Codul urbanismului – între necesitate și modă 10

O scurtă analiză a celor discutate referitor la imposibilitatea persoanelor fizice să-și construiască singur case.

După intrarea în vigoare a Codului Urbanismului și Construcțiilor, aceasta este prima discuție aprinsă despre surprizele documentului, care tot vor curge gârlă, grație adoptării unui document scris la repezeală și adoptat cu voturile la hurtă a deputaților. Așa se întâmplă, când cei cu câteva coridoare în educație se apucă să scrie norme și să se afle accidental la butoanele puterii, cu pâinea și cuțitul în mână.

Da, exact asta s-a întâmplat – un ditamai membru de partid, care a făcut tam-tam prin CMC Chișinău, închipuindu-și că are suficient discernământ să pună restricții și să pună bariere la orice brumă de dezvoltare în oraș, da, acest parvenit a ajuns în Parlament să-și continue vendeta de om bătut de soartă, că nu are suficientă influență asupra dezvoltatorilor. În viziunea lui, tot ce mișcă, ar trebui să fie coordonat de el personal, sau de „stavlenicii„ lui din diferite autorități, care să mai și organizeze debandade de răfuieli cu oamenii pe care nu-i are la inimă. Cum s-a întâmplat, că într-un partid așa de influent cum este partidul de guvernământ, s-a ajuns să-l lase să-și facă mendrele și să-și bată joc de oameni și de domenii întregi, doar ei știu. Dar s-a întâmplat. Încă neintrat în vigoare deja s-au făcut modificări la CUC, pentru că cele două articole care au intrat mai devreme în vigoare s-au dovedit a fi inaplicabile. Două! Din 390! Și deja sunt efectuate câteva runde de modificări, ca scopurile puse în aceste norme să poată fi atinse.

Acum, ce ne explică dl Bilețchi, pentru că dlui a ridicat problema, referitor la art. 165 din CUC Dreptul de a executa lucrări de construcții, afirmațiile, precum că nu mai are dreptul nicio persoană fizică să-și construiască singur măcar un coteț în grădina proprie, sunt adevărate. Trist, dar asta a aprobat Parlamentul, din bagheta fermecată a new-urbanistului certat cu logica. Acum, că este sau nu influențat de careva motivații pecuniare… cred că e mai mult prostie și incompetență.

Așa sună norma: ”Lucrările de construcții indicate la art. 2 alin. (2) pot fi executate de persoanele juridice înregistrate în Registrul de stat în domeniul construcțiilor conform prevederilor prezentului cod, ce dispun de responsabili tehnici de execuția lucrărilor de construcții care dețin calificare de inginer în construcții și sunt atestați conform prevederilor prezentului cod”.

Și lucrările de construcții indicate la art. n1 alin. (2) sunt următoarele: ” construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație; la execuția lucrărilor de construcții la construcțiile noi, a lucrărilor de reparații capitale, a lucrărilor de renovare majoră, în sensul Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, și a lucrărilor de reconstrucție la construcțiile existente; la execuția lucrărilor de reparații, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare la construcțiile cu statut de monument”. Deci – totul, indiferent de tipul de proprietate sau destinație.

De remarcat, că nu a existat așa condiție până acum în legislație. Norma veche referitor la cine are dreptul să execute lucrări de construcție era mai democratică. Legea 721 privind calitatea în construcții, în art. 24 spune următoarele: „Executanţii lucrărilor de construcții sunt persoane FIZICE sau juridice care şi răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:

  1. a) executarea lucrărilor de construcții numai pe baza autorizației obținute pentru fiecare obiect separat. b), c),…”

