Archives

Posted on publicat de by svetlana

Superficia pe înțelesul primăriei Chișinău 2

Încă câte ceva referitor la proiectul deciziei de conformare legii 133, la subiectul superficie prin efectul legii:

Date de luat în considerație (pentru cei care vor insista că nu au avut timp să facă calcule):

Legea 133 a fost aprobată la 15.11.2018.

Intrarea în vigoare – 1 martie 2019.

Din 1 martie 2019 se pornește contorul obligațiilor de plată pentru toți care sunt superficiari prin efectul legii.

Decizia privind conformarea prevederilor noului CC este necesară și urmează să fie corectate toate normele care contravin legislației din procedurile aprobate de către Consiliu privind gestionarea terenurilor municipale.
În acest scop urmează să fie introduse modificări în Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău din 02 aprilie 2013. Anume acest document necesită a fi redactat atât la capitolul atribuții, modalități de gestionare, cât și la definiții. Noțiunile de “arendă” cu scop de construcție, “arendă provizorie”, precum și alte prevederi ilegale urmează să fie excluse ca fiind neconforme cu legislația.

Dreptul de superficie creat de art. 29 al legii 133 se naște de plin drept, fără înregistrare, acesta nu necesită a fi confirmat prin contract (este un drept legal, nu este un drept contractual).
Textul proiectului de decizie propus se referă la unele prevederi care nu corespund legii 133, la care se face referire. Legea 133 instituie superficia prin efectul legii în anumite situații concrete pentru a nu afecta drepturile persoanelor, dobândite legal până la 1 martie 2009. Dar nu punctează asupra necesității transformării unor contracte de arendă funciară (cu atât mai mult a celor ”provizorii”) în contracte de locațiune pe perioadă nedeterminată. Această prevedere abuzivă vine să anuleze dreptul proprietarului de a cere ridicarea obiectului de pe teren, conform condițiilor contractuale, la expirarea termenului.

În afară de cele menționate, de clauza abuzivă de a-și primi competențe specifice, care ar permite DGAURF să stabilească granițele terenurilor necesare pentru deservirea bunurilor imobile, râmâne o întrebare – poate cea mai importantă pentru mulți dintre noi – cum se va proceda cu blocurile locative?

Câteva întrebări, pentru echipa primăriei, de la care vrem să auzim răspuns (Primarul și Consiliul Municipal trebuie să solicite aceste raportări, pentru că timp a fost suficient, din noiembrie 2018, de cînd au fost aprobate modificările la Codul Civil):
1.DGAURF a efectuat calcule privind plățile pe care urmează să le perceapă de la superficiarii ce dețin superficie legală în temeiul alin. (1) lit. d) sau e)? (Blocurile locative în majoritate aici se revăd, în aceste categorii)
2.Care este plata redevenței anuale pentru un bloc locativ multietajat (cel puțin un exemplu), ca să vedem și noi care sunt acele sume colosale, cu care ne sperie funcționarii?
3.Ce s-a făcut de către autorități pentru a soluționa problema pentru blocurile locative?
4.S-a pregătit demers pentru a include în lista persoanelor scutite de plata redevenței anuale, în legea bugetului? (pentru că legea 133 prevede doar această modalitate de scutire a plății) Sau există o altă soluție, pentru care optează primăria?
5.Această decizie, odată aprobată, va scuti proprietarii de locuințe de plata redevenței? Cum?

Informații din discuțiile de la așa numitele consultări publice: https://youtu.be/KJQNcaKGFdM

  • Există circa 1000 de proiecte, cu chestiuni ce vizează stabilirea relațiilor funciare cu beneficiarii terenurilor, pe care consiliul municipal nu le-a examinat din varii motive (oare nu cumva motivele sunt, că au fost prost/cu ilegalități pregătite aceste proiecte de decizii?)
  • Altă categorie de persoane dețin în lipsa contractelor, în baza legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pământului (1308) care stabilea folosința cu plată în lipsa contractului. (Această categorie nu plătesc cumva nimic?)

Mai degrabă aceste terenuri sunt motorul acestui proiect de decizie, decât grija față de orășeni, pe care atât de abil o afișează colaboratorii DGAURF.

În baza acestor informații tot s-ar cere explicații, dacă cineva ar dori să facă lumină pe subiectul terenuri în municipiul Chișinău.

Aici primele obiecții: //svetlana.dogotaru.net/895-2/

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Impresii de la audierile publice IPRE

Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .

Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.

Care sunt impresiile?

