Category Archives: Dezvoltare urbana

Posted on publicat de by svetlana

Despre moratoriul pe centrul istoric în or. Chișinău.

 

După ce câteva organizații au lansat demersul cu moratoriul, pe site-ul Save Chișinău au fost postate explicații, care necesită a fi și acestea explicate, pentru a nu duce în eroare publicul. Va fi instituit moratoriu sau nu – este altă problemă, dar e bine să nu se opereze cu semiadevăruri. Mai jos – o mica analiză a afirmațiilor.  

https://savechisinau.wordpress.com/2020/07/24/despre-moratoriu-pentru-centrul-istoric/?fbclid=IwAR1Uf20fkLA3fD7ehdHkBCMIe6wLqeiP4W83A7vx1AFbFeTGbQodrWY1sZc

 

  1. Legea prevede posibilitatea de interzicere temporară a construcțiilor în câteva cazuri.

Autorul afirmă că legea prevede posibilitatea de interzicere temporară de construire, făcând trimitere la prevederile art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835/1996, care revede că Interdicţia  temporară  de construire se stabileşte pentru  unul din următoarele motive: a) necesitatea  elaborării unei documentaţii de urbanism în  vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectivă

Însă pentru a da o apreciere juridică a acestei afirmații, este necesar de examinat norma materială prevăzută la art. 47 din legea nr. 935/1996 în ansamblu. În speță, atragem atenția că alin. (1) stabileşte univoc, fără a lăsa loc de interpretare, că prin documentaţia de urbanism şi  amenajare  a teritoriului  se pot stabili interdicţii definitive sau  temporare  de construire.

Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că doar prin documentația de urbanism se poate institui o interdicție temporară de construire, nu prin legi (http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4586/language/ro-RO/Default.aspx), Hotărâri de Guvern sau Decizii ale Consiliului Municipal Chişinău, dacă aceste decizii nu sunt parte a documentației urbanism şi amenajare a teritoriului, după cum este definit la art. 6 al legii nr. 935/1996.

 

  1. Cadrul legal actual interzice construcțiile în centrul istoric. Afirmația este falsă!

Nicio lege nu prevede expres interzicerea lucrărilor de construcție în nucleul istoric, obiectivul cu nr. 308 din Registrul Monumentelor Republicii Moldova.

La toate discuțiile publice care au avut loc, inclusiv pe rețelele de socializare am explicat destul de detaliat:

Interdicția de a amplasa obiecte în centru istoric nu este scrisă într-o singură frază, cum se caută a fi explicat acest subiect.

Prin legea nr. 3 din 06.02.2020 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 55-61 art. 37 din 21.02.2020) a fost modificată Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Ca urmare a modificărilor aduse, după data de 21.02.2020 Certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborează [doar !!!] în baza documentației de urbanism şi de amenajare a teritoriului – art. 4 alin. (1).

În municipiul Chişinău Regulamentul local de urbanism (în continuare „RLU”, care este cu caracter exclusiv reglementator, a fost aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău, nr. 22/40 din 25 decembrie 2008.

În conformitate cu prevederile p. 4 a deciziei nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, Consiliul Municipal Chișinău a decis că pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău Regulamentul local intră în vigoare după aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor. Planului urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor nu au fost până în prezent elaborate.

Astfel, reieșind din faptul că Regulamentul local de urbanism, care este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate, inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora, art. 17 alin. (3) din legea 835/1996, nu a intrat în vigoare pentru Zona Centrală Istorică, la moment se constată că pentru această parte a orașului Chişinău nu se aplică şi prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău.

Astfel, la moment, Primăria municipiului Chişinău, ca şi majoritatea celor 900 de comune, orașe, municipii, din Republica Moldova, care nu au documentația de urbanism aprobată sunt în imposibilitatea de a emite Certificate de Urbanism pentru Proiectare (în continuare „CUP”).

Fără CUP nu poate fi elaborată documentația de proiect și, cu atât mai mult – nu se pot elibera Autorizații de Construire (în continuare „AC”). Legea 163 prevede expres că pentru obținerea AC se anexează la cerere certificatul de urbanism pentru proiectare – art. 12, alin. (1) lit. b).

Anume legislația citită în complexitate ne pune în situația de blocare a emiterii documentelor permisive pentru obiectivele de construcții în zonele nereglementate (în cazul dat – în centrul istoric).

Să afirmi că dacă nu este expres scris în lege că se interzice construcția în centrul istoric asta înseamnă că există posibilitatea de a construi e mai mult un nihilism juridic, cu care se încearcă să se facă argumentări de a introduce instrumente inutile și ilegale de interdicții.

 

Textul articolului 4 alin. 1 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația executării lucrărilor de construcție (“Legea 163/2010”) nu prevede o interdicție expresă de a construi în lipsa PUZ-ului. Formularea „certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului” este interpretabil și poate fi citit și în sensul în care permite elaborarea certificatului de urbanism pe baza documentației de urbanism disponibile la acel moment (PUG), absența unui PUZ neputând reprezenta un impediment. Mai mult decât atât, de la intrarea în vigoare a acestor modificări au fost eliberate certificate de urbanism în perimetrul Nucleului Istoric! Nu există nicăieri, nicio provedere legală în care se stipulează pentru care obiecte se pot elibera documentații de urbanism și pentru care obiecte nu.

Interpretarea libertină a legislației se vede că este punctul forte al postării, din moment ce acest articol poate fi citit în acest mod.

Componența directoare a PUG este prevăzută la art. 13 din legea 835/1996. Caracterul director al documentului stabilește direcțiile de dezvoltare ale localității și în baza acestora se elaborează programe și proiecte de dezvoltare.

 Astfel, PUG-ul nu conține reglementări privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi funcțiilor urbanistice permise care stau la baza eliberării CUP, aceste prevederi se conțin în exclusivitate în RLU, art.17 alin. (2) din legea 835/1996, despre care s-a scris mai sus şi care la moment nu se aplică pentru Zona Centrală istorică a orașului Chișinău  

Da, au fost eliberate CUP în centrul istoric. Și vor fi eliberate și în cazul introducerii unui moratoriu, din simplu motiv, că există legislație. Și legislația nu oferă retroactivitate de aplicare a legilor/deciziilor. Obiectele, care au început procedura administrativă de autorizare a lucrărilor și au depus cereri înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative își vor primi și CUP și AC. Nu se poate încălca legislația, altfel se riscă cu procese și aplicarea de sancțiuni și despăgubiri. Există o singură posibilitate de a opri aceste obiecte – să fie compensate cheltuielile generate de actele administrative emise anterior. Cine își asumă aceste cheltuieli?

 

  1. Moratoriul interzice toate lucrările din centrul istoric. Afirmația este falsă!

Așa cum am indicat și în demersul nostru, Moratoriul să permită lucrările de întreținere, reparație și conservare în cadrul Nucleului Istoric, doar în baza avizului CNMI (Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării), și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții (condițiile le-am scris în demers).

 

Reamintim autorilor că art. 12 lit. g) din legea 163/2010 prevede expres că la cererea înaintată pentru obţinerea AC este obligatoriu de prezentat extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, legislația actuală deja stabilește acest filtru – necesitatea avizații proiectului de execuție la CNMI, şi nu este necesar de instituit un moratoriu pentru a asigura executării legislației deja existente.