În legea 721 legiuitorul a încadrat responsabilitatea executanților de lucrări de construcții în sistemul de calitate în construcții, care a stabilit un sistem, în care elementele acestuia să asigure un nivel de calitate optim pentru construcții și să facă ca construcțiile realizate să fie stabile, sigure și confortabile. În unul din pilonii acestui sistem, care se referă la executanții lucrărilor de construcții era stabilit cert, că pot fi executate lucrări de construcții și de persoane fizice, asta pentru că este absolut clar, că în Moldova se realizează construcții în regie proprie, și acest proces este foarte complicat să fie oprit (și nici nu este necesar). Dar într-un sistem importante sunt toate elementele, care sunt setate în așa mod, ca fiecare din executanți să-și asume, prin anumite mecanisme, responsabilitatea pentru lucrările executate. Cine a studiat legislația privind calitatea în construcții, înțelege despre ce e vorba. La fel, art. 24 din legea 721 au fost punctate și condițiile în care executanții execută lucrări de construcții, una din care este (a) autorizarea fiecărui șantier prin proceduri stabilite de legislație. Și pentru această prevedere, de a obține de la autoritatea locală certificat de urbanism și autorizație de construcție, casele de locuit până la 150 metri pătrați în localitățile rurale erau exceptate. Nimic nou sub soare. Fix asta a ajuns și în CUC, la art. 150.

Asta a descoperit Grădinaru, că iaca, în articolul 150 Lucrările de construcții care pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizați e de construire, este excepție, și, deci, pot fi realizate lucrări și de către persoane fizice. Nimic mai fals! Omul explică o normă, făcând trimitere la altă normă, fără să înțeleagă sensul articolelor din codul, la care este autor. Și ca s-o facă pe șeful, se dă cu indicațiile pentru minister, ca ministerul să-i corecteze inepțiile pe care le-a strecurat el în CUC.

Da, ministerul o va face în regim de urgență, pentru că această normă toxică din document nu poate rămâne în forma în care a fost aprobată. Și alte norme, la fel vor fi revizuite, e doar nevoie de timp ca documentul să înceapă să fie citit de cei, pe care îi afectează și vor apărea bombele urât mirositoare la suprafață, una câte una. Și ministerul va fi nevoit să facă aceste propuneri de rectificări într-una. Pentru că documentul este ciuruit de prevederi incoerente, pe alocuri cu cerințe exagerate și inutile, cu norme care nu sunt armonizate nici în interiorul documentului și nici cu normele din legislația conexă.

Sigur era mai bine dacă se asculta de îndemnul de efectuare a unei expertize calificate a documentului și asigurarea scrierii pe etape a documentului, similar procesului care are loc în Romania, unde și legislația are similitudini cu cea din Moldova și echipele de specialiști implicate în proces sunt mult mai dotate decât avem noi. Dar s-a mers pe varianta, că Grădinaru și Co știe mai bine. Asta e. Ce s-a dorit și ce s-a obținut?…

Dacă în câteva cuvinte, s-a tocat un proiect cu finanțare mare, cu experți, s-a examinat cu lupa experiența Franței, s-a mai copiat câte ceva de la alții, în procesul copierii s-a introdus colorit local, care a stricat sensul celor copiate, s-au băgat în cod toate documentele la hurtă, și așa s-a încununat munca de codificare a legislației în construcții și urbanism. Prea mult ranchiună a incompetenților aflați la butoane e un lucru extrem de toxic. 

Și ca un îndemn pentru cei care se apucă să scrie norme. Statul nu are menirea să stabilească legi, care să-i facă pe oameni dependenți de coordonări, avizări și alte chicherițe procedurale. Statul, prin legislație stabilește mecanisme, care să asigure un nivel ridicat de calitate a construcțiilor în care trăim, muncim și ne petrecem timpul, ca acest mediu să fie inofensiv, stabil și sigur. Atât! Nu – norme cu proceduri interminabile și sofisticate de dragul procedurilor, nu – reglementări exagerate pentru cetățeni și nici pentru autorități locale, nu – interdicții fără a oferi soluții clare și viabile.

