Poveste urbană (Comentarii pe un document oficial) sau cum să te pricopsești cu ceva mai scump decât ai pierdut?

Povestirea se începe cu a. 2012, când Consiliul Municipal îi transmite în arendă firmei “Ago Dacia” S.A. un teren cu suprafața de 0,3496 ha pentru exploatarea blocului de locuit, cu adresa bd. Dimitrie Cantemir 5/5. Așa rezultă din anexa nr.2 la Decizia Consiliului Municipal Chișinău 6/27-7 din 19.12.2016. Tot din această anexă se vede și suprafața care se exclude de la contractul respectiv de arenda – 0,0951 ha. [1]

Vedem în registrul de arendă funciară publicat[2]înregistrarea unui contract de arendă pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala, cu următoarele înscrieri:

Numărul contractului – 6037/2012

Întreprindere – AGO-DACIA S.A.

Data încheierii – 12,12,2012

Data expirării – 12.12.2017

Număr decizie Consiliu – 7/27/2

Data aprobării Deciziei – 29.11.2012

Cod cadastral – 100207277

Adresă lot – bul. Cantemir 5/5

Destinație –  Pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala.

Din careva motive pe site-ul primăriei pentru data de 29.11.2012 nu este publicată decizia cu nr. 7/27/2 [3], de aceea informațiile cu privire la această Decizie sunt luate din surse alternative.

Deci, pe suprafața de 9 ari s-a proiectat un obiect (de menire socio-culturală?) și s-a încercat construcția acestuia, cu care n-au fost de acord vecinătățile. Și dacă tot s-au adresat la primărie locatarii blocului 5/5 cu pretenții întemeiate, primăria a găsit de cuviință să interzică lucrările, pe obiectul amplasat cu încălcări ale normativelor (pentru că altfel – sigur nu era sistată această construcție). Așa s-a născut ideea năstrușnică de a aproba decizie de a da în arendă teren mai mare (arendat) în schimbul altui teren arendat, mai mic.

Iată această decizie comentată și va fi povestea noastră, e un fel de traducere. Se citește în felul următor: textul original al deciziei – cu cursiv, cu bold–decizia povestita pe înțelesul nostru, a orășenilor, pe care autoritățile îi au de „mai puțin înțelepți”.

Decizia 6/27-7 19 decembrie 2016 Cu privire la darea în arendă a unui lot de pământ din Calea Ieșilor în schimbul lotului arendat din bul. Dimitrie Cantemir 5/5 al firmei Ago Dacia S.A. Decizia cu privire la corectarea unei greșeli urbanistice comise de Consiliu și funcționari, dar îndreptată pe contul orașului.

Având în vedere procesul-verbal din 10.06.2013 de examinare pe teren a pretențiilor locatarilor blocului de locuințe din bd. D. Cantemir, 5/5, adresate Primăriei municipiului Chișinău despre construcția pe terenul arendat de către Firma “AGO-DACIA” S. A.  a unui obiectiv de menire social-culturală, demersurile nr. 176 din 16.07.2013, nr. 238 din 11.10.2013 și 259 din 30.10.2013,Având în vedere, că s-au examinat adresările locatarilor despre încălcările comise la amplasarea obiectivului de menire social-culturală pe terenul arendat de către Firma “AGO-DACIA” S. A. , luând în considerație avertizările locatarilor că nu vor ceda, pentru că le-a ajuns cuțitul la os; Având în vedere și ieșirea la fața locului, prin care s-au constatat toate încălcările descrise de către locatari, ba încă și au mai fost constatate și altele

soluția urbanistică,soluția urbanistică, care vine să înlocuiască documentațiile urbanistice stabilite conform reglementărilor și să argumenteze orice amplasare cu setare de profituri doar în folosul beneficiarului, nu și a orașului pentru serviciul căruia sunt angajați,

extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277,extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277, care demonstrază cât de minuscul este terenul, pe care proiectantul face piruiete ca să tixească o clădire ne la locul ei și jonglează cu suprafețe și noțiuni pentru a ameți vigilența vecinătăților (și trebuie să recunoaștem, că de obicei, le reușește)

contractul de arendă nr. 6037/2012 din 12.12.2012, contractul de arendă pe un termen de 5 ani, dar cu pretenții de realizare a unei construcții capitale, fără a da răspuns la întrebarea – cum va elibera Firma terenul, dacă, printr-o minune, Consiliul local nu va mai considera oportun să prelungească acest contract de arendă? E o întrebare retorică, deoarece asta e o modă la Chișinău să faci daruri din contul municipiului, folosind schema arenda-construcție-privatizare la preț normativ. Și scopul arendei – realizarea obiectivului de menire social-culturală – doar atît!