 

Moratoriul nu produce efecte asupra lucrărilor de infrastructură și inginerești.

Adică, legea interzice, dar moratoriu cumva e mai blând? În ce bază? Conform cu care documente să fie eliberate pentru aceste obiective CUP și AC? Cu ce înlocuim documentația urbanistică RLU? Cu decizii voluntare ale șefilor?

 

  1. Moratoriul se instituie pe perioada de 1 an

Solicitarea are în vedere o durată maximă a Moratoriului de 1 an. În recomandările expertizelor elaborate pentru programele UNDP găsim un termen de doi ani. Conform art. 47 din legea 835 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului„interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.”

 

De fapt, nu este o recomandare a „experților”. Dar e o recomandare a expertei, Irina Irbițcaia, care a făcut această recomandare cu 2 ani în urmă, când exista procedura cu schițele de proiect. Astfel, până la data intrării în vigoare a legii nr. 3 din 06.02.2020 „Pentru modificarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-61 din 21.02.2020, art. 37) toate certificatele de urbanism pentru proiectare se elaborau în baza unor „scheme” de amplasare, ceea ce a permis în multe cazuri ca construcțiile să fie edificate în Zona Centrală istorică a orașului Chișinău contrar prevederilor Regulamentului local de urbanism, ceea ce a adus prejudicii irecuperabile din punct de vedere arhitectural Zonei Centrale istorice a orașului Chișinău.

Este absolut normal recomandarea expertei în contextul existent 2 ani în urmă.

La moment, însă, legislația deja a oprit orice posibilitate de a autoriza construcții, este absolut incorect să se pună exemplul expertului din alt context. Sigur experta nu și-ar dori să fie utilizată în aș amod lucrarea ei.

 

  1. Moratoriul încalcă dreptul de proprietate, deci afirmația este falsă!

Conform art. 1 alin. 2 din Protocolul 1 la CEDO, adoptarea unui act necesar reglementării folosirii unor terenuri sau construcții conform interesului general în domeniul urbanistic nu ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, ci doar o limitare permisă a acestuia.

Iarăși se încearcă substituire de noțiuni în prevederile legale.

Da, în virtutea prerogative publice, autoritatea are dreptul să introduce unele limitări permise. Dar – permise prin documentația de urbanism, prin indicatorii urbanistici – prin acești indicatori se introduc anumite interdicții de utilizare a terenurilor/construcțiilor, care sunt foarte clare – POT, CUT, aliniament, regim de înălțime, s.a. Așa prevede legea 835.

Pe când moratoriul aduce atingere inadmisibilă dreptului de proprietate, deoarece proprietarii sunt limitați total în drepturi, fără a fi stabili concret prin reglementări (documentații urbanistice) condițiile în care ei își pot valorifica imobilele asupra cărora dețin drepturi.

Faptul că moratoriul încălcă dreptul de proprietate este menționat expres atât în Avizul la proiectul de lege privind instituirea moratoriul asupra autorizării şi continuării lucrărilor de construcție în municipiul Chişinău, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 343 din 18 iulie 2019 cît şi în avizul Centrului Național Anticorupție, nr. 06/2-3663 din 27.06.2019, la același proiect de lege

 

  1. Moratoriul nu este un scop – este un instrument

Moratoriul nu este scopul acestui demers. Moratoriul este un instrument care ar permite reglementarea nucleului istoric, așa cum o cere cadrul legal național precum și cel internațional din domeniul protecției patrimoniului.

Demersul de protejare a patrimoniului nu poate fi asigurat prin moratoriu, dar prin documentații și reglementări clare. Anume acestea necesită să fie elaborate cât mai curând.

Dezvoltarea urbană durabilă nu poate fi asigurată din moment ce o zonă atât de importantă precum este Nucleul Istoric nu este reglementată în documentațiile de urbanism.

Singura afirmație adevărată din acest articol.

 

Analiza este pentru a clarifica lucrurile, în nici un caz nu este atac la persoanele, care promovează idea moratoriului. CMC va decide ce soartă va avea centrul istoric al orașului și cum va face ca să fie salvată bruma de patrimoniu care a mai rămas, dar în așa mod, ca teritoriul să fie plin de viață, un spațiu confortabil pentru locuitorii acestei zone și cu potențial economic substanțial, care necesită a fi creat, susținut și valorificat la maxim.  

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Care sunt interesele pe domeniul de publicitate?

imagini foto din publicații pe net

Cum să te aperi de învinuirile că lucrezi clandestin? 

Singura metodă e să faci public și să acționezi cu maximă transparență.

Aici – rezultatul unei corespondențe în cadrul grupului de lucru creat pentru elaborarea Regulamentului cu privire la publicitate.  

Să ne vadă lumea! 

Scrisoare APPS către Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău

Către Președintele grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău,   VICTOR CHIRONDA

În conformitate cu Legea nr. 239-XVI din 13.11.2008 „Privind transparenţa în procesul decizional”, Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016 „Cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, Legea Nr. 235 din  20.07.2006 „cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător”,  dispoziţia Primarului General interimar nr. 403-d din 14.06.2019 „Cu privire la informarea publicului despre iniţierea elaborării proiectelor de acte normative de interes public în cadrul autorităţilor administraţiei publice municipale”, Primăria municipiului Chişinău la 25.02.2020 a anunțat iniţierea elaborării proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău, urmată de formarea grupului de lucru cu componența:

  1. Victor Chironda, Vice-primarul mun. Chișinău;
  2. Rodica Moșu;
  3. Svetlana Dogotaru, arhitect-șef, mun. Chișinău;
  4. Gheorghe Tofan;
  5. Aliona Cazacu;
  6. Daniela Levco;
  7. Alexei Țurcan;
  8. Victor Poleacov;
  9. Sandu Osadcenco, Asociația Patronală de Publicitate Stradală;
  10. Iurie Ambros, Uniunea Designerilor din R.Moldova;
  11. Andrei Jicol Asociația Agențiilor de Publicitate din Moldova;
  12. Alexandru Munteanu;
  13. Aneta Dabija.

Înainte de instituirea acestui grup la 20 martie 2020 deja exista prima variantă de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău.

Asociația Patronală de Publicitate Stradală (APPS) adresându-se către persoanele responsabile pentru elaborarea regulamentului vizat prin demersurile cu nr. de intrare 1963 din 10.03.2020, nr. 786-p din 12.03.2020 și nr. 790-p din 13.03.2020 (în baza căror Asociația a fost inclusă în grupul de lucru, fapt despre care a fost informată în data de 18.03.2020), a anexat la aceste demersuri Nota asupra acestui proiect de Regulament în care pe 13 pagini a indicat asupra erorilor și ilegalităților conținute în el. Nota a fost exprimată din partea mediului profesional interesat (agențiile ce desfășoară activitate de întreprinzător în domeniul publicității stradale a căror interese sunt reprezentate de APPS).

La 10 aprilie 2020 am adresat o scrisoare către factorii responsabili: Primarul General, Vice-Primarul de ramură, Secretarul Consiului Municipal, Arhitectul-șef în care am atenționat că situația de pandemie nu face posibilă desfășurarea unei activități lucrative normale, de întruniri, discuții și dezbateri, dar în grupul de lucru, fără știrea noastră, se produce o activitate semiclandestină și netransparentă.

