Continuăm să ne dăm cu părerea. Pentru că e critică situația în Chișinău. Și pentru că lumea vrea ca instrumentele aprobate de Parlament să rezolve problema, dar să n-o amâne. Și pentru că există modalități de a impune respectarea legislației, că acolo este problema – la nerespectarea legislației.
Pentru cei care pretind că nu este posibil să tragi la răspundere – ar fi bine să nu se mai trudească să stea în Parlament, acolo e locul unde să rezolvi problemele, nu să povestești că nu poți.
Pun aceste raportări aici, ca să nu se piardă din esența celor spuse, poate într-o zi cineva va lua în considerație propunerile, pe care le tot aducem în calitate de membri ai societății civile, cu speranța că autoritățile care dețin competențe vor porni activități sistemice și vor reuși să schimbe situația în oraș.
Proectul de audieri publice pentru Chișinău face parte din activitățile IPRE pe sectorul de intervenție Reforma administrației publice, care a lansat mai multe propuneri de politici publice pe diferite domenii de activitate ale autoritățile APL. Aceasta este a 10 audiere publică pentru Chișinău.
E a doua participare în proiectele IPRE, cu de opinie de co-expert pe cercetările elaborate de către Victor Chironda, prima fiind pe reforma DGAURF a consiliului municipal Chișinău.
E o abordare sumară să scrii politici fără ca să fie implicate autorități responsabile de acest segment de activitate și fără a asigura o procedură de consultare, conform cu legislația. Dar, dat fiind faptul, că nu se întâmplă pe acest subiect nimic în direcțiile consiliului municipal, e bine că se fac cercetări și se discută. În rezultatul efortului depus de către experți vor fi livrate soluții, care pot fi preluate de către autoritățile APL și îmbunătățite, asigurând toate procesele de coordonări, avizări, precum și procedurilor calitative care se încadrează în procesul de acces al publicului la luarea decizizilor importante pentru comuniutăți.
Materialul propus spre discuție de către expert este unul cu elucidarea problemelor din domeniul vizat și cu anumite propuneri care ar veni să îmbunătățească situația cu mobilitatea în mun. Chișinău.
Autorul accentuează abordarea modernă de planificare a modalității, cu accent pe complexitate și procese integraratoare, planificare efectuată de echipe interdisciplinare, cu utilizarea abordării transparente și participative, cu monitorizarea și evaluarea impactului soluțiilor propuse. Totul orientat pe asigurarea comfortului urban, unde omul este în prim plan, transportul, infrastructura, serviciile fiind instrumentele cu care se asigură acest comfort.
Ce e de observat?
Aceleași obiective au fost anunțate de către autoritățile APL, care au venit cu inițiative susținute și pe care locuitorii orașului le tot așteaptă să le vadă. Și să se implice în acest proces. Dar, în afară de anunțuri nu apare nimic în spațiul public și se crează impresia că vom asista din nou la aceași promisiuni sterile ale autorităților, cu documente elaborate pentru sertare, buget valorificat dar fără a fi aprobate și fără utilitate pentru oraș.
Câteva exemple de documente de acest gen:
1.Planul urbanistic zonal centru orașului Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/public/files/planuri/PREZENTAREA_PUZ_FINAL_ro.pdf
2.Schema complexă a transporturilor în mun. Chișinău 2010 https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=619
Putem găsi pe situl primăriei ceva informații privind elaborarea noilor documente PUG și PAT. Consiliul minicipal Chișinău a decis în acest sens, aprobând Decizia nr.4/19 din 21.12.2015 despre elaborarea proiectului privind actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău) https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=408&id=14163&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-419-din-21-decembrie-2015-Despre-elaborarea-proiectului-privind-reactualizarea-PIanului-Urbanistic-General-al-oraului-Chiginau-i-Planului-de-Amenajare-a-Teritoriului-municipiului-Chiinau . Cine se ocupă de aceasta? Singura informația disponibilă ne duce la raportul anual al administrației publice Chișinău pentru anul 2018 [ Dispoziția nr. 119-d din 07 martie 2019 „Cu privire la aprobarea Raportului anual de activitate al administrației publice Chișinău pentru anul 2018” https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=492&id=25652&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-119-d-din-07-martie-2019-Cu-privire-la-aprobarea-Raportului-anual-de-activitate-al-administratiei-publice-Chiinau-pentru-anul-2018/ ], progresul pe lucrarea ”actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și Planul de Amenajare a Teritoriului municipiului Chișinău” fiind de ”executare parțială a lucrărilor”. La concret se menționează executarea de către ÎMP Chișinăuproiect a caietului de sarcini pentru proiectare. Oare acest caiet de sarcini poate fi văzut? Consultat? Aprobat? Se continuă lucrările? Se finanțează? Cine se face responsabil de o asemenea modalitate de lucru, care a dus urbanismul în Chișinău pe o pistă invizibilă, unde parcă toată lumea e în treabă dar în oraș e dezastru? Întrebări la care va trebui să auzim răspunsuri pentru a lua decizii corecte în privința dezvoltării municipiului.
Punem în capul listei documentațiile urbanistice din motiv că PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă) este un document complementar PUG și este foarte important ca strategiile de mobilitate să fie elaborate concomitent cu modificările în planul urbanistic. În acest sens este corectă decizia consiliului municipal să inițieze elaborarea Concepției de dezvoltare a infrastcuturii transportului pentru teritoriul mun. Chișunău, ca și fundamentare pentru aprobarea secțiunii Servicii publice/A.Transport.
Problema e, că și aceste lucrări se elaborează netransparent, în afară de careva ședințe tehnice, care nu au publicat și procese-verbale de la acestea, nu s-au organizat nici un fel de consultări conforme cu legislația. Dar raportarea de progres a lucrării este avansată – grad de finalizare de 59,4% (informația prezentată ca și executare în cadrul lucrărilor ÎMP Chișinăuproiect pe 2018). La moment, că suntem la sfârșitul lunii iunie ar trebui să vedem lucrarea prezentată spre aprobare, deoarece termenul a fost până în mai 2019. Și noi ce vedem? Corect – mai puțin decât nimic.
Și speranța cea mare – elaborarea planului de mobilitate urbană, care a fost anunțat că va fi elaborat cu suportul proiectului ”Orașe verzi durabile pentru Moldova” http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/Moldova-Sustainable-Green-Cities.html. După o ședință de sfat cu poporul organizată de proiect, cu participarea experților internaționali angajați, câteva emisiuni televizate despre importanța momentului, a seriilor de postări efectuate de către echipa primăriei, ajungem să vedem că lucrurile nu se mișcă. Posibil cauza este una de natura inerției de neclintit a autorităților APL, responsabile pentru domeniu, a lipsei de conlucrare cu aceste autorități, a incapacității primarului să-și pună echipele la treabă, dar și a unui dezinteres total al consiliului local.