  • Este pozitiv faptul că s-a făcut o asemenea cercetare.
  • Este pozitiv că se abordează subiectul, fiind unul de importanță majoră și de impact puternic asupra calității vieții în oraș.
  • Este absolut ineficient să se lucreze la acest subiect fără implicarea autorităților responsabile – a primarului, a DGAURF, a altor direcții interesate din APL.
  • Este profund regretabil că nu au fost implicate în consultări societățile profesionale (a Uniunii Arhitecților, a Uniunii Inginerilor), comunitatea științifică, academică, sectorul asociativ de profil, toate având capacitatea de a oferi recomandări de îmbunătățire a documentului propus.

Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.

Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?

Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?

Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.

Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.

Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.

Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.

Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.

https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA INDICILOR URBANISTICI LA NIVELUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Climova Alla, Dogotaru Svetlana

Aspecte teoretice și practice privind urilizarea indicilor urbanistici la nivelul uniicpiului Chișinău

Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 5

Sursa: de pe net

Am tot bătut cu piatra-n șatră, pe unde am lăudat, pe unde am criticat… ca să se înțeleagă că este nevoie de corectat unele lucruri.
Și am ajuns la concluzia, că trebuie să vorbim despre drepturile noaste, care se rezultă nu numai în a ne da cu părerea în vântul trendului de abordare participativă.
Noi, locuitori al orașului, plătim impozite și avem drepturi.
Pentru noi, cei care ne-am ales autoritățile publice, aceste autorități sunt obligate să presteze servicii. În cazul dat – să aprobe concepții, politici, strategii, proiecte planuri și să le asigure implementarea. Concret pe subiectul discutat acum – plan de mobilitate urbană. Doriți s-o numiți Concepție – foarte bine! Doriți să faceți secțiunile PUG, care lipsesc – și mai bine! Nu contează cum vor fi poreclite documentele, contează calitatea soluțiilor propuse, asumarea acestor soluții și executarea acțiunilor prevăzute în documentele aprobate.
Noi, suntem chemați să ne dăm cu parerile, să ne expunem obiecțiile, observațiile și rezervele, deciziile le iau autoritățile. Pe aceste autorități le-am delegat să ne presteze aceste servicii. Consiliul ne reprezintă, chiar dacă unii consilieri s-au vazut în rol de boieri, cu pâinea și cuțitul în mână. Să le luăm pe rând:

Consiliul Local – aprobă direct deciziile care treuie să fie pe măsura așteptărilor noastre să avem un oraș  confortabil de trai. Pentru a lua decizii calitative, Consiliul are direcții specializate, cu buget achitat din banii noștri. Direcții, care sunt obligate să facă totul pentru ca proiectele de decizii să vinâ în agenda consiliului împachetate și fără handicapuri juridice.

Direcțiile consiliului – acum vorbim de DGURF – are obligația, repet, pe banii care îi primesc de la noi, să fundamenteze calitativ procesul de luare a deciziilor de către organul care ne reprezintă. Consiliul suntem noi și noi cerem să vă exercitați funcțiile.
Chișinăuproiect și compania subcontractor lucrează la elaborarea Concepției, trebuie să cunoască și reglementările legale referitor la procesul participativ. Condiția de respectgare a legislației le-a fost impusă de către consiliul municipal prin caietul de sarcini aprobat. Deci, noi ne așteptăm să fie plasată toată informația despre lucrările efectuate, precum și raportul de progres, inclusiv pe partea de finanțare. Noi, locuitorii orașului nu suntem „bifele„ voastre pentru a vă asigura valabilitatea semnării actului de recepție. Procesul participativ prevede să implici societatea, autoritățile interesate, sectorul asociativ, pe toți, pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici, dar nu ca pe niște idioți utili, care prima dată au auzit de abordarea participativă.

Primarul – are misiunea titanică să dezvolte piruiete complicate ca să-i pună pe toți să lucreze împreună, să nu se închidă fiecare în contractul lui, cu anunțuri frumoase la presă, dar fără ca să colaboreze, în realitate. PMUD este un document complex, ca și alte documentații urbanistice și aici trebuie să se muncească în grupuri intersectoriale. Oficial create, cu responsabilități și cu grafice de raportări pe indicatori concreți, nu cu powerpointuri pentru show colorat. Dacă vi se spune că e mai cool să lucrezi cumva mai ”inovativ”, fără să respecți legislația – nu-i credeți, ei vă doresc răul.

