsesc reglementarile privind parcelarea, servitutile, aceste aspecte fiind foarte vag reglementate actual si nici in proiectul Codului nu s-a facut lumina. De mentionat, ca pe acest subiect exista foarte multe actiuni incoierente ale autoritatilor publice locale, cu pierderea unor suprafete mari din terenurile municipale, acestea fiind instrainate/atribuite sau gratis sau la preturi derizorii.

8. Nu s-au urmat recomandările proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) Propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

9. Nu au fost efectuate studii de analiză a impactului de reglementare, nu s-au făcut careva expertize economice și financiare, fapt care ridică riscuri în procesul de implementare a prevederilor Codului în caz de aprobare. Aceste analize sunt obligatorii, cu atât mai mult, că dispozițiile Codului vizează un segment foarte larg al economiei naționale, dar și vor avea impact accentuat asupra activității comunităților locale, bugetele cărora pot fi afectate , dar și perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriului, la fel, se pune în dependență de efectele documentului propus spre aprobare.

In termeni generali, versiunea actuală a proiectului de Cod al Urbanismului nu contribuie la îmbunătățirea legislației și a situației existente in domeniul vizat. Respectiv, el nu asigură o înțelegere mai bună a cadrului juridic în domeniu de către cetățeni, funcționari, investitori etc.  și nu oferă un instrument juridic eficient sectorului,  intră în  contradicție cu cadrul legislativ și administrativ existent.
Faptul că pentru elaborarea proiectului de Cod nu a fost asigurat un proces participativ, cu implicarea resurselor consistente de consultanță națională și internațională, și nu a fost aplicată procedura de consultare a publicului, a dus la obținerea unui proiect de document, care datorită carențelor de ținută juridică, dar și lingvistică, nu poate fi aprobat in forma propusă. Calitatea proiectului Codului nu poate fi salvată prin redactare esențială.

Urmare celor expuse , se recomandă EXCLUDEREA DIN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI CODULUI URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR A PĂRȚII CODULUI URBANISMULUI.

Elaborarea unui nou proiect de document al Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului necesită a fi cu implicarea unei echipe multidisciplinare de experți naționali și internaționali, procesul de elaborare să urmeze logica și ierarhia elaborării documentelor strategice conform prevederilor legislației naționale.

Pași necesari de urmat la elaborarea Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului:

  • Identificarea pentru codificare a fondului activ al legislației din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului (construcțiilor), precum și a legislației conexe.
  • Identificarea fluxurilor de proces și informaționale, analiza și maparea proceselor.
  • Elaborarea de proceduri pentru optimizarea fluxurilor de proces și informaționale.
  • Aprobarea prin Hotărâre de Guvern a tezelor prealabile pentru  Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului, după experiența Romaniei.
  • Elaborarea ghidurilor pentru dezvoltare urbană și gestionare a teritoriilor localităților în scopul aplicării unitare a legislației și a principiilor de dezvoltare durabilă de către autoritățile APL.
  • Consolidarea structurilor instituționale responsabile de domeniul urbanismului.
  • Rezultatul – Codul urbanismului document complex, care presupune o expertiză consistentă interdisciplinară într-un număr mare de domenii conexe.
  • Lucrările necesită a fi susținute de echipe de experți calificați în domeniul dreptului administrativ, urbanism și alte domenii conexe.

Implicarea actorilor relevanţi în procesul de fundamentare a Codului are o importanță majoră pentru realizarea unui instrument normativ care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și la dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului național.

 

Alte articole la aceiași temă:

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-1/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-2/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-3/

https://svetlana.dogotaru.net/dreptul-de-proprietate-nu-este-sfint/

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-6/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

PLAN URBANISTIC GENERAL. Întrebări… răspunsuri

Organizația „Primăria Mea” a adresat câteva întrebări cu referire la emisiunea televizată Politica din 14 octombrie 2020.

Din adresare:

În urma declarației viceprimarului Victor Chironda din cadrul emisiunii Politica din 14 octombire 2020, vrem să facem câteva precizări. Acesta a declarat că: „PUG, vă garantez că, trebuie să fie elaborat conform procedurilor legale, adică cu alocare de bani din bugetul municipal, cu elaborarea caietului de sarcini de către Direcția arhitectură, cu inițierea unui tender internațional de dorit, astfel încât să atragem un consorțium de companii, fie o companie străină, una locală, fie completamente străină, nu contează, dar să fie o companie credibilă, și să începem elaborarea unui PUG cu credibilitate maximă.”

https://tv8.md/tv8-show/politica-nataliei-morari-14-10-20-ziua-orasului-pe-timp-de-covid-primaria-inundatii-pe-albisoara/

Prin urmare, întrebările noastre sunt:

  • Se continuă colaborarea cu Asociația Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă?
  • Dacă da, la ce etapă este aceasta?
  • Dacă nu, ce acțiuni sunt întreprinse de Direcție pentru elaborarea Planului Urbanistic General?
  • Susțineți declarația viceprimarului Victor Chironda și seria de pași pe care îi propune acesta? Sau aveți alte comentarii la aceasta?