Consiliul – cel care nu monitorizează și nu cere să fie raportate aceste activități, să fie analizate care sunt cauzele ineficienței și ce se poate întreprinde ca să se îndeplinească sarcinile trasate prin deciziile consiliului, pentru care există responsabili, sunt contractate externalizat servicii, există suport financiar și logistic a organizațiilor donatoare. Nu este clar dacă motivul acestei apatii este lipsă de dorinșă, timp sau incapacitate instituțională.
Am ajuns s-o vedem și pe asta: să aprobi finanțări, să ai bani și să nu poți face nimic cu ei. Poate cineva răspunde la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru?
Și câte ceva de spus pe domeniul organizării serviciului de transport în municipiul Chișinău. Se pare că direcțiile responsabile se opun cu înverșunare organizării acestor servicii conform cu prevederile legii serviciilor publice de gospodărie comunală, care pune anumite responsabilități specifice pe autorități în vederea organizării acestora. Aceste responsabilități se referă nu atât la procurarea de autobuse/troleibuse, cât la procesul de organizare, stabilire a condițiilor și modului de prestare, monitorizare și control. Ar fi bine ca autoritățile să ia în calcul schimbarea sub această optică a abordării de lucru cu transportul public în teritoriul pentru care se fac responsabili și să-și asume responsabilități adevărate. Responsabilități, prin care să asigure mobilitate persoanelor și mărfurilor în măsura în care legea le-a atribuit competențe, dar nu din simpla poziția a valorificării resurselor bugetare.
Referitor la centrul de SmartMobility. E bună propunerea. E bine și să fie înțeles corect conceptul de Smart City, să nu-l înlocuim cu simple digitalizări și senzori, care vor lucra ca un mecanism fără cap. Capul este important. Capul – asta ar însemna planuri, reglemetări, responsabili, standarte de interoperabilitate, management integrat, peste care să fie monitorizare, control, transparenșă și evaluare de impact. Învățăm și noi de la alții, important s-o facem cât mai repede și să avem inteligența să prindem trendul actual al tehnologiilor, să sărim peste anumite etape, care deja își pierd din actualitate prin alte țări.
Mai jos – articolele publicate la aceiași temă, se poate vedea cum așteptările trec în alt statut – lipsă de încredere:
//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari/
//svetlana.dogotaru.net/oras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari-2/
//svetlana.dogotaru.net/plan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate/
//svetlana.dogotaru.net/parere-subiectiva-a-unui-participant-la-atelierul-de-planificare-urbana/ //svetlana.dogotaru.net/779/
//svetlana.dogotaru.net/impresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect/
Moratoriu în loc de rezolvarea efectivă a problemelor de încălcare a legislației. E ca o lene instituțională. Nu rezolvăm azi, azi interzicem, dar peste un an poate vom face și ceva real. Poate trec alegerile și nu mai trebuie făcut… Amânăm luarea deciziilor pentru când? Și de ce amânăm? Oare nu există autorități responsabile pentru decizii coerente ce țin de subiecte clare, din moment ce cauza și încălcările comise sunt la vedere?
sursa foto: http://www.privetsochi.ru
Ce vor face dezvotatorii? E clar ce vor face, vor contesta și vor câștiga în instanșă, pentru că procedurile de anulare și suspendare a actelor administrative sunt altele, decât moratoriile inventate din inerție, pentru că au mai făcut și alții. N-a lucrat nici la alții. N-o să lucreze nici acum.
Două inițiative legislative, cu referire la instituirea moratoriului pe anumite construcții din ogrăzile blocurilor locative în Chișinău și privind modificarea legii 163 (privind autorizarea lucrărilor de construcții), înregistrate sub numerele 49, 50. Pentru acestea – o părere, care sper că va fi cel puțin citită, pentru că scoaterea din context a unor prevederi uneori mai mult încâlcește lucrurile decât rezolvă problemele.
Articolul 3 din legea 163 se referă la lista documentelor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este un document informativ și reglementativ, prin care se aduc la cunoștința solicitantului date privind regimurile de construibilitate a terenului pentru care a fost solicitat (legea 835, privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului). Aceste informații se preiau din documentațiile urbanistice aprobate de către consiliul local, regimul de construibilitate constând din anumiți indicatori urbanistici, cum ar fi POT, CUT, aliniament, ș.a. Niciun acord al coproprietarilor/vecinilor nu poate substitui tot complexul de reglementări, care sunt incluse în regulamentul de urbanism, parte componentă a planului urbanistic. Pentru că sunt importante atât interesele vecinătăților, a orașului, cât și a investitorilor. Acest bilanț al intereselor se asigură prin aprobarea documentațiilor urbanistice de diferite nivele de detaliere.
Anume la elaborarea planurilor urbanistice se asigură accesul publicului la luarea deciziilor, proces reglementat, unde este nevoie să fie organizate consultările publice, cu respectarea tuturor procedurilor, conform legislației în vigoare. Cu perfectarea proceselor-verbale de consultare, cu note informative privind (ne)luarea în considerație a propunerilor din rezultatul consultării, cu tot instrumentariul prevăzut pentru apărarea drepturilor locuitorilor orașului.
Aceeași lege 835 prevede obligația de a supune procedurii de consultare toate planurile urbanistice anterior aprobării acestora.
Decizia privind aprobarea documentației urbanistice (PUG, PUZ) este documentul ce servește ca și temei pentru completarea certificatului de urbanism. O decizie aprobată de către Consiliul Local, de către aleșii, cărora le-au delegat locuitorii orașului să decidă în numele acestora. A locuitorilor din tot orașul, indiferent dacă sunt sau nu cooproprietari a terenurilor învecinate cu obiectul de construție planificat.
Ceea ce se întâmlă în cazurile construcțiilor menționate în nota de fundamentare – sunt încălcări grave ale documentațiilor urbanistice aprobate, sunt încălcări în procedura de aprobare a documentațiilor urbanistice (PUZ), sunt încălcări ale indicatorilor urbanistici pentru terenul destinat amplasării și alte încălcări ale normativelor tehnice (distanțe, înălțimi, norme de insolație, antiincendiare, ș.a.). Anume pe aceste subiecte este necesară intervenție legislativă, care ar opri încălcările. Spre ex., se poate introduce în setul de acte pentru eliberarea autorizației de construire un certificat de calcul al indicatorilor urbanistici, efectuat pe baza proiectului elaborat și relaționat la terenul destinat construcției (format ca bun imobil separat, pentru care s-a depus dovada titlului asupra terenului la momentul obținerii certificatului de urbanism). În așa mod va fi imposibilă manipularea cu indicatorii care se raportează la suprafețe de teren străin.
În ceea ce privește art.3, alin. (1), litera d) – acesta se referă la coproprietatea bunului supus intervenției de dezvoltare, conține altă încărcătură, a unor drepturi asupra imobilului, drepturi reglementate prin codul civil, acestea nu pot fi puse la grămadă cu drepturile vecinilor de a consulta, în cadrul accesului la procesul de luare a deciziilor. Și sigur acordul notarial al vecinilor nu poate substitui respectarea normativelor. Dacă vecinii acceptă să fie încalcate normativele privind distanțele și înălțimile minime, acestea pot fi încălcate?