Echipa UNDP – este bine să clarifice care este implicarea concretă a Green City Lab. Nu prea este clară inițiativa. Lucrurile trebuie urgent clarificate, din simplu motiv, că deja unele lucrări sunt în derulare la primărie și primele etape de lucru sunt bazele de date, deci – toți fac același lucru (și lipsa de informație ne poate face să punem la îndoială și calitatea acestor date) Există cel puțin 4 intiative care se intersectează pe subiectul dat:

1. Plan de mobilitate urbană (asistența finanțată prin Green City Lab, proiect UNDP) Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Fplan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

2. Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Foras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784

3. Modificarea compartimentului PUG Servicii publice/A.Transport. N-am scris nimic, pentru că asta-i taina direcției, infomații publice nu-s. Și ședințe de informare nu au fost organizate.

4. Planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde. Proiect finanțat BERD Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fimpresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0

E necesară clarificarea, pentru că oamenii o să vină și fără să aibă claritate, problema e una acută și interesul e pe măsură, dar efectul participativ va fi aproape nul, dacă se va limita la discuții neîncadrate în procesul decizional și discursul nu va fi canalizat pentru a îmbunătăți calitatea proiectului de PMUD. Desigur că primarul e cel care o să pună umărul, că e și responsabilitatea lui.
Din moment ce v-ați antrenat într-un lucru comun cu municipalitatea, felicitări, echipa Green City Lab, aveți obligații!

O reocmandare aparte pentru Green City Lab – dacă tot activitatea se va axa pe abordarea participativă, atunci e cazul să susțineți pentru Chișinău elaborarea metodologiei de informare/consultare a documentațiilor de urbanism. Asta ar aduce mult folos proceselor decizionale în primărie, inclusiv și pe alte probleme decât mobilitatea. Pentru că există confuzii în mintea funcționarilor despre cum să trateze legislația în etapele de inițiere și informare. Această confuzie poate fi rezolvată prin reglementare la nivel municipal, așa cum se procedează în România (chiar dacă au aceste lucruri și în regulamentele naționale). O sa aveți un exemplu de investiție mică, dar cu efect mare, aveți și fericita ocazie să testați concomitent  această metodologie pe activitățile desfășurate.

P.S. E cam incorect, când se motivează inacțiunea autorităților prin abordările sovietice, la elaborarea PUG Chișinău. Nimic mai fals! La UNDP se pot găsi toate materialele de raportări pe elaborarea PUG Chișinău, acolo a fost numită Concepție, pentru ca să fie posibilă finanțarea. Și au fost scrise metodologii de lucru, de către experți străini (IHS Romania), raportate la norme europene.
Da, există neconformități. Da, este nevoie de modificări, corectări, dar e un lucru firesc. Ceea ce nu este firesc – e să tot critici fără să faci analize, măsurări și raportări. Și să nu te îngrijorezi de realizare și respectare a documentelor aprobate.
Lasați-o cu abordările de tip sovietic și venitul de jos în sus spre culmele succesului. Nu asta e problema. Le recomand tinerilor, care au ajuns cu activități pe direcțiile de urbanism să se concentreze pe abordările moderne și să lase stafiile trecutului în pace. Inepțiile urbanistice din oraș au autori concreți, pe fiecare decizie. Uneori am impresia că nimeni nici nu citește PUG, doar se dă cu părerea, ca să pară mai modern și mai cunoscător a tehnicilor noi 🙂 Abordare modernă este să fii profesionist în lucrul pe care te angajezi să-l faci.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Nu suntem obligați să achităm facturile ÎMGFL pentru serviciile de deservire a blocului locativ neprestate. Dacă doriți să plătim – clarificați lucrurile!

CONDOMINIUM LAW 5

De ce municipalitatea iubește să valorifice bani publici pentru lucrări de construcții/ amenajări prin curți, dar se ferește să-și îndeplinească funcțiile directe, prevăzute în atribuțiile autorităților publice locale prin legislație? Să activezi ca un antreprenor obișnuit de lucrari de construcție e mai simplu și cu un potențial mai mare de show. Ai făcut un teren de joacă – ai o fotografie! Ai băgat niște asfalt în curte – mai ai o fotografie pentru fb… și tot așa.

Aceste afirmații acide sunt o critică mult prea deranjantă pentru cei care încearcă să muncească, să îndrepte lucrurile stricate de ani de zile. Îi înțelegem, dar îi putem ajuta doar cu un sfat bun, nu putem lua deciziile în locul lor, deciziile le aparțin: sau continuă să toace banii publici în același mod ca și predecesorii săi, mergâng cu alaiurile și cu camerele video, sau încep să lucreze conform atribuțiilor pentru care sunt angajați/aleși și vor avea respectul adevărat, chiar dacă nu va fi unul imediat.

Două momente la care ar trebui să se atragă atenția la programarea planurilor de executare a bugetului și concretizarea cheltuielilor din liniile bugetare aprobate în bugetul municipal 2019.