La 25 aprilie 2020 fără nici o discuție și întâlnire a grupului ni s-a remis un alt proiect de regulament realizat fără știrea noastră, la fel de ilegal că și primul în care, practic, nu a fost luată în considerație nici o observație a experților noștri expusă în nota APPS. Notăm – propunerile mediului interesat este un drept prevăzut de legislația în vigoare.

Situația e agravată de faptul  prin care  prevederile ambelor proiecte de regulament elaborate prin evitarea tendențioasă a implicării reprezentanților mediului profesional în grupul de lucru,  au caracter distructiv, dezastruos și nefundamentat pentru sfera economică reprezentată de APPS. (fapt calificat drept discriminare a drepturilor noastre și a activității pe care o desfășurăm). De asemenea atenționăm că în contradicție cu legea, reprezentarea mediului antreprenorial în grupul de lucru este una neproporțională față de reprezentarea autorității publice care a inițiat elaborarea acestui proiect de regulament, astfel fiind practic imposibilă o colaborare obiectivă, echidistantă și echitabilă pentru toate părțile.

În data de 28.04.2020, am primit mesajul privind organizarea ședinței grupului de lucru pentru data de 30.04.2020 care, la fel, încalcă termenul prescris de lege.

Pe lângă aceasta timpul acordat desfășurării ședinței în care urmează a fi discutat acest proiect este de 40 minute, acestea incluzând: prezentarea proiectului Regulamentului — 8 minute, dezbateri și propuneri la proiectul Regulamentului — 25 minute, concluzii — 7 minute. Este absolut inadmisibil ca un proiect de regulament cu un astfel de impact social-economic să fie discutat intr-o singură sedință și doar în  40 minute. În opinia noastră aceste condiții sunt absolut inacceptabile și nu permit prezentarea în toată complexitatea sa a subiectului vizat.

Luînd în considerație cele expuse ante, solicităm:

  1. revizuirea componenței grupului în vederea asigurarii proportionalitatii reprezentării mediului de afaceri în domeniul vizat, pentru a evita caracterul discriminatoriu al activității grupului;
  2. asigurarea condițiilor echitabile de desfășurare a discuțiilor cu termeni corespunzători complexității reglementărilor vizate;
  3. prezentarea către toți membrii grupului de lucru a informațiilor ce fundamentează prevederile  proiectului de Regulament, cel puțin nota informativă și analiza impactului de reglementare (art. 25, și 26din Legea 100/2017 cu privire la actele normative și art. 8 al Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător).

Anexăm spre analiză și discutare Proiectul de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău elaborat de

Asociația Patronală de Publicitate Stradală.

Cu respect,

Doina Cuciurca,

președintele Asociației Patronale

de Publicitate Stradală

 ////////// 

Stimați Domni,

Învinuirile insistente de așa numitele activități clandestine sunt absolut rupte de realitate și tendențioase. 

Nu a existat nici un alt Regulament prezentat, după cum menționați. Se lucrează la același Regulament, cu luarea în considerație a propunerilor parvenite de la membrii grupului și de la juriștii cu care colaborăm, pentru îmbunătățire a acestuia. La ultima ședință a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului. În loc de propuneri pe text, ați decis să veniți cu un Regulament total deosebit. 

Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus. 

Referitor la situația de pandemie – nu există impedimente pentru a lucra la textul Regulamentului, ședințele pot fi organizate pe zoom, ca și toate ședințele la municipalitate. Pentru a redacta text nu e nevoie de întâlnire fizică și nu este oportun să întrerupem activitatea din cauza pandemiei.

Referitor la ședința anunțată, cu timp limitat – nu trebuie examinată ca și ultimă și unică ședință. Pentru discuții trebuie să fie selectate doar punctele esențiale de divergențe, cu prezentarea materialelor pentru discuții din timp,, pentru ca fiecare membru să aibă posibilitatea să examineze și să vină cu propuneri. Este posibilă extinderea timpului ședinței, dacă graficul persoanelor participante permite acest lucru. Sau continuarea în altă zi, cu stabilirea concretă a punctelor pentru discuții.

În acest context, propunerea este să ne pregătim de ședință, și să ne organizăm să lucrăm eficient, fără a pierde timp inutil.

Cu respect,

Svetlana Dogotaru

/////////////

Doamna Dogotaru, în calitate de membru al grupului de lucru, vă informez că scrisoarea APPS a fost adresată Preşedintelui grupului. Toţi ceilalţi au fost vizaţi doar pentru a lua act de ea. Intervenţia Dvs iritată trezeşte suspiciuni că ceva nu este bine în acest grup. Toţi membrii grupului au tratat impasibil scrisoarea în afară de Dumneavoastră. V-am stricat ceva intenţii? Suntem convinşi că isteria nu e calea cea bună.

Cum să înţelegem ceea ce scrieţi?:

“La ultima şedinţă a grupului de lucru, s-a stabilit ca fiecare să vină cu propuneri asupra textului Regulamentului…”

La care şedinţă Doamna Svetlana? Noi suntem membri ai grupului şi deocamdată nu a avut loc nici o şedinţă oficială. Faceţi ceva pe ascuns să nu ştim noi? Atunci de ce termenul clandestin vă trezeşte oroare?

Remarcabil e faptul că neavând încă nici o şedinţă desfăşurată Dvs., în calitate de membru ordinar vorbiţi din partea întregului grup: 

“Grupul de lucru va decide în ce măsură se poate accepta să fie pornit procesul de elaborare nou sau să fie continuat procesul de redactare a proiectului de Regulament propus” Interesant ce vă face să afirmaţi acest lucru? Oare nu cumva conflictul evident de  interese prin care în grup sunteţi înconjurată de subalterni care de frica represaliilor sunt gata să voteze orice năstruşnicie? Poate lăsaţi oamenii să-şi exprime independent poziţia?

Adresare oficială către toţi membrii grupului:

Doamnelor şi Domnilor, unii membri ai grupului, prin  relaţiile specifice de servici pe care le au, nu-şi pot exprima liber voinţa. În afară de acest fapt, în grup, 9 persoane reprezintă interesele Administraţiei şi doar trei interesele sferei profesionale. Raportul 3:1 nu corespunde prevederilor legii. Propun în calitate de prim punct al ordinii de zi a şedinţei din 30 aprilie 2020 – Modificarea componenţei grupului de lucru,cooptarea specialiştilor în domeniul vizat pentru asigurarea princiipiilor echitabilităţii (proporţionalităţii) conform Art.15 al Legii N 235 din 20.07.2006. Astfel componenţa va fi una perfect legală.

În ceea ce a vizat Doamna Svetlana există un lucru corect: “În loc de propuneri de text, ați decis să veniţi cu un Regulament total deosebit.”

Aveţi dreptate. V-am uşurat misiunea. Regulamentul  într-adevăr e deosebit. Este realizat de experţi performanţi în domeniu. Este perfect legal, adaptat legislaţiei R.Moldova în deplină concordanţă cu cerinţele respectivei sfere de activitate, cu concepţie şi proceduri exacte,  cu respectarea principiilor de transparenţă şi previzibilitate.