Modificarea care prevede completarea setului de acte necesar eliberării CU ar fi una bună, pentru a atrage atenția asupra superficiei, ca unică posibilitate de a construi pe teren străin, dar de ce se cere doar această completare? Proprietarii nu trebuie să dovedească dreptul asupra terenului? Ar trebui clarificată și această omisiune din legea 163, pentru a nu lăsa loc de interpretare privind dovada drepturilor asupra terenului supus ulterior lucrărilor de proiectare/construcție.
În afară de aceasta, un element important în toate încălcările îl constituie procedura de formare a bunurilor imobile, ca și teren independent atât în cadrul procesului de atribuire, cât și în cadrul procesului de vânzare cumpărare a terenului aferent construcției existente. E procedura care nu este iubită la primăria Chișinău. Chiar și în proiectul de decizie privind implementarea noilor prevederi ale codului civil se dorește a avea posibilitatea de a opera cu părți de teren, cu definiții amorfe, care dau posibilitatea de manipulare cu suprafețe și cu indicatori. Aici e mult de lucru, la stabilirea granițelor terenurilor, ca și bunuri imobile formate în conformitate cu procedurile legale, precum și cu respectarea legislației privind elaborarea/coordonarea/consultarea aprobarea documentației urbanistice. E mai complicat decât să instiui un moratoriu, dar este corect și eficient.
Referitor la moratoriul asupra autorizării și continuării lucrărilor de construcții în mun. Chișinău, în interitorul cartierului, cu condiționarea distanței între clădirile existente și cele proiectate, lucrurile de asemenea nu sunt chiar atât de liniare. E de înțeles dorința de a rezolva mai simplu problema, dar se pare că nu e chiar atât de simplu, cum se crede. E ca și cum ai formula o cerere, ca să se instituie moratoriu pe realizarea obiectelor, care s-au autorizat cu încălcări. De ce moratoriu? De ce nu e interzicere definitivă? Ce o să se întâmple după expirarea termenului moratoriului? Se va mări distanța între clădiri? Din contul cărui spațiu? Sau se vor micșora normativele? Din care considerente? Nu e gândită această inițiativă. Ar fi bine, ca parlamentarii să-și revadă aceste inițiative și să le îmbunătățească, pentru ca să fie și un rezultat, nu doar anunțuri care dau la bine la publicul neavizat. Modificările la lege trebuie să aducă îmbunătățiri situației, dar nu să creeze instabilitate și mai mare decît există în prezent.
Instrumentariul de luptă cu încălcările este CONTROLUL, SANCȚIUNEA, ANULAREA ACTELOR, DEMOLAREA. Palamentul are toată puterea să ceară serviciilor de control raport și plan de măsuri privind înlăturarea încălcărilor și anularea actelor permisive, într-un termen mult mai scurt, decât moratoriile ineficiente.
public_publications_25753492_md_d
Dispoziția 143-d Cu privire la sistarea valabilității autorizației de construire nr.466-c/17 din 24.10.2017.[ https://www.chisinau.md/doct.php?l=ro&idc=492&id=25753&t=/Primarul/Dispozitii/Dispozitia-nr-143-d-din-26-martie-2019-Cu-privire-la-sistarea-valabilitatii-autorizatiei-de-construire-nr-466-c17-din-24102017]
O dispoziție a primarului, pe care au tot cerut-o locatarii caselor de pe str. Alba Iulia, pentru a opri construcția casei în ograda acestora, care se realizează cu încălcări. După ce tot au tot fost trimiși de la o instituție la alta să-și caute dreptatea, primarul a semnat o dispoziție de sistare a valabilității autorizației de construire (care, de fapt e una nevalabilă, pentru că s-a epuizat termenul). Locatarii fericiți, că au obținut măcar ceva. Da fericirea nu are cum să dureze, pentru că dezvoltatorul nu are de gând să cedeze nici un centimetru din ce a obținut de la autoritățile noastre foarte darnice de bunuri publice.
Acum, întrebarea: Ce înseamnă cuvântul ”sistare” în termeni de Lege 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău? La articolul 15 ”Atribuțiile primarului general” vom găsi și atribuția din domeniul reglementării administrative și normative a activităților persoanelor fizice și juridice (3 (a)) Eliberează autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, avînd dreptul de a le suspenda sau revoca din motive temeinic justificate. Ce a făcut primarul, prin dispoziție? A sistat. Am putea intra în speculații și să căutăm sensul cuvântului în Dex, și atunci n-o să-i mai dăm de capăt pe ce perioadă a fost sistată valabilitatea autorizației, sau definitiv, cine știe. Poate doar cei care au pregătit acest document și au utilizat asemenea noțiuni pentru a mai trage de timp, până se va săpa groapa de fundație și se vor efectua lucrări, între timp se va anula și acest document, juriștii companiei fiind foarte abili în asemenea sistuații.
Dar, pe câmpul de luptă, la șantier nu recunosc dispoziția primarului, făcând aluzii că ar mai trebui ceva, ca această decizie să fie recunoscută. Ce știu juriștii primăriei și nu știu locatarii? Ceva, care s-a trecut cu vederea de către autorități (ar putea fi intenționat) – dispoziția primarului este un act cu caracter individual și intră în vigoare în momentul aducerii la cunoștință persoanelor vizate. Persoana vizată în acest document este SRL ”Interfon Lux”, luarea în cunoștință de către această firmă e obligatorie.
Aceiași lege, 136 Articolul 16. Actele primarului general
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, primarul general emite dispoziții cu caracter normativ și individual.
(2) Dispozițiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoștință publică.
(3)Dispozițiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor vizate.
Oare să nu se cunoască acest lucru? Departe de a fi posibil să nu se cunoască la primărie cum intră în vigoare doar două tipuri de dispoziții pe care primarul are dreptul să le emită. Doar nu sunt o sumedenie de tipuri. Sunt și persoanele în seama cărora a fost pus controlul dispoziției (Pretura sectorului Buiucani – Valeriu Nimerenco, Direcția autorizare și disciplină în construcții – Oleg Maievschii, Inspectoratul de poliție Buiucani). S-a adus la cunoștință în mod oficial acest document persoanei vizate? Primarul cum îi responsabilizează să-și îndeplinească sarcina pusă prin dispoziția semnată? Nicicum? Oare există procedură de monitorizare a îndeplinirii sarcinilor puse prin dispozițiile primarului sau se contează pe bunăvoința celor, cărora li s-a smuls treuca? Iarăși l-au amăgit subalternii pe primar, că e totul în regulă și nu mai trebue să facă nici o anchetă pe acest subiect?
Sunt doar câteva momente neclare, văzute în actele disponibile pe site. Pe departe – unicele.