Exercitarea funcției de control al autorităților administrației publice locale în domeniul locativ.

Este plin orașul cu intervenții neautorizate la blocurile locative, care afectează rezistența și stabilitatea construcțiilor și provoacă riscuri majore pentru viața și sănătatea oamenilor. Inacțiunea în acest segment e criminală. Pe lîngă faptul, că municipalitatea este direct responsabilă de gestiunea clădirilor, prin intermediul ÎMGFL, cărora le-au delegat serviciile de administrare a blocurilor, dar și în calitate de fondator al acestora, autoritățile mai au și funcții de control. Control în domeniul exploatării, utilizării conform destinației și asigurării INTEGRITĂȚII imobilelor cu destinație de LOCUINȚE, indiferent de forma de proprietate. (Atribuție concrertizată prin legea cu privire la locuințe, nr. 95, aprobată în 30.04.2015 art. 8, h)) Deci, este obligația directă a autorităților municipale să verifice starea blocurilor locative, cu atât mai mult că nu s-au făcut reparații capitale în blocuri mulți ani la rând, ÎMGFL-urile fiind cele responsabile de această stare precară. Cuvântul magic ”inventariere”, cel de care se teme primăria, pentru că e complicat și costisitor. Dar să fie clar: pentru locatari e și mai complicat și mai costisitor! Cu atât mai mult, că nici nu au putut s-o facă, pentru că ÎMGFL e cel care și-a luat, fără să-i întrebe, dreptul de a administra blocurile în care își au acești locatari proprietățile. Inventarierea tehnică și pașaportizarea blocurilor locative construite (conform Hotărârii Guvernului nr. 111, din 12.02.2014, Pentru aprobarea Regulamentului privind inventarierea tehnică și pașaportizarea blocurilor locative construite) este necesar să fie efectuată inclusiv pentru a avea dreptul de a utiliza resursele prevăzute în buget pentru reparații ale blocurilor locative, pe diferite articole de cheltuieli. Asta dacă se dorește prin reparațiile la elementele constructive ale clădirilor să fie majorată durata de viată a blocurilor, nu doar să se mimeze lucrări.

Ideea de a aștepta să intre în vigoare legea condominiului nu e una corectă. Aceste îndatoriri le are administrația publică și fără această lege, și controlul trebuie instituit în mod obligatoriu, de asta depinde toată activitatea în sectorul locativ.

Stabilirea condițiilor de prestare a serviciilor comunale.

E cunoscut faptul, că ÎMGFL sunt în procedură de faliment și sunt trase aproape pe linie moartă. Nu se cunoaște care sunt planurile fondatorului pentru aceste întreprinderi, primăria nu prea se împarte cu informații. În această situație, când toate finanțele care ajung în contul prestării serviciilor de deservire bloc locativ se duc automat în contul datoriilor Termoelectrica, apare o justă întrebare: de ce să mai achităm aceste servicii, dacă nu avem certitudinea că ni se prestează și nici banii nu se depozitează nicăieri? Cine ne poate arăta nouă, locatarilor, care este concret umplutura acestui serviciu, ce lucrări se efectuează în realitate în blocul nostru? Ca să aibă temei ÎMGFL să ne factureze serviciul, în afară de tarif este necesar 1) să avem un contract cu ÎMGFL și 2) să fie stabiliți parametrii de performanță a acestui serviciu. Dacă nu avem – nu plătim!

Și dacă pentru contractele cu ÎMGFL poate că ni s-a dus trenul, mai degrabă le vom încheia cu administratorii viitori, după ce va intra în vigoare legea condominiului, în privința parametrilor de performanță e altfel.

Administrarea fondului locativ public și privat constituie un serviciu public de gospodărie comunală și urmează să fie organizat/prestat/controlat conform legii serviciilor publice de gospodărie comunală (nr. 1402 din 24.10.2002), care pune în atribuțiile exclusive ale autorităților publice locale înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor publice de gospodărie comunală. (art.14) Și legea 75 spune același lucru – autoritățile APL organizează prestarea de servicii comunale pentru utilizatorii de locuințe (art.8). Parametrii de performanță, pe care trebuie să le respecte prestatorii de servicii, în cazul nostru – ÎMGFL urmează să fie stabilite de autoritățile administrației publice locale (art.12, legea 1402). Parametri de performanță, nu doar lista de lucrări potențiale care poate fi îndeplinită din contul “vărsămintelor” locatarilor. (așa e specificat în Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 13/5 din 27. 12.2007) A stabilit cineva acești parametri de performanță? Are de gând autoritatea publică să-și îndeplinească funcțiile?