Reieşind din spiritul de colaborare eficientă care, în mod normal, sper să domine în acest grup vă chem să abandonăm proiectul ilegal lipsit de perspectivă, care ne-a fost trimis şi să trecem la discuţia proiectului de Regulament pe care l-am propus. E cea mai scurtă şi raţională cale pentru a atinge scopul spre care tindem.

Mult respect

Sandu Osadcenco

/////////////////

Stimați Domni,

Vă rog să luați în considerație doar ceea ce am scris. Nimic mai mult printre rânduri nu se ascunde. 
Înțeleg că aciditatea cu care discutați cu noi are în spate mai multe frustrări, generate de ani de gestionare extrem de ineficientă a acestui segment de activitate. Sper să reușim să elaborăm și să fie aprobat de către Consiliu un Regulament, care să aducă plus valoare și să asigure interesul general al comunității orașului. Acesta este interesul pentru care optez, în calitate de membru al grupului de lucru și în calitate de arhitect-șef al orașului.
 
Cu deosebit respect față de toți care muncesc și își aduc aportul la elaborarea documentului,
Svetlana Dogotaru
 
Aceste este Regulamentul propus pentru promovare de către Asociația Patronașă de Publicitate Stradală
Așa o prevedere din regulament:

6.10. În cazul în care publicitatea urmează a fi afişată pe peretele unui bloc locativ cu apartamente privatizate sau (şi) neprivatizate de locatari, decizia asupra plasării publicităţii pe faţada acestei clădiri aparţine Departamentului Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare. În acest caz:

  1. plasarea publicităţii nu necesită acordul locatarilor sau a societăţilor de locatari ai blocului.
  2. sectoarele de exploatare a locuinţelor sau asociaţiile de locatari, sunt obligate să asigure accesul pe acoperiş sau în zonele în care este plasată publicitatea.

Deci, urmând logica autorilor –  de ce ar mai trebui să întrebe proprietarii clădirilor (apartamentelor) dacă au voie să le pună publicitate pe clădirile care le aparțin? Că doar aceștea nu contează… Contează doar interesul. Interesul patronilor, pentru care contează doar profitul, chiar cu încălcarea drepturilor locuitorilor orașului. 

Desigur că asemenea propuneri nu pot fi acceptate, indiferent de măsura presiunii pe care o pun patronii pe autorități.

Aici – proiectul de Regulament la care se lucrează în grupul de lucru:

Regulament publicitate_v03.04.2020-2

////////////////////////////

Bună ziua, colegi

în continuare vă exprim poziția mea dar și a Asociației Agențiilor de Publicitate ( AAPM) pe care o reprezint

rog secretarul Grupului de lucru să întroducă adresarea me în procesul verbal

Către 

Președintele Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău .

VICTOR CHIRONDA

Prin Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 sa dispus crearea Grupului de  în vederea elaborării unui proiect de Regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate și afişaj în municipiul Chişinău și a unui proiect pilot Regulament de organizare, autorizare și  amplasare  a mijloacelor de publicitate pe bd. Ștefan Cel Mare și Sfînt, mun.Chișinău ( în perimetrul str. A. Pușchin și str. Tighina).

Pentru început țin să salut inițierea lucrului asupra proiectului de Regulament pentru publicitatea exterioară dar și proiectului pilot de organizare a fațadelor de pe Ștefan cel Mare. Mai mult ca atît, vreau să menționez că personal, în calitate de specialist în domeniu dar și activist civic, am fost inițiatorul de mai multe ori în decursul a ultimilor 5 ani a Grupurilor, inclusiv și acestui Grup, de lucru pentru a elabora aceste acte de reglementare. Poziția mea, ca specialist, este punerea în prioritate respectarea strictă a legii, mai mult ca atît ca membru al Grupului de lucru, fiind mandatat de Primar ca membru cu drepturi și obligațiuni depline, țin la respectarea cadrului normativ întrutotul. 

Totodată, vreau să menționez și despre responsabilitatea enormă pe care o are acest Grup de lucru față de oraș dar și mediul de anreprenoriat, avînd în vedere că acest Regulament va avea impact nemijlocit asupra activității a unei industrii întregi!

În contextul celor spuse vreau să îmi exprim profunda nedumerire asupra faptului că în data de 30.04.2020 a fost stabilită ședința Grupului de lucru! 

Asociația Agențiilor de Publicitate, pe care o reprezint în acest Grup,  a atenționat printr-o scrisoare expediată recent, că situația pandemică cu care ne confruntăm azi  a generat o criză economică fără de precedent, iar agenții economici astăzi sunt preocupați de supraviețuire!  Atît AAPM, cît și eu personal, am fost inițiatori de nenumărate ori a procesului de lucru asupra Regulamentului, astfel manifestîndu-ne buna credință față de procesul de reconstrucție a domeniului de publicitate exterioară, dar nu am fost auziți, ba chiar am fost ignorați! 

Necătînd la faptul, că la momentul de față, din cauza pandemiei, fiecare din noi este preocupat de sănătatea familiei sale, iar mediul de afaceri se zbate între viață și faliment, Grupul de lucru, sub influiența doamnei Dogotaru, nu a luat în calcul rugămintea de a amîna întrunirele pe perioada carantinei, supunînd riscului atît membrii Grupului cît și familiile acestora.       

Îmi exprim dezacordul ferm asuptra întrunirii atît offline cît și online!  

Noi nu vorbim acum de un simplu document dar despre un act de reglementare care va influența o industrie întreagă, iar solicitarea de a amîna lucrul asupra acestui Regulament pentru cîteva săptămîni o consider logică și de bună credință. 

Participarea specialiștilor din mediul de afaceri care de fapt este un drept garantat de lege,  la lucrul asupra unui document de reglementare necesită concentrare maximă din partea lor, ceea ce astăzi este imposibil avînd în vedere argumentele expuse mai sus.  

Ignorarea consecințelor economice care afectează capacitatea de concentrare a mediului de business și constrîngerea mediului de afaceri, în moment de vulnerabilitate,  prin continuarea lucrului pe perioada carantinei nu vorbește decît despre intenții de rea credință, ceea ce într-o societate democratică nu are dreptul să se întîmple.

În acelaș context vreau să atenționez și faptul că înaintea ședinței a Grupului de lucru nu a fost supus votului, nici măcar nu am fost întrebat, ca membru de Grup, despre ordinea de zi! 

      Consider că la prima ședință în componența stabilită de Dispoziția 133-d din 20 martie 2020 urmează să votăm Protocolul de luare a deciziilor, dar și să studiem Nota informativă, care conform legii este parte integra a caietului de sarcini și doar după aceasta să purcedem la lucrul asupra proiectului de Regulament!

      AAPM, în virtutea membrilor săi, unii dintre care reprezintă și Consiliul Coordonator de Publicitate al țărilor CSI, are o vastă experiență în domeniu, iar acest lucru va fi util la crearea caietului de sarcini și întocmirea documentului profesionist.

În ceea ce privește documentul expediat de dna Rodica Moșu, pot spune că îl studiem minuțios, împreună cu juriștii, iar poziția mea o voi expune doar după întrarea Grupului de lucru în regimul de legalitate prin respectarea procedurilor.