Codul urbanismului și a construcțiilor

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141533&lang=ro

Postarea dlui Belețchi:

https://www.youtube.com/watch?v=qIqAboovgoM

Unul din articole la temă:

https://www.jurnal.md/ro/news/b545bd3980dc2849/cetatenii-nu-sunt-obligati-sa-apeleze-la-serviciile-companiilor-de-constructii-atunci-cand-doresc-sa-ridice-o-casa.html?fbclid=IwY2xjawIPPRpleHRuA2FlbQIxMQABHU95B0aSRaiX2MG5vBRKmI3hPngEavZ8top5ZPv29cuKzHPyPdIONwlZoQ_aem_0iG6L_mW1EzlyJJC5RFRnw

Și încă un articol:

https://stiri.md/article/social/nu-vom-mai-putea-construi-singuri-case-reactia-midr-la-noile-modificari/

 

Citeste mai mult

PUZ – instrument important de planificare urbană

Termenul depreciativ de „puzulețe” ar trebui să fie lăsat în trecut, alături de intervențiile dăunătoare rezultate din documente elaborate superficial, fără o analiză temeinică, făcute la repezeală și aprobate la plezneală.
Este momentul să abordăm Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) cu seriozitate, descifrând în profunzime esența acestor documente de planificare și asigurând o înțelegere profesionistă, susținută de o abordare matură, pentru a evita greșelile repetate.

Importanța PUZ-urilor ca instrument de planificare urbană.

Planurile Urbanistice Zonale sunt documente esențiale în arhitectura planificării urbane, complementând documentele strategice superioare, precum Planurile Urbanistice Generale (PUG). Deși adesea criticate pentru presupusul impact negativ asupra dezvoltării orașelor, aceste planuri oferă o flexibilitate necesară pentru adaptarea la realitățile locale, completând viziunea strategică generală cu soluții specifice.

Critica PUZ-urilor: între neînțelegere și neargumentare.

PUZ-urile sunt frecvent supuse criticilor, fiind percepute ca instrumente care „subminează” dezvoltarea armonioasă a orașului. Aceste critici derivă, de regulă, din:

  • utilizarea excesivă sau inadecvată a PUZ-urilor pentru derogări de la PUG,
  • o percepție că servesc interese private în detrimentul celor publice,
  • lipsa unei transparențe adecvate în procesul de elaborare și aprobare.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste nemulțumiri nu sunt legate de natura PUZ-urilor, ci de aplicarea lor incorectă sau neconformă cu reglementările și strategiile de dezvoltare. Corect implementate, PUZ-urile nu doar că sprijină procesul de planificare urbană prin detalierea și adaptarea obiectivelor generale ale PUG-urilor, dar contribuie și la creșterea calității vieții urbane. Aceste documente permit o adaptare precisă a reglementărilor la specificul local, încurajând dezvoltarea coerentă a cartierelor, o gestionare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă a noilor proiecte în țesutul urban existent. Printr-o aplicare corectă, PUZ-urile devin un instrument esențial pentru a crea orașe sustenabile, bine organizate, care răspund atât nevoilor actuale, cât și provocărilor viitoare ale dezvoltării urbane.

Criticii cu vocabular de „mafia imobiliară„ ar trebui să cunoască, că un oraș urmează să fie construit și amenajat pentru ca să-și îndeplinească funcțiile de bază – asigurarea unui trai calitativ. Respectiv, colaborarea dintre dezvoltatori și proprietarii de terenuri și autoritățile locale este esențială pentru un proces de planificare urbană echilibrat și eficient. Deși uneori interesele celor două părți pot părea antagoniste, procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Zonale, alături de consultările publice, transparența decizională, oferă cadrul necesar pentru armonizarea acestora. Astfel, se poate asigura un echilibru între nevoile comunității și drepturile proprietarilor individuali.

Dezvoltatorii aduc resurse financiare, soluții inovatoare și o înțelegere aprofundată a cerințelor pieței, în timp ce autoritățile locale oferă o viziune integrată asupra dezvoltării și un cadru reglementat. Împreună, pot crea PUZ-uri adaptate specificului local, care răspund atât intereselor private, cât și îmbunătățesc infrastructura publică, calitatea vieții și sustenabilitatea comunităților. Acest tip de colaborare demonstrează că implicarea sectorului privat în planificare nu este doar necesară, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor.