Oamenii, când se adresează la autorități să le rezolve problemele se așteaptă că acolo vor găsi o autoritate care să fie corectă, care nu inventează scheme, care verifică greșelile și le corectează, iau măsuri. Dar găsesc aceleași scheme, frivolități în scrierea actelor și lipsa totală de responsabilitate față de cei, care le plătesc salariile. Autoritățile Chișinăului funcționarii și-i schimbă, dar năravul – ba!
Am primit răspuns la întrebarea dacă audierile publice sunt organizate de către autoritățile APL, s-a clarificat și statutul documentului prezentat la Audierea Publică organizată de către IPRE pe subiectul reformei administrației publice a mun. Chișinău prin reformarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare (DGAURF) .
Este o cercetare pe subiectul de activitate a DGAURF, a problemelor de urbanism și control al terenurilor, venind cu măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea activității în domeniul urbanismului în mun. Chișinău. Cercetarea este supusă audierilor organizate de către IPRE, fără a fi audieri publice organizate de către autoritățile APL. Așa au explicat organizatorii și e bine că s-au făcut clarificări.
Care sunt impresiile?
Da, s-au oferit explicații referitor la modalitatea de lucru și despre relațiile cu autoritățile. Au fost invitați și nu au venit. E discreția lor. Și dacă nu au venit – nu avem ce la face. Vom fi fericiți să ne citească documentele, le vor examina, vor face modificări, conform procedurilor legale. Noi atâta am putut – atâta am făcut. De aici concluzia: e mai degrabă o poziție de struț.
Din toți funcționarii direcției și a corpului primarului – nici o persoană nu a găsit timp să participe la audierile ce vizează activitatea directă a acestora. Chiar dacă nu sunt audieri organizate de către autoritățile publice municipale, administrația publică locală a municipiului Chișinău nu e interesată să asculte și să discute problemele de urbanism ale municipiului Chișinău? Sau poate că nu s-a depus suficient efort de către IPRE pentru a asigura prezența calitativă pentru aceste audieri?
Aceste întrebări rămân a fi deschise. Atât primarul, DGAURF, Consiliul, cât și organizatorii audierilor(IPRE) ar putea să și le pună și să găsească răspuns: Care este cauza că se insistă pe elaborarea unor documente de politici pentru Chișinău, fără a porni proceduri de inițiere legală, cu scop real de implementare. De ce se evită cu tot dinadinsul procedurile legale de transparență decizională?
Există careva fobii cu acest proces de organizare a dezbaterilor, care, de fapt, nu sunt atât de complicate. Evident, că experții ar avea mai mult de lucru, deoarece ar veni și o cantitate mai mare de propuneri, sugestii, critici, s-ar implica cu recomandări instituțiile specializate, care ar fi obligatorii pentru consultare în acest proces. Ar fi necesar să facă raportări pe obiecțiile primite, să argumenteze primirea/respingerea propunerilor. Dar lucrul cu aceste propuneri ar îmbunătăți esențial proiectul de politică propusă. E o provocare pentru echipă și ar ridica substanțial nivelul de maturitate al propunerilor.
Chiar dacă este un ONG, comunicarea cu autoritățile este posibilă, dacă se insistă mai apăsat pe această componentă, care este esențială în cadrul elaborării unor documente de politici publice pe acest domeniu.
Sunt de acord cu vorbitorii care au recomandat IPRE să fie exemplu pentru autoritățile APL în privința respectării procedurilor legale de transparență și să aibă o atitudine adecvată față de respectarea legislației în comparație cu poziția de “capsulă informațională” asumată.
Despre draftul documentului prezentat: Este unul care prezintă interes. Faptul că l-am numit superficial nu-l pune în coșul de obiecte prost făcute, din contra apreciez efortul cercetării pozitiv. E stratul pe care s-a putut lucra fără implicarea autorităților, fără audit pe procese, rapoartele și viziunile acestora. Domeniul este unul complex și e nevoie de detaliere și studiere mai aprofundată. Ar fi perfect, dacă IPRE ar avea posibilitatea să susțină și în continuare cercetările pe acest subiect.
Succese echipei, felicitări pentru implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine, pentru inițierea dialogului pe domeniul urbanismului. Problemele odată enunțate, au șanse să fie diagnosticate, și rezolvate. Deja e mai luminos.
https://www.facebook.com/IPREMoldova/videos/2115065338561681/
Climova Alla, Dogotaru Svetlana
Problemele de dezvoltare teritorială,inclusiv urbană, politicile de promovare a acestora sunt elementele cheie în strategia evoluției unei țări. De modul cum sunt abordate aceste subiecte depinde dezvoltarea economică și calitatea vieții oamenilor, văzută prin prisma culturii, socială și de mediu. Citeste mai mult
Am tot bătut cu piatra-n șatră, pe unde am lăudat, pe unde am criticat… ca să se înțeleagă că este nevoie de corectat unele lucruri.
Și am ajuns la concluzia, că trebuie să vorbim despre drepturile noaste, care se rezultă nu numai în a ne da cu părerea în vântul trendului de abordare participativă.
Noi, locuitori al orașului, plătim impozite și avem drepturi.
Pentru noi, cei care ne-am ales autoritățile publice, aceste autorități sunt obligate să presteze servicii. În cazul dat – să aprobe concepții, politici, strategii, proiecte planuri și să le asigure implementarea. Concret pe subiectul discutat acum – plan de mobilitate urbană. Doriți s-o numiți Concepție – foarte bine! Doriți să faceți secțiunile PUG, care lipsesc – și mai bine! Nu contează cum vor fi poreclite documentele, contează calitatea soluțiilor propuse, asumarea acestor soluții și executarea acțiunilor prevăzute în documentele aprobate.
Noi, suntem chemați să ne dăm cu parerile, să ne expunem obiecțiile, observațiile și rezervele, deciziile le iau autoritățile. Pe aceste autorități le-am delegat să ne presteze aceste servicii. Consiliul ne reprezintă, chiar dacă unii consilieri s-au vazut în rol de boieri, cu pâinea și cuțitul în mână. Să le luăm pe rând:
Consiliul Local – aprobă direct deciziile care treuie să fie pe măsura așteptărilor noastre să avem un oraș confortabil de trai. Pentru a lua decizii calitative, Consiliul are direcții specializate, cu buget achitat din banii noștri. Direcții, care sunt obligate să facă totul pentru ca proiectele de decizii să vinâ în agenda consiliului împachetate și fără handicapuri juridice.
Direcțiile consiliului – acum vorbim de DGURF – are obligația, repet, pe banii care îi primesc de la noi, să fundamenteze calitativ procesul de luare a deciziilor de către organul care ne reprezintă. Consiliul suntem noi și noi cerem să vă exercitați funcțiile.