Prin urmare, în calitatea mea de mebru al Grupului de lucru , cu drepturi depline, vin cu următoarele solicitări: 

  1. Amînarea întrunirilor atît offline cît și online pentru perioada de carantină! 
  2. Prezentarea Notei Informative ca parte integrantă a Caietului de sarcini pentru studiere, tuturor membrilor Grupului.
  3. Întroducerea în ordinea de zi a primei ședințe, a Grupului de lucru,  punerea în dezbateri a Caietului de sarcini ( sau inițierea elaborări acestui dacă nu există), în baza cărui vom iniția elaborarea proiectului de Regulament! 
  4. Întroducerea în ordinea de zi a primei ședințe, a Grupului de lucru, elaborarea și votarea Protocolului de luare a deciziilor.

Consider obligatoriu respectarea strictă a Legii, respectiv admiterea solicitărilor sus numite va asigura întrutotul respectarea cadrului legal, astfel vom  exclude riscul compromiterii noastre, iar Regulamentul elaborat va fi primit cu încredere de toți membrii Grupului dar și de societate.

Best regards 

Andrei Jicol

 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

DIGITAL CITIES / MATERIALELE CONFERINȚEI /CHIȘINĂU 16-17 DECEMBRIE 2019

Ángel Perles, Andrea Peiró – Instituto Universitario ITACA, VALENCIA

IoT in cultural heritage: the path from monitoring to preventive conservation

2019-12-16 Chisinau-IoC meeting e-mail

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Cu ce luptăm, cu corupția sau cu instituția?

Pledoarie pentru corecția sistemului 3

Cunoaștem cu toții care a fost rațiunea reformelor și reorganizării autorităților de control. Faptul că inspectorii din diferite autorități de control întrecuse orice măsură la cules roade nemeritate de la businessul stresat cu condiții exagerate de obținere a autorizărilor, avizărilor și coordonărilor de orice soi.

S-a pornit o reformă mare cu scopul de a îmbunătăți climatul de afaceri, a reduce povara de pe antreprenori, cu conștientizarea unei importanțe majore de a avea condiții confortabile pentru mediul de afaceri. Anume mediul de afaceri completează resursele bugetului statului, de care depinde cum statul își îndeplinește funcțiile.

Atâta, că în acest proces au fost comise și anumite disproporționalități. În domeniul construcției și a disciplinei urbanistice balanța protejării este vădit înclinată spre interesul businessului, cu o lipsă totală de protecție a societății în cazurile de încălcărilor.

Pe zona de urbanism lipsa de control a condus la încălcări grave prin amplasarea abuzivă a obiectelor pe terenuri nepotrivite, în ogrăzi, în zone protejate, parcuri, cu rapturi de terenuri și diminuarea condițiilor de trai a vecinătăților. Vecinătăți, care sunt oameni vii, proprietari de imobile, locatari, oameni cărora li s-au luat terenurile de joacă, li s-a luat lumina, li s-a limitat accesul la infrastructură, s-au creat nenumărate probleme cu parcările, s-au tăiat copacii, totul în numele unor protejări a interesului antreprenorilor.

Pe zona de construcții lipsa de control a generat un haos de nedescris, când nu mai poți fi sigur că pe șantiere se asigură calitate, respectiv nici că construcțiile realizate întrunesc toate condițiile de siguranță și durabilitate. Asta ar însemna că nici utilizatorii construcțiilor nu pot fi siguri că viața și sănătatea lor este lipsită de orice pericol.

Necesitatea de a consolida controlul de inspecție vine din faptul, că este nevoie să se repare greșelile și să se revină la normalitate în domeniu, pas cu pas, făcând toate intervențiile necesare de ordin legislativ și normativ.

De ce nu reușim să promovăm acest lucru? Pentru că ne temem să nu vină corupția peste noi (care, de fapt, nici nu este clar dacă a plecat, chiar dacă au fost efectuate atâtea reforme). Și am ajuns ca să se discute despre instituții corupte. Oare e corect să se discute în acest mod? Poate să le lichidăm, dacă e așa? Sau poate, totuși, conștientizăm, că nu instituțiile sunt corupte, dar persoanele concrete, care urmează să fie identificate și trase la răspundere? Poate e corect să se lucreze în comun cu antreprenorii și să facem front comun, să nu existe inspectori corupți, să facem tot posibilul, ca inspectorii să fie feriți de patima aceasta?

Din partea autorităților statului, declarăm zero toleranță corupției. În acest sens, mesajul MEI pentru toți e simplu: Fiecare persoană angajată va fi apărată în profesia pe care o exercită exact până la punctul în care s-a întâlnit cu un buzunar străin. Din acest moment, trecerea în custodia organelor de drept va fi susținută de către minister pe toate căile legale.

Tragem linia și anunțăm, că instituția statului este o entitate onorabilă, creată să protejeze cetățenii, și nimeni nu este în drept să o desconsidere, nici măcar partenerii de dezvoltare. Deci, lupta să se facă cu corupția, nu cu instituția. 

p.s. fiecare trebuie să-și facă munca, inclusiv organele statului care au obligația să prindă hoții. 

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 2

De ce avem nevoie să reformăm “reforma” controlului în urbanism și construcții și cum vom reuși să facem acest lucru.

Mai întâi, trebuie să înțelegem până la ce nivel s-au produs deteriorările sistemului și dacă avem timp să pierdem cu disputele în jurul necesității de a remedia greșelile. Nu. Nu avem timp.

Grupul de lucru, creat la MEI, cu reprezentanți din patronatele în construcții și a producerii materialelor de construcții, societatea civilă, experții ministerului și a AST au examinat situația având ca bază pentru analiză petițiile din municipiul Chișinău. S-a ajuns la concluzie că situația este ieșită total de sub control și necesită măsuri urgente și extraordinare.

Au fost identificate probleme pe toate elementele calității în construcții:

  1. Verificarea și expertizarea proiectelor tehnice în construcții.

Odată cu excluderea licențierii în domeniul proiectărilor, s-a pierdut controlul de capacitate al organizațiilor de proiectări. Acest control era integrat în sistemul de licențiere, organizațiile de proiectări fiind obligate să deminstreze că dețin capacitate să execute lucrări pentru anumite tipuri de obiecte. S-a scos licențierea, motivul fiind excluderea barierelor pentru business, dar nu s-a îngrijit nimeni să facă o analiză de impact a acestei decizii. Dar impactul este unul devastator – proiectarea pe secțiuni/compartimente, care se efectuează de către proiectanți fără a livra beneficiarului produs integrat în volum complet de documentații pune în pericol calitatea obiectului.

La fel, verificarea se efectuează de specialiști în nume propriu, pe secțiuni/compartimente, încălcând legea, care spune că verificările urmează să fie efectuate în cadrul unei întreprinderi atestate pentru acest gen de lucrări. Statul a spus că trebuie să fie atestate, dar nu a arătat cum se face acest lucru și cine urmează să facă atestările. Nu există un regulament de atestare. În general, liberalizarea excesivă în acest domeniu produce foarte multe probleme și nu asigură nivelul de calitate a viitoarei construcții.