Rolul și avantajele PUZ-urilor

  • Adaptare la specificul local:
    PUZ-urile permit personalizarea reglementărilor urbanistice pentru zone distincte ale orașului, adaptându-le la nevoile și potențialul zonei. Spre exemplu, o zonă industrială dezafectată poate fi transformată printr-un PUZ într-un centru rezidențial sau de afaceri, sprijinind regenerarea urbană.
  • Flexibilitate pentru dezvoltarea urbană:
    Planurile Urbanistice Generale stabilesc direcțiile strategice generale, dar PUZ-urile oferă detaliile necesare pentru implementarea proiectelor pe termen mediu. Ele funcționează ca un „punct de legătură” între viziunea macro și realitatea micro.
  • Completarea documentelor superioare:
    PUZ-urile pot detalia zone de dezvoltare viitoare care nu au fost clar definite în PUG sau pot actualiza reglementările în funcție de schimbările economice, sociale sau demografice.
  • Promovarea dezvoltării durabile:
    Aceste documente oferă posibilitatea de a integra principii de durabilitate în dezvoltarea unor zone specifice, cum ar fi protecția patrimoniului cultural, extinderea spațiilor verzi sau gestionarea riscurilor naturale.

Exemple internaționale: renunțarea la PUG și utilizarea planificării zonale

  1. New York, SUA:
    Orașul operează fără un PUG tradițional. În schimb, planificarea urbană se bazează pe o rețea complexă de reglementări zonale și pe strategii sectoriale (transport, locuire, dezvoltare economică). PUZ-urile sau echivalentul lor (zoning plans) sunt esențiale pentru a reglementa utilizarea terenurilor la nivel local, asigurând echilibrul între dezvoltare și protecția interesului public.
  2. Viena, Austria:
    Deși orașul are un document strategic de tip Masterplan, accentul este pus pe planificarea detaliată la nivel zonal. Zonele sunt reglementate prin documente care permit dezvoltări graduale, ținând cont de specificul fiecărei părți a orașului, ceea ce a contribuit la creșterea calității vieții în oraș.
  3. Copenhaga, Danemarca:
    Planificarea urbană în Copenhaga se concentrează pe zone strategice și proiecte prioritare. Documentele zonale sunt fundamentale pentru coordonarea proiectelor integrate, cum ar fi transformarea cartierului Nordhavn într-o zonă rezidențială durabilă.

Concluzie: PUZ-urile, un instrument de echilibru urban

Criticile neargumentate la adresa PUZ-urilor nu ar trebui să umbrească valoarea lor reală. Aceste documente, atunci când sunt utilizate corect, sunt indispensabile pentru dezvoltarea coerentă a orașului, completând și detaliind viziunea strategică stabilită în PUG. Exemplele internaționale arată că planificarea zonală, corelată cu strategii clare, poate fi un model eficient de dezvoltare urbană. În loc să fie eliminate, PUZ-urile trebuie să fie susținute printr-o legislație clară, prin transparență în procesul decizional și printr-o coordonare strânsă cu celelalte documente de planificare.

Cheia succesului stă în COLABORARE – acest cuvând magic, care ne ajută de scăpăm de fobii și să transformăt lupta cu „puzulețele„ într-u proces calitativ de planificare. Luatul la pumni în ședințe de consiliu a new-urbaniștilor trebuie să fie uitat ca un vis urât, făcând loc competenței și responsabilității, abordării cu maturitate a obligațiilor pe care fiecare și le asumă venind în administrații de diferit nivel.

Lumea evoluează într-un ritm alert, iar acest sector de activitate necesită adaptarea la noile realități prin implementarea unor abordări inovatoare. Nu putem continua să repetăm mecanic că avem nevoie de PUG și să considerăm că problema este rezolvată. Departe de a fi suficient, PUG-ul este doar o piesă dintr-un set extins de instrumente disponibile pentru planificarea urbană modernă. Avem la dispoziție soluții tehnologice avansate și metode noi, care așteaptă să fie explorate și aplicate. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea de a le cunoaște și de a le integra eficient în procesul de dezvoltare urbană.