Răspunsurile

  • Se continuă colaborarea cu Asociația Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă?
  • Dacă da, la ce etapă este aceasta?

Nu este abrogată nici una din deciziile CMC referitor la elaborarea PUG. Punctul la care suntem opriți este lipsa avizului asupra contractului de la comisia economie și buget. Această comisie a întors proiectul contractului la reexaminare, fără ca să facă careva obiecții asupra textului documentului, după care nu a mai reluat examinarea. În cadrul ședinței comisiei nu s-a discutat pe subiect, nu s-au făcut obiecții la documentul prezentat spre examinare, s-au lansat învinuiri și declarații, discursul fiind unul cu termeni de “mafia imobiliară” și “culioace”, care li se năzăreau unor consilieri.

După apariția pe post a emisiunii, și a declarațiilor domnului viceprimar Chironda, CCDD a făcut o adresă, prin care ni s-a stabilit un termen, până la care este valabilă oferta de sponsorizare, după care, dacă autoritatea publică nu reușește să-și rezolve problemele, își rezervă dreptul de a retrage oferta. Mesajul este clar: dacă nu dorim acest ajutor, trebuie să fim onești și să recunoaștem pe căi oficiale că nu acceptăm oferta, dar nu prin apropouri la emisiuni.

Personal, nu-mi asum acest rateu de fonduri, cu atât mai mult în situația, când același consiliu nu a aprobat un buget pentru elaborarea PUG pentru 2020.

Am solicitat dlui director Profeanu să prelungească termenul de valabilitate a ofertei, sper să obținem acceptul și să fie depășite neînțelegerile, pentru a nu pierde această oportunitate.

  • Dacă nu, ce acțiuni sunt întreprinse de Direcție pentru elaborarea Planului Urbanistic General?

Direcția a apelat la mai mulți donatori pentru obținerea resurselor în scopul elaborării documentației urbanistice și altor necesități pe care le considerăm urgente.

La moment s-a reușit obținerea proiectelor de implementarea sistemului de eliberare automatizată a documentelor permisive pentru construcții, susținut de proiectul Băncii Mondiale, Proiectul de management integrat al teritoriului GIS Local, finanțat de USAID și digitizarea PUG din 2007 și a RLU, cu introducerea PUZ-urilor aprobate până în prezent de către CMC, finanțate de proiectul UNDP Orașe verzi durabile. Finanțarea elaborării unui PUG – pentru această lucrare nu avem nici un răspuns pozitiv. Singura oportunitate la moment este oferta CCDD, care poate fi un proiect de succes, dacă ne apucăm de lucru și lăsăm la o parte gâlceava politică la acest subiect.

  • Susțineți declarația viceprimarului Victor Chironda și seria de pași pe care îi propune acesta? Sau aveți alte comentarii la aceasta?

Ce este de susținut în această declarație? Faptul, că PUG-ul trebuie elaborat conform procedurilor legale? Cumva a afirmat domnul viceprimar Victor Chironda, că deciziile CMC ar fi ilegale și ar fi alți pași de întreprins pentru elaborarea planului general? Dacă asta a avut în vedere, ar fi cazul să concretizați răspunsul cu dumnealui, personal cred că nu a avut în vedere acest lucru.

Referitor la legalitatea elaborării unui PUG din resursele sponsorizate, s-au adus argumente către CMC, de către juriști, cu clarificarea aspectelor privind forma de finanțare a lucrărilor, care poate însemna 3 lucruri:  

  1. a) împrumut către autoritatea publică, atunci banii devin publici și devine incidentă Legea achizițiilor publice; sau
  2. b) donație de mijloace bănești (grant) către autoritatea publică, atunci banii devin publici și devine incidentă Legea achizițiilor publice;
  3. c) contractarea direct de către persoana privată a serviciului, și desemnare autorității contractante ca terț beneficiar al serviciilor, fără a angaja financiar bugetul local.