certificatul de urbanism nr. 02/10 din 13.01.2013, interesant, aici a fost schimbat tipul  de obiect din socio-cultural în locativ? Se poate concretiza suplimentar, după ce avem acces la acest document. De fapt, despre certificatele de urbanism la Chișinău se pot scrie povești dedicate, pentru fiecare în parte, atât de artistice sunt aceste documente oficiale.

raportul de evaluare nr. 0000852 din 20.09.2013 Luînd în calcul raportul de evaluare care sigur nu apără interesul municipalității

și cheltuielile privind investițiile effectuate de S.A   “AGO-DACIA” la proiectarea și construcția obiectivului de menire social din bd. Dimitrie Cantemir, Wow! Cheltuielile agentului economic se iau în considerație. Trebuie să recunoaștem corectitudinea cu care tratează municipalitatea agenții economici care investesc, că doar orașul trebuie să se dezvolte! Și e nevoie de investiții! Mantra aceasta se pronunță ca o vrajă de fiecare data când funcționarii fac un “next cacao”. Și dacă s-a ajuns la concluzia, că autoritățile au încurajat aceste investiții prin deciziile aprobate fraudulos, greșelile nu se repară din contul funcționarilor-semnatari de decizii/dispoziții/certificate/avizări/coordonări/argumentări urbanistice. Greșelile se corectează din contul orașului. Nu se dau bani direct, că nici nu se urmărește asta. Terenul este ceea ce contează, adică – faceți ce vreți, dar mie să-mi dați teren , că doar am investit în proiectare, lucrări, asta costă. Și n-are nici o importanță că din start era clar pentru investitor că deciziile de atribuire în arendă pot fi anulate din motivul ilegalității acestora. Cu cât mai mulți bani bagi în proiect și cu cât mai repede, cu atât mai mare șansa să rupi de la municipalitate un teren mai gras ca recompense pentru prostiile funcționarilor.

în temeiul Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997  “Privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pământului, Legii 354-XV din 28.10.2004 ” “Cu privire la formarea bunurilor imobile”,

art. 9 (2) lit H) din Legea nr. 121 din 4.05.2007  “Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”,Din toată lista de competențe cu administrarea proprietății publice (asta e specificat în articol), în cazul dat – terenurile – autoritatea își alege varianta de arendă, pentru că schema aceasta este mai interesantă, și pentru că în ruptul capului nu se dorește vînzarea terenurilor la licitație.

art. 41, 42, și 46 din Codul funciar,La aceste articole se face referire pentru a se puncta asupra competenței autorităților locale de a da în arendă terenuri. Ceea ce se omite e, că art. 41 face trimitere și la Legea cu privire la arendă (Legea cu privire la arendă în agricultură – e denumirea actuală) pentru reglementarea relațiilor de arendă. Și această lege clarifică foarte bine la care terenuri se referă – doar terenurile și bunurile agricole.  Anume această lege face descifrarea contractelor de arendă, inclusiv a acțiunilor la exirarea contractului de arendă – arendașul este obligat să restituie bunurile în starea în care le-a primit. E logic – după strângerea roadei terenul se eliberează și se transmite înapoi proprietarului. Dar în cazul construcției capitale? Asta uită definitiv Consiliul la aprobarea deciziei.(Ceva mai detaliat la acest subiect – aici [4])

 art. 825, 911-922 din Codul Civil,art. 825 – Prin acest articol se argumentează cumva compensarea diferenței de valoare? Asta pentru că există un motiv: Firma a cheltuit bani (manifestarea jălii față de investitor a fost descrisă mai sus) deci municipalitatea (noi) trebuie să-i compenseze diferența de valoare a bunurilor ce se schimbă. Și să efectueze transmitere reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor vizate în contractul de schimb. E dispoziția articolului 823 din capitolul II din secțiunea a 9 al Codului Civil “Schimbul”. Asta e ceea ce uită juriștii primăriei să clarifice – ce schimbă primăria?  Desigur, e mai ușor să rupi un articol, fără să vezi ce e specificat în alte articole, e mai ușor să faci matrapazlâcurile. 911-922. Aici, chiar expres este prevăzut cine sunt părțile contractului de arendă “proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.” Deci – terenuri agricole, nimic altceva!

art. 14 (2) lit b) – lit e), art. 19 (4) din Legea nr. 436-XVI din 28.12. 2006  “Privind administrația publică locală”, Consiliul municipal Chișinău DECIDE:

  1. Se dă în arendă un teren cu suprafață de 0,1909 pe Calea Ieșilor în locul terenului pe care AGO-DACIA n-a reușit să-și realizeze proiectul pe suprafața de 0, 0951 ha. Și se va construi un bloc locativ, dar nu construcție socio-culturală.
  2. Se operează modificări în decizia anterioară, prin care nu se retrage tot terenul, pentru că nu este nici nevoie și nici posibil. Pentru că e un teren aferent construcției existente, că doar n-o sa-l smulga de sub casă! În plus – asta cu blocurile locative mai vechi primăariea are ce are, doar acolo s-au redus suprafețele terenului aferent până la amprenta la sol a casei. Aici e altă treaba. E măria sa – investitorul! (Să nu se înțeleagă greșit – autorul nu este împotriva ca terenurile aferente blocurilor locative să existe în varianta lor proiectată). Deci – din 0, 4447 ha rămân 0,3496, asta e schimbarea.
  3. Aici beneficiarul primește obligații tehnice, să facă înregistrări, contracte, proiect, să obțină autorizații și, Bingo!, să mai și amenajeze un teren adiacent pe lângă cel arendat. Și-a lăsat, cumva autoritatea vre-o portiță pentru aprobarea unei construcții cu tentaculele de infrastructură pe terenuri invecinate? Că și asta e o practică obișnuită în Chișinău. Să calculezi indicii urbanistici reieșind din terenurile-himeră, care nu sunt parte a lotului, dar stau așa, întâmplător în vecinătatea imediată a acestui lot.
  4. 6. 7. 8. – rutină.

Nu e un caz izolat – e o situație comună pentru mai multe Decizii. După aceste decizii mai izvorăsc și alte Dispoziții scrise parcă de mâca Frăsâna, dar asta nu contează. Dpă ce sunt defrișați copacii, se mai și chieltuie și alți bani de către investitor nu se mai mai apucă nimeni să corecteze toate operele autorităților, nu e nici simplu, nici ieftin și nici nu are cine.

Poate ar trebui comentate și aceste două documente, sigur ar fi interesant, cum se forțează unele lucruri:

public_publications_21275492_md_134_d public_publications_21347492_md_144_d

public_publications_21347492_md_144_d

[1]https://chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=408&id=17238&t=%2FConsiliul%2FActivitatea-Consiliului%2FDecizii-CMC%2FDecizia-nr-627-7-din-19-decembrie-2016-Cu-privire-la-darea-in-arenda-a-unui-lot-de-pamant-din-Calea-Ieilor-in-schimbul-lotului-arendat-din-bd-D-Cantemir-55-al-Firmei-AGO-DACIA-SA%2F&fbclid=IwAR2sdnn4C2YNG-HoKuaZ1oTVXX05JB6HznQiUaOZi1-foppvikdF6jOBoGM

 

[2]https://www.scribd.com/doc/315135005/Arenda-funciară

 

[3]https://chisinau.md/libt.php?l=ro&idc=408&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/&year=2012

 

[4]//svetlana.dogotaru.net/dezvoltare-urbana/arenda-terenului-pentru-constructii-a-fi-sau-a-nu-fi/

 

Citeste mai mult →

Arendă terenului pentru construcții – A fi sau a nu fi?!

 

Decizie a Consiliului Municipal de transmitere în arendă a unui lot de teren pentru construcție – situație controversată care continuă de ani de zile și se pare că toți sunt satisfăcuți de felul cum se gestionează terenurile în municipiu. Doar că conflictele nu se mai termină și fondul municipal de terenuri se tot subțiază, fără a aduce careva profituri nici financiare nici sociale. De ce asemenea decizii se poziționează aproape pe la limita legalității? De ce Consiliul nu utilizează alte forme de atribuire a terenurilor pentru construcții?

Întrebări, pe care și le pun mulți, mai ales când apar conflictele între locatarii  în curțile cărora se  transmit cu titlu arendă terenuri pentru construcții. Este straniu să fie transmis un teren pentru construcții printr-un contract de arendare care, de fapt, este prevăzut pentru terenurile agricole și utilaje agricole. Cât de corect este să  fie folosită o formă nespecifică de contract pentru folosirea terenului în scopul realizării obiectivului de construcții care, în mod sigur, după expirarea termenului contractului nu va putea fi înlăturat de pe teren, fără a fi distrus? Cum vede rezolvarea problemei autoritatea locală? Se prezumă, din start, că acest teren va privatizat de arendași îndată ce vor fi începute lucrările de construcție, adică la un preț normativ, mult sub preț de piață? Acesta este scopul adevărat, să evite procesul de vânzare la licitație a terenului, ca să diminueze prețul real al terenului? Și care ar fi interesul Consiliului să aprobe astfel de decizii? Sau doar a unor consilieri? Consilierii înțeleg oare că aduc atingere interesului general, cu prejudicii substanțiale bugetului și comunității?

Cred că este nevoie de clarificări pentru a facilita unele răspunsuri la aceste întrebări, a se vedea mai jos câteva secvențe din legislație, referitor la contractele de arendă.