Citeste mai mult

Politicile de urbanism – Între reglementări și eșecuri strategice

Organul central de specialitate, – ministerul, care are în grijă politicile de urbanism, cum s-a descurcat în acești ani? Într-un cuvânt – EȘEC. 

Elaborarea, promovarea și coordonarea politicilor publice în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării și construcțiilor – sarcina principală a organului central de specialitate – nu este un concept nou. Aceste responsabilități au fost dintotdeauna atribuite autorităților centrale, fiind cruciale pentru dezvoltarea armonioasă a localităților.

Dar ce avem în prezent? Un peisaj reglementar haotic, marcat de eșecuri în atingerea obiectivelor fundamentale ale politicilor de urbanism și amenajare a teritoriului.

Un sistem în derivă: de la reglementări excesive la lipsă de coerență.

În teorie, organul central de specialitate ar trebui să fie o busolă care ghidează dezvoltarea urbană către echilibru și durabilitate. În practică, lucrurile stau altfel:

  • Reglementări excesive, dar sterile:
    În loc să crească eficiența proceselor, autoritatea centrală excelează în impunerea de interdicții și avizări formale. Aceste proceduri, mai degrabă birocratice decât practice, blochează inițiativele în loc să le sprijine. Actorii implicați în elaborarea documentației de urbanism, proiectare și construcții se confruntă cu un labirint procedural lipsit de logică și utilitate reală.
  • Legislație incoerentă și arbitrară:
    În loc să ofere reguli clare și proceduri bine definite, cadrul legislativ actual lasă loc interpretărilor arbitrare. Autoritățile coordonatoare și avizatoare se bucură de o libertate dăunătoare, aplicând reglementările după bunul plac. Rezultatul? O industrie a construcțiilor paralizată de incertitudine.
  • Strategii fără sinergie:
    Deși se elaborează strategii și concepții multiple, acestea rămân neconectate într-o platformă complexă. Lipsa unei viziuni integrate împiedică generarea sinergiilor necesare pentru o dezvoltare teritorială durabilă.

Sancțiuni, interdicții și lipsa soluțiilor reale

În loc să găsească soluții practice, ministerul, legiuitorii par mai preocupați de identificarea unor vinovați. Sancțiunile drastice și căutarea de „țapi ispășitori” printre primari și arhitecți șefi nu fac decât să agraveze situația. Vânătoarea de vrăjitoare nu aduce plus valoare domeniului – doar pământ pârjolit în urma rugurilor aranjate cu grijă.

Și cine scrie aceste norme? De multe ori, persoane fără o pregătire adecvată, a căror superficialitate este compensată doar de ura viscerală față de dinamica pozitivă a dezvoltării din Chișinău. Aceste persoane au adus în Parlament stilul agresiv din consiliul municipal, secundați de activiști marginali, impunând moratorii și interdicții care au pus industria construcțiilor pe butuci.

Consecințele: o ramură vitală în colaps

Domeniul construcțiilor, unul dintre pilonii economiei, este acum într-o criză profundă. Reglementările incoerente și politicile punitive au redus la tăcere o industrie care ar trebui să fie motorul dezvoltării urbane și teritoriale.

În loc să stimuleze inovația și să sprijine colaborarea dintre autoritățile locale și dezvoltatori, și-au concentrat eforturile pe blocaje și sancțiuni. Efectele sunt deja vizibile: stagnarea proiectelor, pierderea încrederii actorilor economici și dezorientarea autorităților locale.

Concluzie: necesitatea unei schimbări fundamentale

Pentru a evita colapsul complet al sistemului de amenajare a teritoriului și urbanismului, este imperativ ca organul central de specialitate să își regândească abordarea. Este nevoie de:

  • reglementări clare, concise și coerente;
  • sprijin real pentru autoritățile locale și profesioniștii din domeniu;
  • strategii integrate care să conecteze dezvoltarea urbană cu alte sectoare vitale.

Fără o reformă profundă, industria construcțiilor riscă să rămână blocată, iar dezvoltarea urbană – un vis îndepărtat. În loc de interdicții și sancțiuni, e timpul pentru viziune și soluții.

Se poate.

Simplu.