Nu trebuie să achităm nici un leu pentru aceste servicii în lipsa clarității pe subiectele menționate. Și claritatea trebuie s-o aducă autoritățile municipale, prin aprobarea setului de reglementări, a caietelor de sarcini privind prestarea serviciului de administrare a fondului locativ. Chiar dacă nu vor mai exista ÎMGFL. Asta nu contează. Oricum prevederile legale privind atribuțiile autorităților APL în organizarea serviciilor de gospodărie comunală nu se abrogă, autoritatea e obligată să facă acest lucru și să arate proprietarilor de apartamente/alte spații pentru ce pot primi facturi, care este volumul de lucrări și calitatea acestora.

Autoritățile publice trebuie să pornească o activitate calitativă în domeniul locativ, să fie pregătiți pentru transferarea blocurilor locative către condominii, să evite eventualele probleme care vor apărea la selectarea administratorilor pentru cei care nu vor reuși să facă acest lucru desinestătător.

Aceste două aspecte sunt primele pe lista priorităților și necesită a fi urgent organizată executarea, identificând resurse în articolele bugetului aprobat pe 2019. E posibil. Și e necesar, pentru că necesitatea se fundamentează pe cel mai important lucru – INTEGRITATEA blocurilor – asta e determinant în tot ceea ce poate face autoritatea în interesul cetățeanului – să asigure protecție pentru viața și sănătatea celor care dețin și utilizează spațiile în blocurile locative. Copăcei și floricele oamenii își pot sădi și singuri, doar să le întoarcă terenurile aferente sustrase…

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 2

sursa foto: Ghid http://reporteris.ro/exclusiv/reportaje/item/85879-biblia-primarilor-ghidul-pentru-un-oraș-adevărat.html

E multă lume care se pare că știe cum să soluționeze problema transportului, a parcărilor a designului străzilor, chiar și în scrierea unor planuri de mobilitate urbană. Unii se miră de faptul că de aceste probleme se ocupă direcția urbanism, că cică ei n-au nici o treabă cu transportul, direcția transport se joacă de vreo câțiva ani cu tichetarea electronică, se bugetează cheltuieli pe diecții fără a avea aprobate strategii și planuri concrete, anul trece, se raportează așa cum se primește, problemele cresc în loc să se subțieze. ONGurile elaborează propuneri de politici, care rămân la nivel de cercetări particulare, pe care nu și le asumă municipalitatea. De ce?

Pentru că fiecare lucrează de capul lui. Rânza nu permite să colaborezi cu autoritățile, pentru că acolo “totu-i varză”. Și cred că au dreptate să spună așa, din moment ce la primărie adesea se lucrează fără a respecta procedurile legale, procesele firești pe care trebuie să le parcurgă o politică din momentul inițierii, prin elaborare, consultare, avizări, aprobare. Se cred parcă atotștiutori și consideră procedurile ca și simple birocrații, de parcă ar fi discreția lor să respecte procedurile legale sau nu.

Dar anume aceste birocrații pun markerele care ne asigură că documentele (oricare ar fi – strategii, planuri, alte politici) 1) vor fi stabilite sarcinile corecte pentru elaborare, prin Decizie a Consiliului; 2) se vor elabora de către specialiști notorii, selectați printr-un proces calitativ de licitații; 3) procesul de consultare nu va fi unul de bifă, organizat doar pentru raport finanțatorului, dar va fi organizat în procedura legală de consultări, unde părerea cetățenilor nu se pierde, dar se contabilizează și se lucrează cu fiecare propunere; 4) se avizează de către toate autoritățile interesate, pentru proiectele nu se elaborează pentru un câmp viran, dar într-un oraș cu interconexiuni pe diferite domenii; 5) finalul – Consiliul va primi acest document spre aprobare, pentru că fără faza asta va fi doar încă un plan pus pe raft. Scump și anevoios. E mai simplu să scrii să publici și să lași, poate se primește cineva să implementeze. Eu tot așa fac, doar că ceea ce public pe blog nu are pretenția de a fi politică publică.

E îmbucurătorfaptul că proiectul UNDP Green City Lab are drept obiectiv consolidarea capacităților autorităților publice municipale în domeniul planificării mobilității și își propune să elaboreze un plan de mobilitate pentru Chișinău. Măcar o rază de lumină pe acest subiect. E bine că au în calitate de consultant național pe Victor Chironda cu master european în studii urbane. E persoana care se pare că poate mișca lucrurile. Va avea nevoie de efort deosebit, ca să integreze activitatea laboratorului cu activitatea autorităților publice, e determinantă această sinergie pentru atingerea scopului, inclusiv consultarea cu publicul, care să nu fie una sectantă, dar publică, în plin sens al obligațiilor pe care le impune legea.