Legea cu privire la achiziții publice nu este aplicabilă contractelor prin care autoritatea contractantă obține bunuri sau servicii cu titlu gratuit.  Aici nici nu este angajat financiar banul public și nici nu este posibilă o licitație, fiindcă lipsește un criteriu de departajare la licitație – prețul.

După cum a fost menționat, conform deciziei CMC nr. 4/1 din 05.03.2020, donația nu este sub formă pecuniară, ci presări servicii, ce se manifestă prin servicii cu privire la elaborarea unui document (Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău).Această procedură fiind reglementată de Codul Civil și Legea cu privire la sponsorizare.

Insistența cu care se induce idea că ar fi încălcată procedura de achiziție și dezinformarea pe acest subiect rămâne pe conștiința organizației Save Chișinău și a autorilor articolului publicat pe situl organizației.

Referitor la credibilitatea companiei care va elabora PUGul – credibilitatea nu se măsoară în gradul de putere, cu care se organizează gâlceava în jurul companiei, dar cu certificările din partea autorităților responsabile a specialiștilor, cu care această companie a prezentat oferta de prestare a serviciilor. Toți specialiștii din echipa prezentată de către firma VEGO au acordate drepturi de semnătură prin hotărârile Consiliului superior al Registrului Urbaniștilor din Romania.

Etichetarea companiei ca una “total obscură, al cărui președinte este Virgil Profeanu, un urbanist fără diplomă și tenor fără conservator” – este o încercare de a manipula publicul și a induce o atitudine negativă față de companie, discutând într-un mod disprețuitor despre director, în loc să se facă lumină referitor la calitatea profesională a specialiștilor din echipa de lucru. Cred că acest aspect putea să fie clarificat de către domnul viceprimar în emisiune. Dar sigur va mai avea și alte posibilități să aducă aceste clarificări, precum și contractul poate fi consultat de către oricine, nu este un document secret.

Credibilitatea maximă. Și acest lucru îl susțin pe deplin. Doar că noi, cei de la autoritatea publică suntem nevoiți să muncim mult pentru a demonstra și a obține această credibilitate. Încrederea se obține greu, cu atât mai mult, când se luptă ca pe baricade pentru dreptul de a primi sponsorizare și a elabora PUG pentru Chișinău. Care este scopul torpilării acestei lucrări, este greu de explicat. Lupta din interesele partidului ar fi una din explicații, dar pot fi și alte explicații, mai puțin altruiste. Cunoaștem cu toții, câte intervenții abuzive s-au făcut în Chișinău, pe fonul un PUG depășit și prin diferite modalități de coordonări/avizări, prin care se putea valida orice amplasament păgubos pentru oraș. Desigur că sunt forțe care și în prezent ar dori să deplaseze cât mai departe timpul, când va fi aprobat noul plan și regulament. Și ar trebui să recunoaștem – nici executivul, nici consiliul încă nu se bucură în Chișinău de credibilitate. Cei care încearcă să pară mai credibili în tot acest proces și aruncă cu lozinci nu fac nimic altceva, decât dau fumigene.

Există o singură cale pentru a demonstra orășenilor că se lucrează în interesul lor – să fie organizate consultări publice calitative, cu grupurile de specialiști, cu asociațiile de profesioniști din diferite domenii, cu comunitatea științifică, cu societatea civilă, cu toți cei care doresc să se implice în procesul de elaborare a planului orașului. Proiectanții angajați, experții (indiferent că va fi compania VEGO sau o altă companie, selectată prin licitație) elaborează propunerile din perspectiva expertizei pe care o dețin specialiștii din echipă și conform cu legislația și normativele în vigoare. Dar responsabilitatea de aprobare aparține CMC și executivului, care deține instrumentele de monitorizare și control și succesul elaborării și aprobării unui PUG depinde de faptul cum vor fi utilizate aceste instrumente. Grupul de supraveghere creat este unul din aceste instrumente, care va supraveghea pe tot parcursul elaborării proiectului tot procesul. Îmbinat cu procesul de consultări trebuie să genereze soluții potrivite pentru dezvoltarea orașului.

Referitor la declarația, că domnul viceprimar din start a fost împotriva elaborării PUG de către CCDD, prin intermediul firmei VEGO. Nici nu e cazul să comentez. Pentru mine aceasta a fost o noutate auzită în premieră la această emisiune televizată. Proiectul Deciziei CMC prin care s-a aprobat planul de acțiuni a fost contrasemnat de către viceprimar în modul stabilit, fără careva obiecții sau avize negative. Și după micul război din ședința, după aprobare – mesaj cu primire de felicitări pentru succesul de a fi aprobată Decizia.