E nevoie să ne debarasăm de parveniți și escroci politici și să vină la butoane specialiștii cu carte și experiență în domeniu. Și multă muncă.

Citeste mai mult

Autointitulatul David recidivează, minciunile curg gârlă.

poză simbol, orice asociere - întâmplătoare, desigur :)Poză simbol

 

 

 

 

 

 

 

 

Unicul lucru pe care l-a învățat Chironda, care se dorește a fi primar e să toarne zoi în cap, și să umble cu minciunile pe la procurori și în spațiul public.

Când punea limba la treabă la un șpriț cu amicii trebuia să se asigure, că nu-l înregistrează, că nu-i bagă gogoși, că are probe la cea cu ce debitează. Astfel, poate scăpa de rușini de prin platouri.  Așa e, căind îți place mai mult să balivernești, decât să lucrezi.

În dezbaterile de la Jurnal TV din 30 octombrie tare s-a mai lamentat, că îi bagă cineva documente la semnat. Deci, un candidat la primar, care nu are de gând să-și asume propriile semnături, pentru că semnează ce îi bagă altcineva. Pentru că e infantil. Și pentru că mai are de învățat. Va învăța. Și va ieși din copilărie. Poate ciufulit de drugii, cu care complotează și construiesc donosuri. Sigur ar fi mai bine să crească profesionist, cu proiecte realizate. Desigur, pentru muncă e nevoie de mai mult efort, e greu, dar se poate.

Dar la moment – multă-multă vorbăraie, дабы дурь была видна!

https://www.youtube.com/watch?v=pnhTC6bH9wI

Mai nou, i-a băgat cine un fake, cu care flutură prin cufurințele lui de presă, și i se pare că aproape că e cu praștia în mână și îl doboară pe Goliat. Doar că în praștie ține un răhățel, în loc de piatră.

Fake-ul lui Chironda

 

 

 

 

 

 

 

Aici explicația despre fake-ul lui Chironda https://www.facebook.com/Ion.Ceban.public/videos/678910920884296/

Și despre cum nu el a făcut scuarul Eminescu: 

https://www.facebook.com/mihalache.sveatoslav/posts/pfbid02zH6CM6L8TxK6P3W1Vhj6n4wu6CH25VFxBy7Gaoyj2LMjAcngJKK7bhCwCrznTtvtl

Citeste mai mult

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 9

“…Modificarea planului urbanistic general prin intermediul planului urbanistic zonal, se realizează pentru zona căreia i se adresează respectivul plan urbanistic zonal, în vederea stabilirii unor reglementări noi cu privire la: regimul intravilan/ extravilan, regimul de construire, funcțiunile zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materiale admise, condiții de amenajare…”

https://oar.archi/stiri/codul-amenajarii-teritoriului-constructiilor-si-urbanismului-a-fost-lansat-in-dezbatere-publica/?fbclid=IwAR1xZj7cQ3DfmTw-GpyMhK6-d3kcoCFT4rrBGeHuEakVeo5gX_GX8jkQjKU

E unul din cele 567 articole din proiectul CODULUI AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR. E bine să fie citit de cei, care incearcă cu înverșunare sa facă politică de partid pe seama acestui domeniu complex, dar fără a înțelege esența lucrurilor. Superficialitatea cu care unii se apucă să facă legi, precum și agresivitatea, tupeul, cu care își condimentează ieșirile publice ar trebui să dispară odată cu obținerea de cunoștințe. Se poate, totul se învață. E nevoie doar de perseverență și efort intelectual în loc de umblatul cu steagurile.

Avem cu toții ce învăța din proiectul de document publicat spre consultări în Romania. De la noțiuni, atribuții, responsabilități în domeniu, prevederi și reguli de planificare, reguli de protecție a patrimoniului, procedee de lucru, autorizări, avizări, criterii de performanțe ale construcțiilor, până la elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și procesului de autorizare. Totul într-un document, care să aducă claritate tuturor celor implicați în proces.