Mai puțin e relevantă elaborarea ghidului de design al străzilor. A fost discutat acest subiect la Forumului Smart City, unde și colegii din România au avut aceiași părere, că un folos mai mare ar avea traducerea în română a “Ghidului global al designului stradal” (Bloomberg Initiative for Global Road Safety), pe care s-au oferit cu generozitate sa ne-o livreze. Ne-au și transmis primele două capitole traduse, le mulțumim pentru aceasta și așteptăm în viitorul apropiat să fie editat și Ghidul în întregime. Ghidul adaptat la legislația Republicii Moldova? Mai degrabă – utilizarea soluțiilor recomandate în Ghid în proiectele planului de mobilitate pentru Chișinău. Și situația este de fapt tocmai inversă – nu ghidul trebuie adaptat condițiilor normative existente în Moldova, dar normativele ar trebui adaptate și corectate pentru a putea fi posibilă aplicarea soluțiilor din Ghid, cele care vor fi confortabile pentru a fi utilizate in Chișinău. Cam așa. Dar – se poate face și ghid, dacă autorii pot aduce plus valoare Ghidului Bloomberg – de ce nu?

Mult mai importantă e clarificarea situației cu documentul pe care îl elaborează Chișinăuproiect, pentru ca să se excludă dublările, contradicțiile și incompatibilitățile soluțiilor. E posibil, dat fiind incipiența la care se află aceste lucrări. Se poate avea încredere în echipa Green City Lab, au și capacitate și finanțare pe măsură, deci trebuie să se reușească să elaboreze un document viabil, nu doar o cercetare interesantă.

Succese echipei și primăriei.  

 

Ghidul global al designului stradal, Bloomberg Initiative for Global Road Safety

Ghidul Global al Designeului Urban(cap 1-2)

Aici poate fi găsit Ghidul pentru free download:

Global Street Design Guide

 

Global Designing Cities Initiative în comun cu National Association of City Transportation Officials (NACTO) pune la dispoziție mai multe ghiduri utile:

Urban Street Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-street-design-guide/ 

Urban Bikeway Design Guide

https://nacto.org/publication/urban-bikeway-design-guide/

Transit Street Design Guide

https://nacto.org/publication/transit-street-design-guide/

Încă un document util:

Ghid de planificare și gestionare a sistemului de parcări urbane

http://www.epomm.eu/newsletter/v2/content/2017/0217/doc/Romanian_parking%20guidelines_RO.pdf?fbclid=IwAR3yQYblArwoPbYnZOElPmSr2QXFNelVCspdfc62WdxKXC_J1dT458siF1w

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări?

Sursa foto: http://oer.ro/ghidul-pentru-planificarea-mobilitatii-urbane-durabile-disponibil-in-limba-romana/

Concepție, cu elemente de strategie, dar și abordări de program/plan pe unele direcții.

Mai întâi a fost un caiet de sarcini. Aprobat. Putea fi mai bun. Dar pentru că consultările au fost, ca de obicei, de bifă,[1]s-a primit așa cum s-a primit. Consiliul a aprobat acest caiet de sarcini, s-au desfășurat procedurile de achiziții și iată – a doua ședință tehnică cu platformă de discuții.

Iaca așa, te cheamă să vii să dezbați, să faci propuneri, dar fără a exista careva informații publice, materiale, care vor fi supuse Consultărilor. Se contează, că participanții vor oferi soluții ad-hoc, după ce vor vedea materialele proiectate pe ecran? Nu e chiar eficient să lucrezi în așa mod, dat fiind complexitatea problemelor abordate. Da, lucruri generale pot fi spuse și au tot fost spuse de-a lungul timpului, de către diferiți experți, la diferite mese rotunde și conferințe, doleanțele locuitorilor orașului sunt cunoscute – toți își doresc și transport public calitativ, și trotuare libere de mașini, și piste pentru bicicliști, și spații publice prietenoase oamenilor, și parcări în locurile potrivite, și instrumente inteligente și multe altele. Pentru asta nu e nevoie să aduni lumea la dezbateri – și așa e clar.

Dar pentru ca toate acestea să se întâmple – modernitatea a inventat planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD), ba chiar pune la dispoziție și ghiduri de elaborare și implementare a PMUD. Spre ex. – Guidelines. Developing and implementing a Sustainability Urban Mobility Plan[2].

De ce la Chișinău ar trebui să inventăm o altă cale? Avem capacități mai mari decât structurile europene? Suntem mai specialiști decât experții antrenați în elaborarea ghidului enunțat? Cum să nu!