Mai întâii, crâmpeie din teorie:

Contractul de arendă – varietate a contractului de locațiune – este un contract prin care una dintre părți – numită arendator – transmite celeilalte părți – numită arendaș – bunuri agricole în vederea exploatării pe o durată determinată și în schimbul unui preț – numit arenda – stabilite de părți.

Contractul de arendare poartă caracteristicile regimului juridic al unui contract civil încheiat pentru satisfacerea intereselor specifice legate de exploatarea bunurilor agricole și de obținere a contraprestației echivalente acestei exploatări. În toate cazurile, pentru a fi în prezența unui contract de arendare, bunurile menționate trebuie să fie destinate exploatării (producției) agricole de către arendaș.  Concluzia care se impune cu necesitate este ca dreptul de folosinta al arendașului nu este unul real, ci un simplu drept de creanta care se realizeaza prin intermediul arendatorului (locatorului), desi se exercita asupra unui lucru presupunând, deci, „contactul material cu respectivul lucru”.[1]

Ce găsim în legislație:

Codul Civilstabilește obiectul contractului de arendă – exploatarea terenurilor și a bunurilor agricole. Articolul 911(1)[2]“Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.”

Comentariile la Codul Civil[3]explică prevederile Codului în ceea ce privește contractul de arendă, punctând pe esența contractului anume în reglementarea transmiterii în scopul exploatării temporare a unui teren și bunuri agricole. Deosebirea față de contractual de locațiune (contractual de arendă fiind văzut ca o particularitate a contractelor de locațiune) constă anume în transmiterea bunului nu numai în posesiune și folosință, dar pentru exploatarea. Exploatarea presupune față de obiectul contractului a tuturor operațiunilor pentru posesie, folosire,  prelucrare, îmbunătățire și altele, care sunt necesare pentru obținerea unui fruct – scopul final al acestui contract. (Fructul a se vedea comentarii pentru art. 299 Cod Civil).

Codul funciar[4]face referire la contractile de arendă doar la capitolul V Terenurile cu destinație agricolă. Doar în acest capitol se specifică condițiile de arendă și se înscriu atribuțiile specifice pentru acest tip de relații (art. 41 Arendarea terenurilor).

Legea cu privire la arendă în agricultură[5]face descifrarea a tot ce este contract de arendă în agricultură, unde, la expirarea termenului de arendă se prevede obligația arendașului de a restitui bunurile în starea care le-a primit.

Art. 127 (1) “La expirarea termenului contractului de arendă a bunurilor agricole, altele decâtterenurile, arendaşul este obligat să le restituie arendatorului în starea în care le-a preluat, ţinîndu-se cont de gradul de uzură.”

Cum e și de înțeles, alte scopuri decît posesiunea și folosința bunurilor agricole în acest act legislative nu se gășete nimic.

Superficia.Acest drept real asupra unui teren permite executarea lucrărilor de construcții. Art. 443, Cod Civil, prevede: (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.

Asupra dreptului de superficie se aplică regulile dreptului de proprietate, este posibil stabilirea unui termen rezonabil si sunt clarificate aspectele legale privind construcțiile realizare, redevențele și alte momente specific.

Aici ar putea autoritatea să caută răspunsuri pentru situțiile în care se decide atribuire de teren, fără a apela, din diferite considerente la vânzarea acestuia.

Și autoritățile și beneficiarii ar trebui să verifice contractile de asociere în diferite societăți civile, în baza contractelor de arendă, s-ar putea și pe acest strat de relații să nu fie totul chiar perfect. Citeste mai mult →

Inițiativele frumoase ale proiectului PNUD în Chișinău

Sursa foto: https://www.architonic.com/en/product/artemide-architectural-solar-tree/1193951

Instalarea în spațiile publlice ale orașului a palmierilor solari “solar palm tree” ne conduce la ideea că putem și noi trăi ca în Dubai, cu servicii inteligente și cu instalații economice din punct de vedere energetic. Totul bine și frumos, cu atât mai mult, că reprezentanții proiectului au dat asigurări că toate acțiunile preconizate vor fi consultate cu comunitatea și se va ține cont de părerile expuse în cadrul consultațiilor, va fi o deschidere maximală a activităților. Pe acest subiect s-au axat propunerile echipei foarte mici de invitați la o consultare pe acest subiect, ținută la data de 5 noiembrie 2018 de către Unitatea de Inovație din cadrul PNUD Moldova[ https://www.facebook.com/greencitymoldova/photos/a.513425775489890/1153099168189211/?type=3&theater]. Un aspect important privind accentul pe consultări urmează a fi clarificat pentru asigurarea unui succes al acțiunilor propuse.