  1. Atestarea specialiștilor cu activități în construcții.

La acest capitol la fel, sunt multe carențe, în special, privind ridicarea dreptului de a efectua lucrăi, în cazurile încălcărilor comise de către proiectanți. Acest meanism aproape că nu lucrează și specialiștii continuă să genereze proiecte cu încălcări, în special, în domeniul urbanismului, cu încălcarea indicatorilor urbanistici aprobați conform regulamentelor de urbanism. În Chișinău se vede acest lucru prin petițiile interminabile de la cetățenii afectați de intervenții abuzive, acapărări de terenuri publice, distrugerea ogrăzilor. La fel, este un efect al lipsei de control pe domeniul disciplinei în urbanism. Oamenii sunt lăsați unu la unu cu beneifciarii și proiectanții, fără a avea suport din partea organelor de control, care nu solicită ridicarea atestărilor tehnico-profesionale, precum și fără atenția comisiilor de atestare, în alte cazuri, cînd AST solicită retragerea.

  1. Conducerea și asigurarea calității în construcții

Acest element este tratat cu superficialitate de către antreprenori și frivolitatea cu care se comportă organizațiile de construcții este susținută cu marea “protecție a antreprenorilor”, protecție distorsionată, care undeva pe drumul reducerii documentelor permisive și ale controalelor au pierdut și grija față de societate.

  1. Recepția în construcții.

Recepția obiectelor în construcții sub controlu beneficiarului nu asigură proces calitativ de recepție. Cu atât mai mult, când beneiciarul este și antreprenori de lucrări, fără controlul statului și a autorităților emitente de autorizații urbanistice – acest proces e total ineficient și nu ne dă asigurări că obiectul este construit conform legislației și a normativelor existente.

  1. Urmărirea comportării în expoatare și intervențiile în construcțiile existente.

Procesul de exploatare nu este supus procedurilor de urmărire a comportării în exploatare decât în rare cazuri. Cu referire la blocurile locative, se poate constata o lipsă totală de control, secundată de intervenții păguboase în structura de rezistență a clădirilor, replanificări, supraetajări, anexări, mansardări – toate pe fonul proiectărilor necalitative, a lucrărilor de construcție cu încălcări și a proceselor de supraveghere și control inexistente. La fel, toate aceste se văd foarte bine în clădirile din oraș, care sunt mutilate și au nu doar un aspect foarte prost, dar și încep să prezinte pericol de distrugere.

  1. Postutilizarea construcțiilor.

La acest capitol sunt relevante spre examinare cazurile de demolare a construcțiilor care constituie patriomiu, obiecte incluse în lista registrelor de monumente. Sub diferite pretexte se demolează clădiri, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea. Se găsesc modalități de a obține diferite coordonări, chipurile, condiționate de obținerea altor avizări, aprobări, care sunt acceptate de către autorități în calitate de permisiuni. S-a inversat sensul acestor coordonări, prevăzute în legislație și acestea nu mai servesc protecției patrimoniului, dar invers – prin acestea se validează toate încălcările. Și monumentele dispar una câte una.

 

  1. Controlul de stat al calității în construcții.

Pe acest element al calității s-au făcut reforme cardinale. S-a dorit să se limiteze gradul și modalitățile de intervenție abuzivă a statului în activitatea întreprinderilor, însă s-a reușit doar deteriorarea sistemului de control. De remarcat, că la adoptare, legea nu a fost supusă analizei impactului de reglementare și nimeni nu a analizat care va fi impactul legii asupra sistemului de control al statului în construcții. Nimeni nu a analizat care ar fi efectul acestei reforme asupra domeniului construcții și urbanism.

Reforma a pus accentul pe control programat în perioada unui an și control inopinat care poate fi declanșat în cazul deținerii de probe despre existența situațiilor de varie, incident sau încălcare gravă a regulilor de securitate sau prezintă pericol iminent și imediat pentru viața și sănătatea persoanelor. Un concept absolut inversat, de la cel stabilit în legea calității în construcții. Conceptul controlului de calitate ca element al sistemului trebuie să fie organizat în așa mod, ca să PREÎNTÂMPINE noncalitatea, să fie pro activ, care să prevină acțiunea riscurilor și avariilor, nu doar să le constate.

Deloc exaustivă această analiza, care va fi continuată pentru reanima domeniul.

Toate cele depistate de către grupul de lucru necesită a fi analizate suplimentar și să fie elaborate proiectele de modificare a actelor legislative și normative, a lichidării lacunelor care au fost create pe vrute și nevrute. Au și fost elaborate propuneri concrete, discutate în cadrul grupului de lucru, pe care MEI le-a luat în excutare și va veni cu proiectele de acte spre aprobare.

Primul proiect este excluderea de sub acțiunea legii 131/2012 a domeniului construții și urbanism, care este vehement contestat de către experții proiectului Băncii Mondiale.

Sper să se reușească să fie reevaluată poziția experților și să fie făcute clarificări pe acest subiect. Controlul calității este un element foarte important și determinant al asigurării viabilității sistemului calității în construcții în întregime și a fiecărui element al sistemului în parte.

Cu atăt mai mult acum, când pe tot spectrul sistemului calității în construcții situația este gravă, controlul statului urmează să fie consolidat imediat, cu excluderea barierelor pentru efectuarea controlului în toate fazele necesare, la momentul recepției, în perioada de exploatare, dar și a disciplinei în urbanism.

Cuvântul cheie – URGENT. Situația e foarte gravă și nu lasă loc de discuții inutile pe tema angajamentelor țării față de donatori. Nici un donator nu ne pune să stricăm sistemele. Donatorii ne arată necesitatea de a lichida corupția și a reduce presiunea asupra sectorului de afaceri, cu asta suntem de acord și noi, doar că trebuie să fie păstrat și interesul comunității, pentru care statul este obligat să garanteze siguranța și protecție.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Pledoarie pentru corecția sistemului 1

Propunerea MEI referitor la excluderea activității AST de sub incidența legii 131 nu este una de excludere definitivă. Excluderea se referă doar în domeniul de activitate construcții și urbanism. În rezultatul consultărilor cu experți, societatea civilă, cu mediul de afaceri (2 patronate a organizațiilor de construcții și producerea materialelor de construcții), s-a ajuns la concluzia că este necesară consolidarea controlului de calitate în construcții și în același timp să fie păstrate procedurile în partea ce ține de înregistrare, supraveghere și raportare a controalelor în registrul de stat al controalelor.

Situația actuală:

Pe lângă procedurile anevoioase de organizare a acțiunilor de control și a împuternicirilor trunchiate pe partea de luare a deciziilor de sistare a lucrărilor și anulare a actelor emise cu încălcări o perioadă de timp a fost instituit și un moratoriu pe controale, astfel s-a ajuns la o situație critică în domeniu, când nu e clar cine își asigură responsabilitatea pentru viața și sănătatea oamenilor atât pe șantiere, cât și în exploatarea construcțiilor.  

Asta se poate demonstra și prin petițiile care sunt adresate în volum foarte mare către toate autoritățile. Aceste petiții fac cercuri și toate ajung la examinare la AST, care are doar un instrumentar fragmentar –  prescripția, sancțiunea și recomandarea. Cine face restul? Anularea, remedierea, demolarea? Oare se vor întâmpla de la sine?

În afară de impedimentele de ordin legislativ, se atestă și o lipsă de cadre, generată de nivelul foarte scăzut salarial. Această situație poate fi considerată ca element generator de situații de corupție.