Felul în care se organizează lucrurile ne face să concluzionăm că instituțiile responsabile sunt într-o lipsă acută de specialiști care să gestioneze procesul de elaborare și aprobare a politicilor urbane într-un mod calitativ și, mai ales, transparent. Pentru că transparența e esențială într-un proces de elaborare PMUD. Proiecte elaborate chiar și de cei mai buni experți nu au nici o șansă să fie realizate, dacă vin în contradicție cu doleanțele comunității. În plus, în societatea civilă se poate găsi și expertiză necesară pe unele subiecte cercetate, care nu trebuie să fie ignorată, mai ales când se cunoaște nivelul modest al capacităților instituționale ale beneficiarului și proiectantului.

Dar se procedează exact invers – consultările publice se înlocuiesc cu ședințe tehnice (sau se cumulează, pentru a da aere de consultare cu publicul), care ulterior se vor raporta ca participări ale publicului, dar asta e departe de a fi consultare. De menționat, că în Caietul de sarcini, la p.6 Temeiul juridic, este inclusă Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016, Cu privire la Mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional[3]. În plus – ședința e anunțată pe data de 26 noiembrie 2018, la ora 14.00 (oare nu se cunoaște despre Dispoziția primarului să fie organizate toate consultările publice în afara orelor de lucru?)

Deci, autoritatea publică, autorii sunt obligați să respecte procedurile impuse prin acest Mecanism – asta înseamnă să fie numită consultarea în mod regulamentar, să fie plasate informațiile în timpul prevăzut în surse disponibile, pentru ca participanții doritori să se implice în discuții să aibă posibilitate să vină cu propuneri calitative, care să îmbunătățească documentele elaborate de către autori. Autoritatea publică evită să utilizeze acest mecanism eficient de monitorizare și influență a procesului de luare a deciziilor, prin aceasta riscând să obțină documente necalitative, care, pe ultima sută de metri, la prezentarea pentru aprobare în Consiliul Municipal, să nu mai poată fi îmbunătățite. Cum s-a mai și întâmplat, cu alte documente, ex – PUZ centru Chișinău (autor – tot Chișinăuproiect).

Ce e de făcut? Se cunoaște. Dacă se va discuta și se vor organiza consultările regulamentar – totul va intra în normalitate. Chiar dacă va trebui să se revadă unele lucruri deja executate. Cu atât mai mult, că și proiectul Green City a anunțat că planifică elaborarea unui plan de mobilitate pentru Chișinău – deci există posibilitate financiară să se treacă la un lucru bine făcut. Primarul și consilierii pot și trebuie să ceară acest lucru, să imună asigurarea un proces de consultare legal și transparent, care va aduce la masa discuțiilor și expertiză calitativă.  

Că doar n-o să fie fiecare cu planul lui? Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Fiecare se distrează cum poate

Oameni maturi, serioși, care se adună în partiduțe, ajung să fie aleși în Consiliu și ei chiar sunt convinși, că locuitorii orașului nu ar ști din ce buget se fac terenurile de joacă pentru copii în cartiere. Umblă pe la tăiat panglici , se pozează cu copiii și cred din tot sufletul că asta-i megaocupație în calitate de consilieri. Și pentru că terenuri nu sunt chiar atît de multe realizate – sunt nevoiți să se afișeze pe rind, mai multe partide la același teren. Da, ar fi perfect să nu fie doar echipamente “tuflite” pe pamant fără acoperire cu strat potrivit.

Altii pun si ei pe fb fotografii, ca să arate cât de bine au lucrat la primărie, instalând terenuri de “work-out”, de fapt tot doar echipamente, terenul fiind iacoperit cu pietriș. Ce le trebuie la orășeni terenuri acoperite cu strat antitraumatic, că doar nu suntem la București, e bine și așa! Dacă după ploaie trebuie să sari prin băltoace ca să ajungi la vre-un scrânciob – asta nu mai interesează pe nimeni, principalul e să tai panglica și să postezi pe fb.

Potențiali candidați, care deja au pornit de la ușă la ușă, cu promisiuni, desigur, fotografii cu bătrânii și copiii de prin ogrăzi, pe la aceleași terenuri de joacă. Oare încearcă să se vadă dintr-o parte? Chiar cred că aceste fotografii o să le aducă plus valoare?