Recomandările noastre referitor la alegerea locurilor de instalare a palmierilor solari a fost să se organizeze consultări cu respectarea procedurilor legale, ceea ce nu este o problemă pentru un proiect UNDP, MiLab are suficientă capacitate să susțină acest proces calitativ. S-a discutat și despre schimbarea accentului care să fie pus pe spațiul public, ca element funcțional integrat într-un context existent al unui spațiu mai mare urban. E binevenit un concurs de proiecte a amenajării spațiului public, în care va fi utilizat un element multifuncțional ”solar palm tree” (cu acces gratuit la wi-fi, cu sursă de încărcat diferite device-uri, loc de odihnă, panou informațional, s.a.) – anume în acest mod ar fi o abordare competentă pentru realizarea ideii de palmieri solari. O idee bună trebuie să beneficieze și de o implementare pe măsură, altfel riscul insuccesului rămâne a fi unul major. Avem suficiente exemple în Chișinău când se profanează ideile bune, demotivând în continuare orice acțiuni pe aceste teme, orășenii își pierd încrederea și nu mai susțin astfel de proiecte.

Personal, percep orice consultare/eveniment la care particip ca un angajament, fie și nu prea consistent, dar care te obligă să urmăreși ce se întâmplă în continuare, după ce te-ai dat cu parerea. Dedici timp, te implici – respectiv te interesează și să fie cu folos implicarea pe care o ai, să fie utilă părerea și să se îmbunătățească lucrurile. Pe această cale încerc și să mă disociez de consultările ”de bifă” în care sunt atrasă uneori. Contez foarte mult pe competența echipelor PNUD, care vor ști să valorifice la cel mai înalt nivel segmentul de transparență decizională cu respectarea procedurilor legale, asigurând și o scalabilitate proiectelor-pilot, pe care și le propun spre realizare. Succese ii dorim echipei dar și nouă, orășenilor, pentru că cheia succesului este în valoarea lucrului integrat și sinergia puterilor membrilor comunității. Invitația pentru vineri, la primăria mun. Chișinău cu îndemnul de a participa la alegerea împreună a locului unde vor fi instalați arbobrii solari[ https://www.facebook.com/PNUDMoldova/photos/a.191297437606739/1899840966752369/?type=3&theater ] arată să fie unul pe potrivă de a anunța un concurs de proiecte. O schită-proiect de spațiu public (poate fi și un PUD), instalarea palmierilor solari consitituind unul din elementele spațiului, dar cu soluțiile de proiect dezvoltate conform rigorilor urbanistice. Există comunitate de profesioniști, dar și studenții pot participa, exemplul concursului organizat de Ambasada Franței a demonstrat acest lucru. Diferența e în faptul, că acum există și finanțare pentru realizare, fapt extrem de motivant pentru potențialii participanți, care au posibilitatea să-și vadă realizată lucrarea de concurs. Deci – Concurs de proiect urbanistic! Citeste mai mult →

Plan Urbanistic Zonal în volum redus – găselnița șmecherilor în Chișinău.

Încă o consultare publică anunțată pentru PUZ Chișinău[1], în perimetrul străzii Gării – str. Odesa – str. Fântânilor – str. Iu. Gagarin. E o necesitate să fie dezvoltată această zonă, cred că nu pune nimeni la îndoială că orașul are nevoie de investiții calitative – deci elaborarea unui PUZ pentru zona respectivă e un lucru pozitiv. E de laudă și faptul, că se încearcă organizarea procesului de consultare. Lauda – până aici. Mai departe – puțină critică constructivă, adresând doar 2 întrebări.

Citeste mai mult →

Impresii de la o lansare de proect (Transparența – cheia succesului)

E bine că mai finațează cineva activități care să susțină procesul de dezvoltare a or. Chișinău. E foarte bine, că se implică organizații puternice, precum BERD. Asta poate însemna calitate în expertiza livrată comunității. De data aceasta – în procesul de planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde (Green City Action Plan – GCAP). Experiența acumulată în cadrul Programului BERD ”Orașe Verzi”, în Yerevan, Tbilisi, Tirana ne permite să putem conta pe un suport consistent în dezvoltarea unor proiecte declanșatoare, care vor putea fi locomotiva unor schimbări pozitive în Chișinău.
La Reuniunea de lansare a proiectului a fost prezentată echipa de implementare, descrisă metodologia și procesul GCAP, cu punctarea activităților cheie și a livrabilelor, organizarea instituțională, viziunea asupra procesului de aprobare a planurilor de acțiuni elaborate, etapele proiectului, pecum și eventualele riscuri și mitigarea acestora. S-a efectuat chiar și un exercițiu de identificare și prioritizare a prorvocărilor majore în diferite domenii (doar exercițiu, nu a fost o ședința a gupului de dezvoltare strategică a primăriei).
Totul pare a fi gândit bine și le dorim succese echipei proiectului în implementare și în atingerea scopurilor propuse.
Totuși, pe lîngă optimismul unei lansări un lucru ar mai de menționat: toată activitateea experților poate fi redusă la încă o strategie scrisă și trecută la coș, dacă nu va exista dedicație din partea partenerului principal – Primăria Municipiului Chișinău. Nu mă refer la partea de ”cuvinte de salut, fotografii frumoase și strângere de mâni”, dar la o organizare competentă a procesului deecizional, prin asigurarea unor proceduri legale de consultare și acces al publicului în toate etapele de luare a deciziilor, de la inițiere a unor elaborări de planuri până la finalitatea acestora – aprobarea de către Consiliul Municipal.
De ce a apărut necesitatea să vorbim despre aceasta? Ppentru că încrederea locuitorilor orașului în structurile administrației publice este la pământ și această neîncredere se extinde și asupra unor proiecte finațate din diferite fonduri, cauza fiind Citeste mai mult →