Chișinăuproiect și compania subcontractor lucrează la elaborarea Concepției, trebuie să cunoască și reglementările legale referitor la procesul participativ. Condiția de respectgare a legislației le-a fost impusă de către consiliul municipal prin caietul de sarcini aprobat. Deci, noi ne așteptăm să fie plasată toată informația despre lucrările efectuate, precum și raportul de progres, inclusiv pe partea de finanțare. Noi, locuitorii orașului nu suntem „bifele„ voastre pentru a vă asigura valabilitatea semnării actului de recepție. Procesul participativ prevede să implici societatea, autoritățile interesate, sectorul asociativ, pe toți, pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a documentelor de politici, dar nu ca pe niște idioți utili, care prima dată au auzit de abordarea participativă.
Primarul – are misiunea titanică să dezvolte piruiete complicate ca să-i pună pe toți să lucreze împreună, să nu se închidă fiecare în contractul lui, cu anunțuri frumoase la presă, dar fără ca să colaboreze, în realitate. PMUD este un document complex, ca și alte documentații urbanistice și aici trebuie să se muncească în grupuri intersectoriale. Oficial create, cu responsabilități și cu grafice de raportări pe indicatori concreți, nu cu powerpointuri pentru show colorat. Dacă vi se spune că e mai cool să lucrezi cumva mai ”inovativ”, fără să respecți legislația – nu-i credeți, ei vă doresc răul.
Echipa UNDP – este bine să clarifice care este implicarea concretă a Green City Lab. Nu prea este clară inițiativa. Lucrurile trebuie urgent clarificate, din simplu motiv, că deja unele lucrări sunt în derulare la primărie și primele etape de lucru sunt bazele de date, deci – toți fac același lucru (și lipsa de informație ne poate face să punem la îndoială și calitatea acestor date) Există cel puțin 4 intiative care se intersectează pe subiectul dat:
1. Plan de mobilitate urbană (asistența finanțată prin Green City Lab, proiect UNDP) Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Fplan-de-mobilitate-urbana-durabila-a-mun-chisinau-necesitate-plus-legalitate%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784
2. Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fmobilitate-urbana%2Fpmud-chisinau%2Foras-oameni-transport-parcari-conceptie-sau-plan-de-mobilitate-trecutul-sau-viitorul-consultari-sau-simulari%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0&app_id=306143292881784
3. Modificarea compartimentului PUG Servicii publice/A.Transport. N-am scris nimic, pentru că asta-i taina direcției, infomații publice nu-s. Și ședințe de informare nu au fost organizate.
4. Planificare strategică – Chișinău – Oraș Verde. Proiect finanțat BERD Despre asta am scris aici: https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fsvetlana.dogotaru.net%2Fdezvoltare-urbana%2Fimpresii-si-ceva-sugestii-de-la-o-lansare-de-proect%2F&display=popup&ref=plugin&src=like&kid_directed_site=0
E necesară clarificarea, pentru că oamenii o să vină și fără să aibă claritate, problema e una acută și interesul e pe măsură, dar efectul participativ va fi aproape nul, dacă se va limita la discuții neîncadrate în procesul decizional și discursul nu va fi canalizat pentru a îmbunătăți calitatea proiectului de PMUD. Desigur că primarul e cel care o să pună umărul, că e și responsabilitatea lui.
Din moment ce v-ați antrenat într-un lucru comun cu municipalitatea, felicitări, echipa Green City Lab, aveți obligații!
O reocmandare aparte pentru Green City Lab – dacă tot activitatea se va axa pe abordarea participativă, atunci e cazul să susțineți pentru Chișinău elaborarea metodologiei de informare/consultare a documentațiilor de urbanism. Asta ar aduce mult folos proceselor decizionale în primărie, inclusiv și pe alte probleme decât mobilitatea. Pentru că există confuzii în mintea funcționarilor despre cum să trateze legislația în etapele de inițiere și informare. Această confuzie poate fi rezolvată prin reglementare la nivel municipal, așa cum se procedează în România (chiar dacă au aceste lucruri și în regulamentele naționale). O sa aveți un exemplu de investiție mică, dar cu efect mare, aveți și fericita ocazie să testați concomitent această metodologie pe activitățile desfășurate.
P.S. E cam incorect, când se motivează inacțiunea autorităților prin abordările sovietice, la elaborarea PUG Chișinău. Nimic mai fals! La UNDP se pot găsi toate materialele de raportări pe elaborarea PUG Chișinău, acolo a fost numită Concepție, pentru ca să fie posibilă finanțarea. Și au fost scrise metodologii de lucru, de către experți străini (IHS Romania), raportate la norme europene.
Da, există neconformități. Da, este nevoie de modificări, corectări, dar e un lucru firesc. Ceea ce nu este firesc – e să tot critici fără să faci analize, măsurări și raportări. Și să nu te îngrijorezi de realizare și respectare a documentelor aprobate.
Lasați-o cu abordările de tip sovietic și venitul de jos în sus spre culmele succesului. Nu asta e problema. Le recomand tinerilor, care au ajuns cu activități pe direcțiile de urbanism să se concentreze pe abordările moderne și să lase stafiile trecutului în pace. Inepțiile urbanistice din oraș au autori concreți, pe fiecare decizie. Uneori am impresia că nimeni nici nu citește PUG, doar se dă cu părerea, ca să pară mai modern și mai cunoscător a tehnicilor noi 🙂 Abordare modernă este să fii profesionist în lucrul pe care te angajezi să-l faci.
Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 4
Atelier anunțat ca și eveniment parte a procesului de elaborare a PMUD, cu scopul de a afla păreri referitor la aspecte și probleme ale dezvoltării urbane specifice mobilității dar și de a stabili împreună modul de lucru supra acestor documente.
Atelierul si-a epuizat agenda, dar au rămas întrebări fără răspunsuri.
Pentru că la atelier au lipsit cu desăvârșire careva poziții expuse de către autoritățile publice locale implicate în elaborarea Concepției de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul mun. Chișinău, a fost foarte complicat să se înțeleagă cum se va lucra la documentul PMUD. Cu toate că reprezentanți ai direcțiilor transport și arhitectură au fost prezenți, lumină pe acest subiect nu s-a făcut. Dar primăria anunțat că se va lucra în comun.
Este binevenită disponibilitatea proiectului PNUD de a asigura suport autorităților în elaborarea planului de mobilitate, dar se creează impresia că nu prea există nici la Green City Lab o claritate cum se vor derula lucrările, cel puțin la atelier nu a fost prezentată nici o strategie de lucru.
E lăudabilă dorința de a consulta publicul la subiectul „Planul Planului”, dar totuși e bine să se utilizeze metode existente, moderne, cunoscute de elaborare a unui document strategic, dedicând timpul atelierului completării cu propuneri mai specifice și detalierilor, dar nu pe listarea etapelor standard de elaborare a documentelor, explicate în vagoane întregi de metodologii.
Experții internaționali au fost prezenți doar cu lucruri foarte generale, cu apel la implicarea societății de a participa în lucrările de planificare și au asistat cuminți, în spate ascultând răspunsurile participanților la întrebările moderatorului. Ei sunt la prima abordare și încearcă să înțeleagă ce se întâmplă, cred.