Cunosc, că se încearcă insinuări, referitor la faptul, că ar fi o companie pe care am adus-o eu, dar vreau să-i dezamăgesc pe cei care sunt în căutarea vrăjitoarelor de prăjit pe rug – nu am eu asemenea capacitate, să negociez un contract de sponsorizare de jumătate de milion de euro. Dar susțin acest proiect, cu atât mai mult, că compania are capacitate de lucru cu echipe de specialiști, precum și tehnologii moderne de proiectare. VEGO folosește în procesul de proiectare S.E.L.F. (Self Enginiring and Learning Features) – e o mașină inteligentă de proiectare ce înglobează mecanisme de machine learning, inteligență artificială, boți de automatizare a programelor BIM, sisteme de rețele neuronale artificiale și sisteme complexe adaptive într-o metodologie ce folosește la maxim ingineria modernă.

Ca să fie clar, referitor la PUG. Nu se neagă nici posibilitatea de a elabora documentul din contul resurselor bugetare, chiar a și fost pregătit un asemenea proiect de decizie, concomitent cu Decizia de aprobare a planului de acțiuni (Decizia CMC nr. 12/14 din 28 iulie 2020). Dat fiind faptul, că Consiliul Municipal a aprobat Decizia 12/14 din 28 iulie, nu a mai fost dat cursul proiectului de decizie cu finanțarea PUG din resurse bugetare. Acum, dacă CCDD din Romania refuză să mai păstreze pentru noi oferta de sponsorizare, rămâne să decidă CMC dacă aprobă în bugetul anului 2021resurse pentru elaborarea PUG, este nevoie de o sumă de cca 20 mln lei.

În toată această situație, este foarte importantă consolidarea capacităților autorităților locale, a consiliului și a executivului, de a administra procesul de elaborare/avizare/consultare/aprobare a unui document complex cum este Planul Urbanistic General. Anume această capacitate stă la baza calității executării lucrărilor și a respectării intereselor orașului.    

Luând în considerație, că “Primăria mea” se autoidentifică ca și un proiect care contribuie la îmbunătățirea calității vieții în oraș, prin a impune autorităților să se consulte cu cetățenii, ar fi binevenit și un parteneriat pentru susținerea autorității în procesul de consultare cu populația. Primăria va susține această inițiativă, dacă există disponibilitate din partea organizației să-și dedice efort pe acest segment de activitate.

 

Aici – Deciziile CMC și Dispoziția primarului:

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=28721&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-41-din-05032020-Cu-privire-la-elaborarea-strategiei-de-dezvoltare-a-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=492&id=29083&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-185-d-din-23-aprilie-2020-Cu-privire-la-instituirea-Grupului-de-lucru-privind-supravegherea-procesului-de-elaborare-a-conceptiei-de-dezvoltare-a-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general

https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=30468&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-1214-din-28-iulie-2020-Cu-privire-la-aprobarea-Planului-de-actiuni-pentru-elaborarea-Planului-de-amenajare-a-teritoriului-municipiului-Chiinau-i-a-Planului-urbanistic-general-al-oraului-Chiinau-operarea-unor-modificari-in-decizia-Consiliului-municipal-Chiinau-nr-41-din-05032020-i-Tema-program-pentru-elaborarea-Planului-de-amenajare-a-teritoriului-municipiului-Chiinau

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Fiecare se distrează cum poate

Oameni maturi, serioși, care se adună în partiduțe, ajung să fie aleși în Consiliu și ei chiar sunt convinși, că locuitorii orașului nu ar ști din ce buget se fac terenurile de joacă pentru copii în cartiere. Umblă pe la tăiat panglici , se pozează cu copiii și cred din tot sufletul că asta-i megaocupație în calitate de consilieri. Și pentru că terenuri nu sunt chiar atît de multe realizate – sunt nevoiți să se afișeze pe rind, mai multe partide la același teren. Da, ar fi perfect să nu fie doar echipamente “tuflite” pe pamant fără acoperire cu strat potrivit.

Altii pun si ei pe fb fotografii, ca să arate cât de bine au lucrat la primărie, instalând terenuri de “work-out”, de fapt tot doar echipamente, terenul fiind iacoperit cu pietriș. Ce le trebuie la orășeni terenuri acoperite cu strat antitraumatic, că doar nu suntem la București, e bine și așa! Dacă după ploaie trebuie să sari prin băltoace ca să ajungi la vre-un scrânciob – asta nu mai interesează pe nimeni, principalul e să tai panglica și să postezi pe fb.