Codul urbanismului – intre necesitate si moda – 6

La 6 iunie, 2018, Grupul de lucru privind examinarea proiectului Codului Urbanismului și Construcțiilor din cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului RM a organizat consultări publice pe marginea proiectului de document. Fără a fi anunțate în termeni legali și fără a da publicității documentele supuse consultării publice, în rezultat – ședința s-a amânat. Pentru că sunt de părere că acest document nu poate fi îmbunătățit redactînd doar articole și, mai ales, în modul heirupist, cum se doreșe – spun ce am de spus aici. Concretizare – părerea este despre partea de urbanism.

Frivolitatea cu care s-au adunat articolele în documentul intitulat CODUL URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR demonstrează încă odată lipsa de capacitate a urbaniștilor din minister de a elabora legi, chiar dacă au la dispoziție consultanță calitativă. Din propunerile consultanților, care au lucrat în cadrul proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) nu prea s-a luat în considerație mare lucru. Posibil că a fost ceva mai complicat să fie citite și implementate aceste propuneri în cadrul scrierii proiectului de document. Pentru că propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

În timp ce recomandările se referă la trecerea de la planificare clasică spre planificare strategică, cu operaționalizarea urbanismului, autorii s-au axat doar pe propunerile de elaborare a schemelor și a planurilor urbanistice, lăsând fără atenție anume partea cu prevederile responsabile pentru implementarea sarcinilor asumate în documentele de planificare aprobate.

Relaționarea la documentele conexe, care influențează în mod direct activitatea de urbanism este ignorată. În proiectul Codului câte ceva se punctează, dar foarte vag, cu trimitere la legislație la modul general, cu referire la unele organe centrale de specialitate care vor decide ulterior cum se va proceda… Se evită a clarifica situațiile în care prevederile Codului vin în contradicție directă cu normele din alte legi (legi și alte acte normative care sunt foarte multe, ex. legislația de mediu, protecție a patrimoniului, funciară, civilă, administrația publică…fiscală, penală), dar și terminologia este foarte diferită, nu s-a lucrat deloc la acest subiect. Toate acestea nu aduc clarificări, dar încarcă procesul cu neclarități mai multe decât există în prezent.

La capitolul ”Răspunderea” – cum a fost haos, așa și a migrat în Cod – tot haos. Asta înseamnă că controlul de stat asupra activității de urbanism pus în sarcina Agenției pentru Supraveghere Tehnică în Construcții (ASTC) va fi efectuat defectuos, pentru că Citeste mai mult →

Avem și noi vigoare să ne facem spațiile publice ca în Olanda?

Încerc și eu să fiu vizionar, acum e la modă.

Foto din Maior’s guide – link

 

Anticipând o vizită a unui guru recunoscut la nivel mondial în proectarea spațiului urban, cum este Jan Gehl, ne punem o întrebare firească – dar la noi în Chișinău ar fi oare posibil să avem rezultate, dacă aplicăm ceva lecții învățate?

DA.

E posibil. Cu toate problemele pe care le are orașul, chiar dacă s-a pierdut mult din teritoriul public, chiar dacă s-au îngustat străzi, s-au băgat parcări pe trotuare, s-au amplasat obiecte pe parcele, fără ca să mai fie și loc pentru infrastructura proprie a acestor obiecte, chiar dacă s-a tocat mult și fără rost din resursele bugetare…cu toate acestea – este posibil. E doar să ne dorim acest lucru.