Orice încercare de a discuta subiecte complicate se curma cu îndrăzneală de către moderatori, ca fiind ieșit din standardul de interviu, propus la atelier. S-a pierdut mult timp pe răspunsuri care puteau fi primite prin anchete simple, inclusiv pe un eșantion mult mai larg. Pentru ca să faci descoperirea veacului că este nevoie de o viziune era nevoie de exercițiu pe roluri? Oare nu este viziunea un element din documentul strategic?
Am rămas cu „ochii în soare” – cam așa se poate caracteriza un efort de jumătate de zi dedicat problemelor urbei. A fost un fel de „Veniți sa va dați cu părerea dar aveți grijă să spuneți doar ce vrem noi să auzim”.
Chiar îi rog pe organizatori să nu ia această părere ca pe una FOARTE critică, pentru că încă mai mențin creditul de încredere pe care îl ofer acestui proiect cu potențial financiar puternic și sper că potențialul financiar va fi cuantificat și în lucrare calitativă pe măsura acestui potențial.
E o primă abordare și echipa proiectului are tot timpul înainte să-și structureze agenda, să pregătească și să modereze ședințele consultative cu o abordare mai serioasă și atunci efectul consultațiilor va fi unul consistent. Deoarece cheia succesului nu este în consultări de bifă, dar într-un proces complex și foarte responsabil.
Oraș. Oameni. Transport. Parcări. Concepție sau plan de mobilitate? Trecutul sau viitorul? Consultări sau simulări? 3
Sursa foto: http://www.eltis.org/sites/default/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf
Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) – un document, care ar pune rezolvarea problemelor de mobilitate în Chișinău în rând cu ceea ce se face și în lumea civilizată. Un document care ar putea fi startul transformărilor pozitive, dacă atitudinea față de acesta va fi una pe măsura complexității problemelor abordate și nu se va trarnsforma într-o simplă lucrare de cercetare, fie și foarte bună.
Câteva sugestii pentru echipa de implementare, care poate să îmbunătățească procesul de elaborare și ca acest document strategic să devină unul real implementat și să aducă îmbunătățire accesibilității localităților și buna integrare a diferitor moduri de mobilitate și transport.
Locul acestui document în ierarhia documentelor aprobate de către autoritățile publice, modalitatea și consecutivitatea elaborării/coordonării/avizării/consultării/aprobării – toate acestea constituie elemente foarte importante pentru viabilitatea soluțiilor propuse. Îngirjoraea despre viabilitatea documentului reiese din multitudinea de documente de politici care se propun de către diferite organizații, dar care așa și rămân la nivel de studii, care nu reușesc să deivină instrumente operaționale, din diferite considerente. Unul dinte motive este faptul că nu au la bază cercetări multidisciplinare dar se axează pe un singur subiect și se compun din experiențe străine performante, dar fără a fi interconectate cu strategiile de dezvoltare teritorială. Altul ar fi lipsa unor consultări calitative atât la nivel de instituții profesioniste cât și la nivel de societate civilă și autorități interesate.
Dar principalul handicap al acestor soluții este faptul că se evită procedurile legale de elaborare, care includ etape distincte menite să fie pus în lucru tot instrumentariul caracteristic aprobării unui act administrativ. Logica acestui instrumentariu este anume în obligația de a lucra asupra documentelor de politici (strategiile și concepțiile fac parte anume din astfel de documente) în așa mod ca acestea să devină într-un final documente de dezvoltare cu implementare reală, cu asumare prin decizii, cu reglementări clare, cu instituții responsabile și cu buget pe măsură.
Care va fi statutul și categoria de document (PMUD) ce urmează să fie elaborat?
Orice tip de acte aprobate de către autorități publice urmează să fie elaborate conform anumitor proceduri legale și pentru a identifica procedurile concrete, pentru setarea unei agende și a modului de lucru cu documentele anuntațe a fi elaborate (PMUD) este nevoie să fie specificată din start categoria acestui document.
Odată anunțată de către autori sarcina de a elabora un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă în calitate de document de planificare strategică, anume în rândul acestor tipuri de documente și va fi căutat locul PMUD și se vor specifica condițiile de lucru.
Găsim în legislație documentele de politici prevăzute cu condiția să fie supuse regulilor și cerințelor înaintate față de actele normative. Aceste prevederi sunt specificate în normele legii nr. 100, din 12.12.2007, Cu privire la actele normative[ http://lex.justice.md/md/373698%20/
]. Legea definește documentele de politici în felul următor: ”instrumente de decizie care abordează problemele existente într-un anumit domeniu, care definesc căile de soluționare a problemelor respective și descriu impactul așteptat asupra statului și a societății.” (Art. 24 al legii 100). Documentele de politici, fiind de o complexitate sporită, pot cuprinde și prevederi de elaborare anuor acte normative. Cu toate că legea nu le plasează în categoria actelor normative, le impune aceleași cerințe, pentru aplicare în procesul de fundamentare, elaborare, avizare, consultare și aprobare a documentelor de politici. Cerințele se referă la proceduri, care cuprind un set de metode și tehnici utilizate în cadrul procesului actului administrativ (politicilor publice). Aceste proceduri au rolul de a eficientiza activitatea din cadrul instituțiilor autorităților publice, în vederea asigurării coerenței actului de guvernare.
Reieșind din faptul egalării cerințelor față de documentele normative și a documentelor de politici, este obligatorie respectarea procedurilor de transparență în procesul decizional, prin care se vor organiza toate audierile, consultările, dezbaterile publice [ Legea nr. 239 din 13.11. 2008 Privind transparența în procesul decizional] și se va asigura transparența. Important este să fie organizate toate acestea de la etapa inițială, stabilind toate aspectele de legalitate și de încorporare a activităților de elaborare în procesul decizional al autorităților publice. Doar în asemenea mod poate fi asigurată viabilitatea soluțiilor propuse și asumarea aprobării documentului elaborat de către Consiliu prin Decizie, care îi va conferi validare și implementare.
Ce putem învăța de la vecini?
Pentru că în Republica Moldova se tot rămâne în urmă cu aprobarea reglementărilor specifice domeniului urbanismului, este rațional să vedem unele aspecte în legislația României, care a reușit să completeze actele sale normative cu prevederi concrete referitor la elaborarea planurilor de mobilitate, a scopurilor, procesului, obiectivelor, precum și a ariilor de intervenție. Este specificat și conținutul-cadru pentru fiecare din cele trei etape: strategică, operațională și de implementare. Toate acestea se pot vedea în ”Normele metodologice de aplicare a legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism” (Norme metodologice) [Aprobate prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 233, din 26 februarie 2016 http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-233-din-26-februarie-2016-pentru-aprobarea-normelor-metodologice-de-aplicare-a-legii-nr-350-2001-nbsp-privind-amenajarea-teritoriului-i-urbanismul-i-de-elaborare-i-actualizare-a-176682.html]. Le putem utiliza și noi, aceste prevederi, dacă oricum avem nevoie să schițăm un caiet de sarcini calitativ, prevederile din documentele românești fiind setate și pe normativele europene, pe cele mai actuale practici privind planurile de mobilitate (și nu numai). În general, ne e cazul să inventăm bicicletele în Moldova, din moment ce echipe întregi de experți au lucrat în România pe detalierea subiectelor, în care noi avem nevoie de timp și de resurse ca să ne clarificăm.