La fel, incertitudinea unor procese, în afara acțiunilor de control, care sunt reglementate confuz, de-motivează inspectorii să-și exercite funcțiile. Până acum nu este clară procedura de anulare a CU și AC emise cu încălcări, procedurile de demolare, de lichidare a neconformităților. În asemenea situație dispare sensul controlului, dacă măsurile dispuse prin prescripții și acte de control nu se execută.

Este necesară și intervenția pe alte elemente ale sistemelor de calitate, care au fost deteriorate prin mai multe modificări legislative pe parcursul anilor, acestea sunt:

  • Sistemul de autorizări,
  • Modalitatea de atestare tehnică-profesională,
  • expertiza,
  • atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor,
  • Procedura de recepție a construcțiilor și instalațiilor,
  • Supravegherea procesului de exploatare a construcțiilor,
  • Controlul construcțiilor ș a disciplinei în urbanism.

Toate aceste elemente ale sistemului sunt dependente de modul în care se efectuează controlul. Elementul de control posedă proprietăți coercitive pentru a garanta implementarea celorlalte componente ale sistemului calității în construcții.

Sistemul de calitate în construcții în RM este creat analogic cu sistemul românesc, existând pe timpuri o strânsă legătură cu ministerul de resort și cu ISC, care sunt membri a Consorţiului European pentru Controlul Construcţiilor(CEBC) și a Grupului de cooperare administrativă în domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii: Acestea sunt două entități profesionale interstatale, cu peste 30 țări participante, de acolo urmează să ne inspirăm, deoarece capacitatea acestor autorități este net superioară capacităților RM. Este complicat să se conteze pe resursele proprii, capacitatea organului central de specialitate fiind redusă substanțial ca și effect al comasării excesive a domeniilor într-un singur minister, cu reducere de personal fără precedent.  

Pentru a corecta erorile ce s-au comis și ce au adus la situația dezastruoasă din domeniu ministerul are nevoie de asistență cu expertiză, pe care o va solicita inclusiv de la autoritatile responsabile de supraveghere a reformei, prin analizele de impact care vor servi ca și suport pentru eleborarea unui pachet de modificări legislative, scopul fiind unul foarte important –

PREVENIREA situațiilor ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta viața, sănătatea mediul înconjurător sau pot cauza  pierderi materiale persoanelor și sau societății, inclusiv a mediului de afaceri.

Mediul de afaceri este foarte important, dar trebuie să găsim soluții pentru a balansa interesele mediului de afaceri cu interesul general al comunității. Protejarea unui set de valori majore ale statului cum sunt: viața, sănătatea, siguranța, dreptul de proprietate, mediul – acestea sunt obiectivele principale pentru care statul își asumă obligații cu controlul construcțiilor.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Reforma nefericită a controlului de stat al calității în construcții

Protejarea vieții și sănătății oamenilor, a societății și a mediului înconjurător este una din principalele sarcini ale statului și în acest scop statul instituie reguli de activitate în diferite domenii. Prin legea calității în construcții s-au stabilit obiective de protejare a principalelor valori constituționale – dreptul de a avea siguranța unui abitat sănătos și fără pericole. În acest scop a fost instituit un sistem de calitate în construcții, alcătuit din mai multe elemente, menite să prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute, în condiții raționale de cost și termen.

Controlul de stat al calității constituie una din componentele acestui sistem, prin care statul exercită controlul în toate componentele sistemului, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcțiiși care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi material unor personae, entități sau societății, în parte sau în ansablul ei.

Ce se întâmplă în acest sector de activitate se vede fără a face cercetări, haosul îl simțim cu toții. Calitatea mediului scade grație unor amplasări de construcții cu încălcarea tuturor normativelor, a realizării construcțiilor de calitate îndoielnică, a unde participanții în acest proces (autoritățile, proiectanții, beneficiarii, antreprenorii, proprietarii, utilizatorii s.a.) au ajuns să abordeze cu superficialitate activitatea pentru care sunt responsabili.

De ce se întâmplă acest lucru e mai complicat să se răspundă, deoarece este nevoie să se facă analize și studii pentru a identifica breșele din legislație care au condus la situația dezastruoasă creată pe parcursul ultimilor ani. Dar cert este că lipsa de control este o cauză cheie. O reformă care a redus drastic capacitatea organului de control, suprapusă cu deteriorarea pe alte părți ale sistemului calității (generat de modificări legislative care au scos elemente importante) și cu moratorii pe efectuarea controalelor – toate acestea au pus statul în într-o situație jenantă, cînd nu mai poate garanta cetățenilor săi siguranță și protecție în construcții. Și asta se referă atât la clădirile noi, cît și la fondul construit vechi. Cazul de la Otaci ne demonstrează cu lux de amănunte acest lucru și nu suntem protejați de alte asemenea cazuri.

Desigur, lupta cu corupția – cauza principală anunțată de către reformatori – este importantă și la eliminarea corupției trebuie să se lucreze permanent, dur și fără compromisuri, cu instrumente specifice. Dar este incorect să se neglijeze rolul controlului statului în asigurarea viabilității sistemului calității în construcții. Fiecare element în parte este direct dependent de pilonul principal al sistemului – controlul. De îndată ce a dispărut controlul, s-au limitat funcțiile acestuia – în toate elementele sistemului s-a pornit degradarea. Și această degradare necesită a fi oprită, deoarece repercursiunile pot fi dramatice.

Pentru apărătorii reformei “fără precedent” este bine să facă analiza de impact a reformelor, cu implicarea experților din domeniu, care să dețină expertiză suficientă să analizeze nu doar prin matematică de număr controale și număr de petiții.

În acest sens, propun o anchetă pentru a afla părerea despre controlul în domeniul construcțiilor, această anchetă a fost utilizată de către CEBC (Consortium of European Bulding Control), cred că este potrivită și pentru noi.

  1. Controlul de stat al calității în construcții ajută la reducerea defectelor de construcții și îmbunătățirea calității clădirilor și ce dovezi ferme aveți despre reducerile sau îmbunătățirile aduse?
  2. Considerați că controlul de stat al calității în construcții oferă o protecție a consumatorilor și, dacă da, pot fi cuantificate efectele?
  3. Considerați că sistemul de controlul de stat al calității în construcții oferă măsuri de protecție publică care acoperă atât sănătatea, cât și siguranța? Puteți oferi exemple?
  4. Modul de Controlul de stat al calității în construcții oferă dezvoltatorilor și investitorilor protejare împotriva problemelor viitoare?
  5. Bazându-se pe activitatea recentă în materie de sustenabilitate întreprinsă pentru Comisia Europeană în cadrul Inițiativei „Lead Market”, în ce mod încorporează controlul de stat al calității în construcții „probleme verzi”? Beneficiile acestora pot fi cuantificate? Cum înțelegeți termenul „probleme verzi”?
  6. Sunteți la curent cu studii de oportunitate referitor la controlul de stat al calității în construcții, în comparație cu sistemul de asigură si/sau a licențierii antreprenorilor?
  7. Are controlul de stat al calității în construcții rolul de a asigura funcționarea pieței europene comune (de exemplu, verificarea dacă produsele marcate CE sunt încorporate în lucrările de construcție)? Credeți că aceasta ar trebui să fie o problemă de control al calității?
  8. Care este clasamentul contribuțiilor controlul de stat al calității în construcții la politicile publice. (de exemplu, primul „sănătate și siguranță”, al doilea „eficiență energetică”, al treilea „protecția consumatorului)?