Motorul oricăror schimbări este dorința. Dorința de a trăi comfortabil, de a avea servicii publice calitative, de a avea un spațiu prietenos, o mobilitate acceptabilă, locuri potrivite unde orășenii se pot întâlni, discuta, … mediul fiind securizat și salubrizat. Străzi, unde pot merge pe jos copii, bătrânii – toți, unde ai plăcerea să te oprești, să vizitezi obiecte de artă și cultură, să iei masa cu prietenii, partenerii. Străzi care nu ne alungă, nu ne sperie, spații unde localurile nu te jecmănesc ca să-ți dai tot salariul pe o gustare, unde ești invitat să mai vii și să faci asta permanent.

Dacă ne uităm la orașele în care au existat intervenții de „aducere la scara umană”, vedem, că conceptul nu s-a dezvotat pe un spațiu viran, unde să se ia totul de la zero și să se facă totul din nou. Dimpotrivă deciziile de îmbunătățire a spațiilor urbane, de a le face mai prietenoase și comfortabile vin exact din supraîncărcarea acestor orașe. Supraîncărcarea cu construcții, transport, parcări – totul, care, la un moment dat se transformă dintr-un boom economic care aduce bunăstare – în opusul comodității –  totul se supraconcentrează și produce colaps în loc de îmbunătățire. De aici s-a pornit necesitatea de a revedea strategiile de dezvoltare.

Deciziile de revenire la o scară umană se pliază pe situațiile existente în marile orașe, unde transportul a blocat totul, unde părea că nu mai există cale de a mări capacitatea străzilor, congestionarea atingînd cote maxime, incomparabile cu or. Chișinău.

Si experiența demonsrează că este posibil. Cum? Analizînd, calculănd, prioritizînd. Și cu implicarea maximă a autorităților și a comunității într-un proces deschis și continuu.

Sună paradoxal, dar în Chișinău poate fi mai simplu decăt în New York, Pittsburgh, Denver, Lexington, San Francisco, St. Paul sau Copenhagen (orașele care sunt date ca și exemplu de studiu de caz  în “Ghidul primarului pentru viața publică”[1] ). DORINȚA. Asta e cea ce Citeste mai mult →

Monumentele de la care a rămas doar denumirea…

foto de pe monument.sit.md

Cam stranie susținerea excluderii acestor două obiective din lista monumentelor (clădiri situate pe str. București nr. 71 şi str. Serghei Lazo nr. 12) de către directorul Agenției de protecție a monumentelor, pe motiv, ca ele vor fi demolate și construite la fel exact cum au fost… În primul rind, mai degrabă s-ar putea să nu creadă nimeni că clădirea va fi construită cum a fost, în al doilea rind, pentru ca să faci așa ceva nu este nevoie să excluzi monumentul din listă.

Se pare, că totuși acolo se dorește a construi o clădire “Bloc locativ S+P+5E pe trenul cu statut de protectie, adresa – str. București 71” (Schiță de proiect prezentată de Victor Sava la Sedința Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr. 1 din 23 ianuarie 2014, unde i-a fost refuzată aprobarea), dar nu o reconstrucție a monumentului în aceiași formă. Putem vedea propunerea la Subiectul 10, aici: http://mecc.gov.md/sites/default/files/01_sedinta_cnmi_nr._1_din_23.01.2014.pdf

Și raportorul? Ce-i cu disperarea aceasta, să ieși și să împingi un proiect tâmpit, fără măcar să fii și tu sigur că poți să aduci măcar un dram de argumente în folosul propunerii? Pe cine amăgim?

De data asta consiliul a respins, dar sigur tupeul nu are margini și se vor repeta tentativele de a exclude aceste clădiri din lista monumentelor, pentru că motivul principal e terenul, cu care vrea cineva să se pricopsească. Desigur că promotorii acestor idei nu vor accepta să fie învinuți de influențe mai puțin ortodoxe. Ei vor povesti că nu există finanțări bugetare pentru reparații/reconstrucții, multe altele, vor stărui să pară că soluționează problemele orașului, dar…

Stimați consilieri, puneți cîteva întrebării raportorilor și subdiviziunilor responsabile:

  1. Solicitați raportul direcțiilor de profil pe problema – Cum se respectă Legea 1530 din 22.06.1993 Privind ocrotirea monumentelor în Chișinău, și în mod concret – cine monitorizează starea monumentelor și schimbarea proprietarilor acestor obiecte.
  2. Concret pe aceste monumente – Cînd au fost îndeplinite ultima data lucrări de reparații, măcar și curente. (art. 13 din legea 1350 spune clar, că deținătorii monumentelor cu orice titlu juridic sunt obligați să ia măsuri ce asigură protecţia şi paza monumentelor prin punere în adăpost şi supraveghere a lor…și încă multe altele)
  3. La Agenția pentru Protecție și Restaurare a Monumentelor – să se facă interpelare pentru a afla – 1) câte procese verbale au fost întocmite cum a fost și sancționat proprietarul pentru că nu întreține adecvat monumentul pe care îl are în proprietate (asta pentru că art. 161 din legea 1530 spune că verificarea respectării de către deținătorii cu orice titlu juridic ai acestor monumente a legislației în domeniul ocrotirii monumentelor sînt asigurate de către Agenția pentru Protecție și Restaurare a Monumentelor)[1].
  4. Direcția juridică să clarifice și să raporteze: 2) Care e mecanismul de declanșare a procedurii de confiscare pentru nerespectarea prevederilor art. 13 al legii 1350 (art. 58 spune al acestei legi spune următoarele: (1) Nerespectarea prevederilor articolului 13 atrage după sine retragerea dreptului de posesiune, proprietate sau folosinţă sau evacuarea monumentelor în modul stabilit de lege.(2) În cazurile prevăzute de legislaţie, monumentele pot fi confiscate în baza deciziei instanţei de judecată competente)
  5. Cîte programe au fost elaborate și propuse pentru aprobare în acest domeniu, care ar pune la dispoziție resurse limitate ale bugetului pentru motivarea proprietarilor particulari să mențină acestor clădiri starea lor, în conformitate cu prevederile legale.
  6. Dacă consiliul nu va pune aceste întrebări și va accepta excluderea clădirilor din Registrul monumentelor doar în baza bolboroselilor și a boscorodelelor, atunci să fie clar, că consilierii sunt adevărații devoraotri ai patrimoniului, chiar dacă kilerii urbanistici sunt șmecherii de la care vine intițiativa acestor lucruri. Mânuțile cele care votează – puterea e în ele. Lucrurile se vor schimba, cînd fiecare își va îndeplini funcțiile pentru care este angajat, simplu, fără a face mare filosofie, dar insistent și permanent.
  7. Primarul – să solicite de la beneficiar raport privind măsurile pentru protecția monumentului, pe care le-a îndeplinit pe perioada de deținere a imobilului în proprietate, dar printr-un demers de la Agenția pentru Protecție și Restaurare a Monumentelor  – informații despre controalele efectuate și măsurile de sancționare a proprietarului pentru nerespectarea legislației în domeniul protecției monumentelor. Această obligație a primarului se fundamentează pe art. 15, legea 1530.

 p.s. Nici măcar nu vreau să afirm, că Registrul nu trebuie modificat. Poate că e și rațional să fie efectuate careva modificări. Doar că modificările în asemenea domenii nu trebuie să vină de la valeții rapturilor de terenuri, care își aleg monumentele-jertfă acolo unde le dorește rînza să mai facă un jaf.

Proiectul de decizie – aici: Citeste mai mult →

Ceva nou sub soarele municipal.

Ceva nou sub soarele municipal 🙂
Consultarea publicului în problema încălcării autorizațeiei de construire. Interesant, care e sensul consultărilor anunțate, din moment ce în dispoziția de organizare a consultărilor se menționează că construția se realizează cu abatere de la proiect, în plus – s-a demolat un monument. S-au pus într-o oală și reconstrucția cu încălcări și construcția unui obiectiv nou și un PUZ, totul într-o dispoziție scrisă într-un mod cu totul liber de orice legătură cu procedurile legale și neatinsă de condeiul juriștilor din primărie. S-au speriat iar de mandatul judecătoresc la care fac trimitere și au hotărît măcar cu popooprul să țină sfat.
Concret, care proiect de decizie dorește APL să-l supună consultărilor? Un PUZ al zonei? O decizie de atribuire a terenului pentru amplasarea obiectivului de construcție?
Sau poate dorește autoritatea să-i întrebe pe locuitorii orașului cum să procedeze în cazul încălcării condițiilor din autorizația de construire? Dar ce, nu există legislație, nu există organe de control, au adormit toți și acum orășenii vor ieși și se vor antrena în discuții despre necesitate de dezvoltare a zonei?
E cam deșănțată procedura organizată, care sigur are rolul de validare a unor decizii deja aprobate verbal prin cabinete sau prin coridoare.

Citeste mai mult →

Dreptul de proprietate nu este chiar sfînt! Codul urbanismului – intre necesitate si moda – 4

Din nou despre proiectul Codului. Cum se rezolvă problemele de reglementare a relațiilor sociale din sfera administrației publice în domeniul urbanismului împreună cu alte ramuri de drept public și privat. Pentru a puncta situațiile care urmau să-și gasească explicații clare în procesul de codificare a dreptului urbanismului putem să stăm cu ochii pe activitatea autorităților municipal în Chișinău pe partea de decizii ce vizează ocuparea terenurilor cu construcții. Este foarte caracteristic în sensul exemplificării cum autoritățile stiu să se încîlcească în a-și înțelege corect obligațiile și în argumentările “specifice” a propriei incapacități de a sluji interesului public.

Citeste mai mult →