În Normele metodologice se dedică Planurilor de mobilitate urbană o secțiune din Capitolul II – Documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism. Conform prevederilor din legea 350/2001, Planul de mobilitate urbană ”reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic General și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor și a mărfurilor.”
Putem vedea în document și o recomandare reieșind din complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMU, recomandare care se referă la elaborarea concomitentă a acestor două documente, aplicând viziuni de dezvoltare integrată cu organizarea de către autoritățile publice a grupurilor de lucru comune.
În acest sens, este util ca și în municipiul Chișinău să se procedeze la fel, cu atât mai mult, că documentul ”Concepția de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău” (Concepția) [ https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=19994&t=/mediea/precc-relizi/CONSULTARI-PUBLICEConceptia-de-dezvoltare-durabila-a-infrastructurii-transporturilor-pentru-teritoriul-municipiului-Chiinau/ ] se află la etapa de elaborare, conform caietului de sarcini aprobat prin Decizia nr. 15/9 din 22 decembrie 2018. Decizie, prin care s-a acceptat și inițierea lucrărilor de modificare a compartimentului Sevicii publice/A. Transport din PUG aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007. Echipele de elaborare urmează să evalueze în ce măsură se vor suprapune lucrările de elaborare a PMUD și a Concepției, pentru a evita dublarea activității și pentru a delimita clar care vor fi sarcinile Concepției și care vor fi sarcinile PMUD. Două documente, pe același subiect poate fi un lux prea mare pentru mun. Chișinău, dar și un eșec, dacă nu se vor clarifica lucrurile. De menționat – cele spuse pentru PMUD mai sus privind procedurile de lucru sunt valabile și pentru Concepție – aceasta fiind tot un document de politică publică.
În niciun caz PMUD nu poate fi elaborat separat de strategiile și planurile de dezvoltare teritorială. Nici ghidurile și nici soluțiile inteligente nu pot fi aplicate în afara documentațiilor și regelementărilor de urbanism, orice activități separate de teritoriu vor fi simple simulări și pierdere de resurse și timp. Doar o abordare integratoare poate aduce succesul, și puzzle-urile vor forma un tot înteg atunci când se va lucra coordonat pe toate concepțiile/strategiile/planurile pentru mun. Chișinău.
Deci, cum ne descurcăm? Va avea capacitate proiectul PNUD să asigure colaborare calitativă în elaborarea politicilor publice în mun. Chișinău? Va putea învinge inverșunarea experților și a subdiviziunilor APL de a lucra fără respectarea procedurilor legale privind transparența? Se va asigura în cadrul elaborării PMUD un proces de elaborare calitativ, conform tuturor procedurilor legale și a rigorilor de transparență decizională sau se va merge pe calea mai simplă – mimare de proceduri? Va dori oare publicul să participe încă la o mimicrie?
Povestirea se începe cu a. 2012, când Consiliul Municipal îi transmite în arendă firmei “Ago Dacia” S.A. un teren cu suprafața de 0,3496 ha pentru exploatarea blocului de locuit, cu adresa bd. Dimitrie Cantemir 5/5. Așa rezultă din anexa nr.2 la Decizia Consiliului Municipal Chișinău 6/27-7 din 19.12.2016. Tot din această anexă se vede și suprafața care se exclude de la contractul respectiv de arenda – 0,0951 ha. [1]
Vedem în registrul de arendă funciară publicat[2]înregistrarea unui contract de arendă pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala, cu următoarele înscrieri:
Numărul contractului – 6037/2012
Întreprindere – AGO-DACIA S.A.
Data încheierii – 12,12,2012
Data expirării – 12.12.2017
Număr decizie Consiliu – 7/27/2
Data aprobării Deciziei – 29.11.2012
Cod cadastral – 100207277
Adresă lot – bul. Cantemir 5/5
Destinație – Pentru exploatarea blocului locativ in complex cu obiect de menire social-culturala.
Din careva motive pe site-ul primăriei pentru data de 29.11.2012 nu este publicată decizia cu nr. 7/27/2 [3], de aceea informațiile cu privire la această Decizie sunt luate din surse alternative.
Deci, pe suprafața de 9 ari s-a proiectat un obiect (de menire socio-culturală?) și s-a încercat construcția acestuia, cu care n-au fost de acord vecinătățile. Și dacă tot s-au adresat la primărie locatarii blocului 5/5 cu pretenții întemeiate, primăria a găsit de cuviință să interzică lucrările, pe obiectul amplasat cu încălcări ale normativelor (pentru că altfel – sigur nu era sistată această construcție). Așa s-a născut ideea năstrușnică de a aproba decizie de a da în arendă teren mai mare (arendat) în schimbul altui teren arendat, mai mic.
Iată această decizie comentată și va fi povestea noastră, e un fel de traducere. Se citește în felul următor: textul original al deciziei – cu cursiv, cu bold–decizia povestita pe înțelesul nostru, a orășenilor, pe care autoritățile îi au de „mai puțin înțelepți”.
Decizia 6/27-7 19 decembrie 2016 Cu privire la darea în arendă a unui lot de pământ din Calea Ieșilor în schimbul lotului arendat din bul. Dimitrie Cantemir 5/5 al firmei Ago Dacia S.A. Decizia cu privire la corectarea unei greșeli urbanistice comise de Consiliu și funcționari, dar îndreptată pe contul orașului.
Având în vedere procesul-verbal din 10.06.2013 de examinare pe teren a pretențiilor locatarilor blocului de locuințe din bd. D. Cantemir, 5/5, adresate Primăriei municipiului Chișinău despre construcția pe terenul arendat de către Firma “AGO-DACIA” S. A. a unui obiectiv de menire social-culturală, demersurile nr. 176 din 16.07.2013, nr. 238 din 11.10.2013 și 259 din 30.10.2013,Având în vedere, că s-au examinat adresările locatarilor despre încălcările comise la amplasarea obiectivului de menire social-culturală pe terenul arendat de către Firma “AGO-DACIA” S. A. , luând în considerație avertizările locatarilor că nu vor ceda, pentru că le-a ajuns cuțitul la os; Având în vedere și ieșirea la fața locului, prin care s-au constatat toate încălcările descrise de către locatari, ba încă și au mai fost constatate și altele
soluția urbanistică,soluția urbanistică, care vine să înlocuiască documentațiile urbanistice stabilite conform reglementărilor și să argumenteze orice amplasare cu setare de profituri doar în folosul beneficiarului, nu și a orașului pentru serviciul căruia sunt angajați,
extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277,extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100207277, care demonstrază cât de minuscul este terenul, pe care proiectantul face piruiete ca să tixească o clădire ne la locul ei și jonglează cu suprafețe și noțiuni pentru a ameți vigilența vecinătăților (și trebuie să recunoaștem, că de obicei, le reușește)
contractul de arendă nr. 6037/2012 din 12.12.2012, contractul de arendă pe un termen de 5 ani, dar cu pretenții de realizare a unei construcții capitale, fără a da răspuns la întrebarea – cum va elibera Firma terenul, dacă, printr-o minune, Consiliul local nu va mai considera oportun să prelungească acest contract de arendă? E o întrebare retorică, deoarece asta e o modă la Chișinău să faci daruri din contul municipiului, folosind schema arenda-construcție-privatizare la preț normativ. Și scopul arendei – realizarea obiectivului de menire social-culturală – doar atît!