Potențiali candidați, care deja au pornit de la ușă la ușă, cu promisiuni, desigur, fotografii cu bătrânii și copiii de prin ogrăzi, pe la aceleași terenuri de joacă. Oare încearcă să se vadă dintr-o parte? Chiar cred că aceste fotografii o să le aducă plus valoare?

Întâlniri, ședințe, conferințe, mese rotunde, exerciții, jocuri și cochetări cu societatea civilă, consultări, marșuri și mitinguri– toate bune pentru vizibilitate, dar între timp – plan general uitat, regulament de urbanism încălcat, transport public în colaps, drumuri blocate, trotuarele ocupate de mașini și praguri, blocuri locative în dezastru, ÎMGFL în procedură de faliment… Lipsă de viziune? Are cine să abordeze aceste probleme la un nivel serios?

Rapturile continuă, inacțiunea și incompetența se îngrașă. În loc de lucruri complexe și administrare adevărată  – activități pitice și mult show. Și asta pe fonul unor proiecte cu finanțări reale, care pot susține acțiuni calitative de anvergură, capabile să pună bazele unei dezvoltări inteligente, să fie și Chișinăul un oraș Smart. Cu atât mai mult că există și soluții pe potrivă pe care le tot văd potentații noștri în vizitele de studiu. Dar în loc de asta –  se poartă ca un fel de găini care se ouă cu câte o mărgică și cotcodăceșc, făcând selfe-uri cu alaiuri și tobe.

Oare cine să răspundă la întrebările Curții de Conturi și să facă regulă în proprietășile municipalității? Desigur că e mai greu decât doar să pui indicatoare turistice și copaci cu baterii (mai ales dacă le fac alții pentru tine și tu doar bați din palme) și să jăcmîneși terenurile din curțile blocurilor.

http://www.ccrm.md/audit-primaria-chisinau-nu-a-inregistrat-in-evidenta-contabila-terenuri-in-valoare-de-cel-putin-37-miliarde-lei-1-3744

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – intre necesitate si moda – 6

La 6 iunie, 2018, Grupul de lucru privind examinarea proiectului Codului Urbanismului și Construcțiilor din cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului RM a organizat consultări publice pe marginea proiectului de document. Fără a fi anunțate în termeni legali și fără a da publicității documentele supuse consultării publice, în rezultat – ședința s-a amânat. Pentru că sunt de părere că acest document nu poate fi îmbunătățit redactînd doar articole și, mai ales, în modul heirupist, cum se doreșe – spun ce am de spus aici. Concretizare – părerea este despre partea de urbanism.

Frivolitatea cu care s-au adunat articolele în documentul intitulat CODUL URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR demonstrează încă odată lipsa de capacitate a urbaniștilor din minister de a elabora legi, chiar dacă au la dispoziție consultanță calitativă. Din propunerile consultanților, care au lucrat în cadrul proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) nu prea s-a luat în considerație mare lucru. Posibil că a fost ceva mai complicat să fie citite și implementate aceste propuneri în cadrul scrierii proiectului de document. Pentru că propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

În timp ce recomandările se referă la trecerea de la planificare clasică spre planificare strategică, cu operaționalizarea urbanismului, autorii s-au axat doar pe propunerile de elaborare a schemelor și a planurilor urbanistice, lăsând fără atenție anume partea cu prevederile responsabile pentru implementarea sarcinilor asumate în documentele de planificare aprobate.

Relaționarea la documentele conexe, care influențează în mod direct activitatea de urbanism este ignorată. În proiectul Codului câte ceva se punctează, dar foarte vag, cu trimitere la legislație la modul general, cu referire la unele organe centrale de specialitate care vor decide ulterior cum se va proceda… Se evită a clarifica situațiile în care prevederile Codului vin în contradicție directă cu normele din alte legi (legi și alte acte normative care sunt foarte multe, ex. legislația de mediu, protecție a patrimoniului, funciară, civilă, administrația publică…fiscală, penală), dar și terminologia este foarte diferită, nu s-a lucrat deloc la acest subiect. Toate acestea nu aduc clarificări, dar încarcă procesul cu neclarități mai multe decât există în prezent.

La capitolul ”Răspunderea” – cum a fost haos, așa și a migrat în Cod – tot haos. Asta înseamnă că controlul de stat asupra activității de urbanism pus în sarcina Agenției pentru Supraveghere Tehnică în Construcții (ASTC) va fi efectuat defectuos, pentru că Citeste mai mult →