Este mult de lucru pentru a corecta deteriorările produse la sistemul calității în construcții. Necesită intervenții sistemul de autorizari, modalitatea de atestare tehnico-profesională, expertiza, atestarea organizațiilor de proiectare și a antreprenorilor, controlul construcțiilor și disciplinei în urbanism. Toate sunt importante și va fi posibil să le efectuăm doar în condițiile unei abordări responsabile de către toți cei implicați în procesul legislativ, dar și de către cei care transpun în practică politiciele publice, de viabilitatea sistemului calității în construcții depindem toți.

Citeste mai mult →

Posted on publicat de by svetlana

Ce se întâmplă în domeniul locuințe. Radiografie de moment.

Domeniul locuirii este unul important în procesul de creștere economică și incluziune socială, fapt care trebuie să-l plaseze pe agenda guvernării în topul problemelor necesare de rezolvat. Situația creată în domeniul locativ, generat de lipsa unor politici coerente pe acest subiect, incapacitatea autorităților APL să soluționeze problemele, a autorităților APC să ofere soluții sustenabile, impune reformarea politicilor locative astfel încât problemele multiple să fie abordate strategic într-un mod coordonat.

Blocurile locative se deteriorează rapid din cauza gestionării necorespunzătoare și a întreținerii extrem de neconfome pe perioade îndelungate. Numeroase familii cu venituri scăzute locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, în imobile deteriorate, cu rețele inginerești ciuruite, cu intervenții necontrolate în structura de rezistență, neavând la dispoziție resursele necesare pentru a face îmbunătățiri. Aceste clădiri reprezintă pericol atât pentru locatari cât și pentru public, o amenințare la adresa fondului construit al Republicii Moldova și a vitalității orașelor.  

Locuinețe din fondul public disponibile pentru închirierea în calitate de locuințe sociale sunt aproape inexistente, prgramele de completare a acestui fond nu se regăsesc pe lista priorităților la nivel local, dar și din fondurile bugetului de stat nu sunt incluse alocații asistenței pentru locuire.

Piața de închiriere de locuințe este nereglementată și haotică, în mare parte neoficială. Crizele financiare și abuzurile în autorizările/controlul gestionării terenurilor afectează puternic sectorul construcții, determinînd falimentul multor dezvoltatori imobiliari. Piața va avea nevoie de timp pentru a se recupera în urma șocurilor provocate, multe gospodării suferă pierderi majore în termini de bunăstare și capital. Orașele (toate localitățile) țării continua să se confrunte cu fenomenul pierderii de populație cu impact accentuat negativ.

Reforma politicii locuirii este necesară şi reprezintă o necesitate urgentă din motivul riscurilor pe care le comportă menținerea status qwo. Riscurile nu sunt doar de natură financiară, dar și un risc tehnic major, neînlăturarea căruia poate provoca pericol de prăbușiri, soldate cu pierderi de vieți omenești și impact negativ pentru sănătatea oamenilor.

Cu referire la documentele aprobate a Națiunilor Unite, locuirea trebuie corelată cu alte strategii și politici, care sunt inseparabil conectate cu atingerea altor obiective precum reducerea sărăciei, incluziunea social și dezvoltarea economică, pentru a putea fi obținute rezultate coerente și durabile. Global Housing Strategy – documentul cadru al Națiunilor Unite UN-Habitat susține anume acest mod de abordare, respectiv și Strategia Națională a Locuirii trebuie să se înscrie în cadrul documentelor strategice precum Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă care se prevede până în orizontul 2030 accesul tuturor la locuință, la un cost accesibil și reabilitarea cartierelor marginalizate. La fel, recomandărilor din Geneva UN Charter on Sustanable Housing se aliniază așa obiective, cum ar fi eficiența energetică și reducerea riscului seismic, limitarea dezvoltării urbane necontrolate, încurajarea investițiilor private și a parteneriatelor cu sectorul public, reabilitarea clădirilor vechi, protejarea patrimoniului. În acest context, sectorul locuirii este are un potențial determinant pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, încetinirea proceselor de migrație a populației, asigurarea durabilității de dezvoltare și stimularea creșterii macroeconomice.

Este nevoie să fie stabilite măsuri strategice necesare pentru o reformă legislativă și instituțională care să pornească și reforme în mecanismele de finanțare în scopul finanțării locuirii accesibile și adecvate. În acest scop se impune necesitatea de corelare a legislației în domeniul locativ cu legislația privind protecția socială, cu cea a administrației publice, cu construcțiile și urbanismul, cu abordare transsectorială și abordare integrată a problemelor multiple din domeniul locuirii. Aria de cuprindere trebuie să fie atât locuințele, cât și problemele asociate locuirii: politicile de dezvoltare urbană, accesul la serviciile de utilități publice (apă, canalizare, mobilitate urbană, etc.). Este necesară luarea de măsuri consistente pentru redefinirea și consolidarea rolului statului pe acest domeniul de responsabilitate. O redefinire care să ia în calcul și autonomia locală, dar în măsură să sprijine autoritățile atât cu legislația necesară, dar și cu programe de susținere financiară a problemelor care au devenit stringente.

Donatorii și instituțiile financiare pot susține acest proces, dar este nevoie de acțiuni coordonate pentru ca resursele financiare să fie utilizate în cel mai eficient mod și să fie sinergizate cu resursele financiare din bugetele publice. În acest scop este necesară o analiză detaliată a tuturor programelor aferente domeniului locuirii, a propune reforme programele existente, a propune programe noi, concomitent cu prioritizarea acțiunilor necesare pentru implementarea acestora.

Următoarele arii prioritare de intervenție se impun a fi desemnate:

  1. Consolidarea seismică a clădirilor locative cu structura de rezistență nesigură,
  2. Prioritizarea lucrărilor de îmbunătățire a locuințelor și a cartierelor vechi,
  3. Prioritizarea asistenței din sectorul locuirii pentru persoanele socialmente vulnerabile,
  4. Îmbunătățirea programului de locuințe sociale,
  5. Facilitarea construirii locuințelor de către sectorul privat (accesibile ca și preț)

Pornind de la problemele identificate: un cadru legal și instituțional slab, calitatea fondului imobiliar existent, numărul mari de clădiri vulnerabile la riscuri seismice, ineficiența pieței de locuințe, locuințe inadecvate pentru grupurile social vulnerabile și sărace, statul are obligația să acționeze prompt, pentru a opri degradarea exponențială a fondului locativ existent și a asigura reguli și stabilitate în domeniul locuirii.

La moment, În MEI nu există nici o secție sau direcție cu responsabilități pe domeniul locativ, totul s-a redus până la 1 persoană în cadrul direcției urbanism și construcții. Asta e situația. Cum s-a ajuns la o lipsă de viziune e complicat a explica.

Cert e, că statul trebuie să repare ce s-a deteriorat și pentru asta e nevoie de efort consistent și de susținere politică.

Citeste mai mult →