certificatul de urbanism nr. 02/10 din 13.01.2013, interesant, aici a fost schimbat tipul de obiect din socio-cultural în locativ? Se poate concretiza suplimentar, după ce avem acces la acest document. De fapt, despre certificatele de urbanism la Chișinău se pot scrie povești dedicate, pentru fiecare în parte, atât de artistice sunt aceste documente oficiale.
raportul de evaluare nr. 0000852 din 20.09.2013 Luînd în calcul raportul de evaluare care sigur nu apără interesul municipalității
și cheltuielile privind investițiile effectuate de S.A “AGO-DACIA” la proiectarea și construcția obiectivului de menire social din bd. Dimitrie Cantemir, Wow! Cheltuielile agentului economic se iau în considerație. Trebuie să recunoaștem corectitudinea cu care tratează municipalitatea agenții economici care investesc, că doar orașul trebuie să se dezvolte! Și e nevoie de investiții! Mantra aceasta se pronunță ca o vrajă de fiecare data când funcționarii fac un “next cacao”. Și dacă s-a ajuns la concluzia, că autoritățile au încurajat aceste investiții prin deciziile aprobate fraudulos, greșelile nu se repară din contul funcționarilor-semnatari de decizii/dispoziții/certificate/avizări/coordonări/argumentări urbanistice. Greșelile se corectează din contul orașului. Nu se dau bani direct, că nici nu se urmărește asta. Terenul este ceea ce contează, adică – faceți ce vreți, dar mie să-mi dați teren , că doar am investit în proiectare, lucrări, asta costă. Și n-are nici o importanță că din start era clar pentru investitor că deciziile de atribuire în arendă pot fi anulate din motivul ilegalității acestora. Cu cât mai mulți bani bagi în proiect și cu cât mai repede, cu atât mai mare șansa să rupi de la municipalitate un teren mai gras ca recompense pentru prostiile funcționarilor.
în temeiul Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997 “Privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pământului, Legii 354-XV din 28.10.2004 ” “Cu privire la formarea bunurilor imobile”,
art. 9 (2) lit H) din Legea nr. 121 din 4.05.2007 “Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”,Din toată lista de competențe cu administrarea proprietății publice (asta e specificat în articol), în cazul dat – terenurile – autoritatea își alege varianta de arendă, pentru că schema aceasta este mai interesantă, și pentru că în ruptul capului nu se dorește vînzarea terenurilor la licitație.
art. 41, 42, și 46 din Codul funciar,La aceste articole se face referire pentru a se puncta asupra competenței autorităților locale de a da în arendă terenuri. Ceea ce se omite e, că art. 41 face trimitere și la Legea cu privire la arendă (Legea cu privire la arendă în agricultură – e denumirea actuală) pentru reglementarea relațiilor de arendă. Și această lege clarifică foarte bine la care terenuri se referă – doar terenurile și bunurile agricole. Anume această lege face descifrarea contractelor de arendă, inclusiv a acțiunilor la exirarea contractului de arendă – arendașul este obligat să restituie bunurile în starea în care le-a primit. E logic – după strângerea roadei terenul se eliberează și se transmite înapoi proprietarului. Dar în cazul construcției capitale? Asta uită definitiv Consiliul la aprobarea deciziei.(Ceva mai detaliat la acest subiect – aici [4])
art. 825, 911-922 din Codul Civil,art. 825 – Prin acest articol se argumentează cumva compensarea diferenței de valoare? Asta pentru că există un motiv: Firma a cheltuit bani (manifestarea jălii față de investitor a fost descrisă mai sus) deci municipalitatea (noi) trebuie să-i compenseze diferența de valoare a bunurilor ce se schimbă. Și să efectueze transmitere reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor vizate în contractul de schimb. E dispoziția articolului 823 din capitolul II din secțiunea a 9 al Codului Civil “Schimbul”. Asta e ceea ce uită juriștii primăriei să clarifice – ce schimbă primăria? Desigur, e mai ușor să rupi un articol, fără să vezi ce e specificat în alte articole, e mai ușor să faci matrapazlâcurile. 911-922. Aici, chiar expres este prevăzut cine sunt părțile contractului de arendă “proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.” Deci – terenuri agricole, nimic altceva!
art. 14 (2) lit b) – lit e), art. 19 (4) din Legea nr. 436-XVI din 28.12. 2006 “Privind administrația publică locală”, Consiliul municipal Chișinău DECIDE:
Nu e un caz izolat – e o situație comună pentru mai multe Decizii. După aceste decizii mai izvorăsc și alte Dispoziții scrise parcă de mâca Frăsâna, dar asta nu contează. Dpă ce sunt defrișați copacii, se mai și chieltuie și alți bani de către investitor nu se mai mai apucă nimeni să corecteze toate operele autorităților, nu e nici simplu, nici ieftin și nici nu are cine.
Poate ar trebui comentate și aceste două documente, sigur ar fi interesant, cum se forțează unele lucruri:
public_publications_21275492_md_134_d public_publications_21347492_md_144_d
public_publications_21347492_md_144_d
[1]https://chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=408&id=17238&t=%2FConsiliul%2FActivitatea-Consiliului%2FDecizii-CMC%2FDecizia-nr-627-7-din-19-decembrie-2016-Cu-privire-la-darea-in-arenda-a-unui-lot-de-pamant-din-Calea-Ieilor-in-schimbul-lotului-arendat-din-bd-D-Cantemir-55-al-Firmei-AGO-DACIA-SA%2F&fbclid=IwAR2sdnn4C2YNG-HoKuaZ1oTVXX05JB6HznQiUaOZi1-foppvikdF6jOBoGM
[2]https://www.scribd.com/doc/315135005/Arenda-funciară
[3]https://chisinau.md/libt.php?l=ro&idc=408&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/&year=2012
[4]//svetlana.dogotaru.net/dezvoltare-urbana/arenda-terenului-pentru-constructii-a-fi-sau-a-nu-fi/