Un document foarte util și pentru noi. În special – celor, care își asumă calitatea de autori ai unui cod similar la noi, în Moldova. Dacă îl studiază, sigur vor înțelege cât de handicapat este proiectul care a tot fost promovat cu atâta insistență, dar fără a-și da seama la ce dezordine va fi creată după aprobarea acestuia.

Și o sugestie aparte guvernanților: Sigur se poate cere permisiune de la colegii din Romania să fie copiat textul documentului și, prin grija autoirlor, să fie adaptat pentru Moldova. Se pot găsi resurse pentru experții romăni și sigur va fi mai puțin costisitor decât efortul de corectare a efectelor scrierii unor legi proaste.

Expunere-de-motive_CATUC_aprilie-2022

CATUC_consultare-publica_aprilie-2022

Citeste mai mult

Codul Urbanismului – între necesitate și modă – 8

Încă o postare referitor la discuțiile organizate de parlamentari, care încearcă să promoveze pentru aprobare Codului Urbanismului și a Construcțiilor. Un document total nepregătit, care ar trebui revizuit și elaborat cu echipe de specialiști, care știu să scrie proiecte de legi și mai cunosc și domeniie vizate.

Ciudățeniile cu presiunea pe aprobarea Codului continuă, nu e clar de ce se insistă pe aprobarea acestuia, cu atât mai mult, că cei care îl promovează sunt foarte departe de a înțelege complexitatea unui document de asemenea anvergură. Dar totuși, considerăm că explicațiile noaste pot contribui la luarea unei decizii corecte, ca să nu se încâlcească lucrurile și mai tare.

Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu suportul „Fundației Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului” a prezentat Parlamentului concluziile asupra documentului aprobat în prima lectură și a situației de proceduri legale cu acest document, precum și unele propuneri pe textul documentului. Propunerile în orice caz rămân a fi valabile, inclusiv dacă documentul va fi întors la revizuire, acestea pot fi utilizate în procesul de modificare a legislației, grație necesității soluționării problemelor punctate.

Anexă – Raportul pe analiza tehnico-juridică efectuată de „Fundația Centrul pentru Dezvoltarea a Chișinăului”

Analiza tehnico juridica CUC

 

Citeste mai mult

Codul urbanismului – între necesitate și modă – 7

Astăzi, 21 septembrie, la Parlament se desfășoară audierile publice asupra proiectului Codului urbanismului și construcțiilor, organizate de către Comisia economie, buget și finanțe. (anunțat pe data de 16 septembrie)Am mai scris la acest subiect, acum o notă scurtă asupra situației, pentru a atrage atenția legiuitorilr la complexitatea documentului propus spre consultări, la calitatea extrem de neclară a părții “Urbanismul” și la faptul , că graba aprobării acestui document poate genera probleme și mai grave decât există în prezent

Ca și de fiecare data, recomandarea rămâne aceiași – să fie separate părțile “Urbanismul” și “Construcții”, să se continue cu procesul de aprobare în lectura a doua a părții “Construcții”, care poate fi redactată și îmbunătățită.

În cea ce privește partea “Urbanismul” – lucrul trebuie pornit de la început, cu o abordare pe măsura complexității atât a domeniului, cât și a cadrului juridic existent, intercalat cu foarte multe documente legislative și normative conexe.

Aici proiectul documentului : https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3275/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR2PFSm5ImwwjSHAau9f3qE–v3MoISSTzLSYoE3yP6tB1_AxHm-1c9DcI