Întâlniri, ședințe, conferințe, mese rotunde, exerciții, jocuri și cochetări cu societatea civilă, consultări, marșuri și mitinguri– toate bune pentru vizibilitate, dar între timp – plan general uitat, regulament de urbanism încălcat, transport public în colaps, drumuri blocate, trotuarele ocupate de mașini și praguri, blocuri locative în dezastru, ÎMGFL în procedură de faliment… Lipsă de viziune? Are cine să abordeze aceste probleme la un nivel serios?

Rapturile continuă, inacțiunea și incompetența se îngrașă. În loc de lucruri complexe și administrare adevărată  – activități pitice și mult show. Și asta pe fonul unor proiecte cu finanțări reale, care pot susține acțiuni calitative de anvergură, capabile să pună bazele unei dezvoltări inteligente, să fie și Chișinăul un oraș Smart. Cu atât mai mult că există și soluții pe potrivă pe care le tot văd potentații noștri în vizitele de studiu. Dar în loc de asta –  se poartă ca un fel de găini care se ouă cu câte o mărgică și cotcodăceșc, făcând selfe-uri cu alaiuri și tobe.

Oare cine să răspundă la întrebările Curții de Conturi și să facă regulă în proprietășile municipalității? Desigur că e mai greu decât doar să pui indicatoare turistice și copaci cu baterii (mai ales dacă le fac alții pentru tine și tu doar bați din palme) și să jăcmîneși terenurile din curțile blocurilor.

http://www.ccrm.md/audit-primaria-chisinau-nu-a-inregistrat-in-evidenta-contabila-terenuri-in-valoare-de-cel-putin-37-miliarde-lei-1-3744

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Plan Urbanistic Zonal în volum redus – găselnița șmecherilor în Chișinău.

Încă o consultare publică anunțată pentru PUZ Chișinău[1], în perimetrul străzii Gării – str. Odesa – str. Fântânilor – str. Iu. Gagarin. E o necesitate să fie dezvoltată această zonă, cred că nu pune nimeni la îndoială că orașul are nevoie de investiții calitative – deci elaborarea unui PUZ pentru zona respectivă e un lucru pozitiv. E de laudă și faptul, că se încearcă organizarea procesului de consultare. Lauda – până aici. Mai departe – puțină critică constructivă, adresând doar 2 întrebări.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Codul urbanismului – intre necesitate si moda – 6

La 6 iunie, 2018, Grupul de lucru privind examinarea proiectului Codului Urbanismului și Construcțiilor din cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului RM a organizat consultări publice pe marginea proiectului de document. Fără a fi anunțate în termeni legali și fără a da publicității documentele supuse consultării publice, în rezultat – ședința s-a amânat. Pentru că sunt de părere că acest document nu poate fi îmbunătățit redactînd doar articole și, mai ales, în modul heirupist, cum se doreșe – spun ce am de spus aici. Concretizare – părerea este despre partea de urbanism.

Frivolitatea cu care s-au adunat articolele în documentul intitulat CODUL URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR demonstrează încă odată lipsa de capacitate a urbaniștilor din minister de a elabora legi, chiar dacă au la dispoziție consultanță calitativă. Din propunerile consultanților, care au lucrat în cadrul proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) nu prea s-a luat în considerație mare lucru. Posibil că a fost ceva mai complicat să fie citite și implementate aceste propuneri în cadrul scrierii proiectului de document. Pentru că propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

În timp ce recomandările se referă la trecerea de la planificare clasică spre planificare strategică, cu operaționalizarea urbanismului, autorii s-au axat doar pe propunerile de elaborare a schemelor și a planurilor urbanistice, lăsând fără atenție anume partea cu prevederile responsabile pentru implementarea sarcinilor asumate în documentele de planificare aprobate.

Relaționarea la documentele conexe, care influențează în mod direct activitatea de urbanism este ignorată. În proiectul Codului câte ceva se punctează, dar foarte vag, cu trimitere la legislație la modul general, cu referire la unele organe centrale de specialitate care vor decide ulterior cum se va proceda… Se evită a clarifica situațiile în care prevederile Codului vin în contradicție directă cu normele din alte legi (legi și alte acte normative care sunt foarte multe, ex. legislația de mediu, protecție a patrimoniului, funciară, civilă, administrația publică…fiscală, penală), dar și terminologia este foarte diferită, nu s-a lucrat deloc la acest subiect. Toate acestea nu aduc clarificări, dar încarcă procesul cu neclarități mai multe decât există în prezent.

La capitolul ”Răspunderea” – cum a fost haos, așa și a migrat în Cod – tot haos. Asta înseamnă că controlul de stat asupra activității de urbanism pus în sarcina Agenției pentru Supraveghere Tehnică în Construcții (ASTC) va fi efectuat defectuos, pentru că Citeste mai mult →