  1. Care este situația actuală în domeniul urbanism?:
  • Documentații de amenajarea teritoriului și urbanism incomplete, ignorate de autorități;
    • Exploatarea, în detrimentul interesului public, a neclarităților sau vidului de reglementare;
    • Ignorarea şi stabilirea arbitrară (ex.prin instanţe de judecată) a indicatorilor urbanistici şi a prevederilor de folosinţă a terenurilor, executare a construcţiilor, etc.
    • Decizii greşite, cauzate de percepţia publică privind gradul de arbitrariu în stabilirea reglementărilor urbanistice;
    • ”Desubstanțializarea” activității de amenajarea teritoriului și ignorarea sau aplicarea parțială a documentațiilor de urbanism (cazurile planurilor urbanistice zonale(PUZ) pe parcelă, care ignoră interesul public sau abuzează interese private);
    • Necorelarea prevederilor planurilor de amenajarea teritoriulu la elaborarea documentaţiilor de urbanism; – Suprapunerile şi necorelările dintre planurile de urabnism (PUG, PUZ şi PUD);
    • Litigii în instanţele de judecată;
    • Dezvoltarea teritorială dezechilibrată din ultimii ani;
    • Vulnerabilități majore la corupție, abuzuri în funcție publică și conflict de interese;
    • documentații la fel de stufoase, cu același conținut obligatoriu de informații, de multe ori inadecvat din punct de vedere al relevanței în raport cu nivelul intervenției;
    • solicitarea unor avize/acorduri, sau studii de specialitate fără relevanță pentru tipul de intervenție, necesitând un timp cumulat, pentru obținerea lor, inacceptabil de lung;
    • Sistem de autorizare greoi, complicat ȋn mod inutil, ȋn situații ȋn care procedurile de autorizare sunt lipsite de conținut. Aici detalii:

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

Toate problemele identificate trebue să-și găsească rezolvarea în noul Cod. Un document cu statutul de COD ar trebui să aducă îmbunătățiri procesului, cu implicarea cadrului normativ complex, cu reformare majoră a legilor, precum și a actelor normative conexe, cu poziționarea corectă a actorilor în proces, a responsabilității și rolul acestora.

Din problemelele identificate ale proiectului Codului se pot mentiona urmatoarele:
1. Nu este clar care documente au fost supuse codificarii, nu exista o listare a acestora.
2. Corelarea insuficienta a textului Codului cu diferite acte normative existente, dar si in interiorul prooiectului de document.
3. In textul Codului exista dispozitii care se suprapun, formulari ambiguie dar si contradictorii in diferite capitole ale proiectului documentului.

4. Formularile neclare, nu este suficient de bine armonizat Codul cu actele normative conexe, ce ramin in vigoare (legislatia de mediu, funciara, cu privire la patrimoniu). Nu se oferă un cadru legal conform viziunii și principiilor internaționale de dezvoltare urbană, adoptate de către Conferința ONU Habitat III, Quito, Ecuador, 2016. lipseste ierarhizarea prevederilor normative, fiecare producind efectele juridice separate, fara a fi interconectate. Textul documentului abundă în elemente confuze și ambigue, neglijând și armonizarea semantică a legislației naționale.

5. Lipsește unul din principalele domenii de reglementare – Amenajarea Teritoriului.

6. In cadrul dispozitiilor finale ale Codului nu exista dispozitii de abrogare a prevederilor contrare, in situatia ca mai multe acte normative incluse in acest proiect sunt modificate cardinal, caduce fiind specificate doar doua legi. Se va crea o suprapunere de prevederi cu foarte multe momente contradictorii.

7. Lipsesc reglementarile privind parcelarea, servitutile, aceste aspecte fiind foarte vag reglementate actual si nici in proiectul Codului nu s-a facut lumina. De mentionat, ca pe acest subiect exista foarte multe actiuni incoierente ale autoritatilor publice locale, cu pierderea unor suprafete mari din terenurile municipale, acestea fiind instrainate/atribuite sau gratis sau la preturi derizorii.

8. Nu s-au urmat recomandările proiectului TWINNING ”Consolidarea Capacităților în Dezvoltarea Regională în Republica Moldova” (MD10/ENP-PCA/OT/10) Propunerile consultanților au fost să fie elaborată o nouă lege-cadru a planificării teritoriale (835) cu clarificarea conceptuală a activității de amenajare a teritoriului și a urbanismului; clarificarea competențelor și a resurselor; asigurarea unui urbanism operațional, care să poată sprijini proiectele de dezvoltare urbană cu instrumente adecvate și cu simplificarea sistemului; corelarea dezvoltării regionale și a planificării teritoriale. Și ca demers de codificare să fie aleasă versiunea codificării de drept constant (Codul ca sistematizare a tuturor legilor care reglementează un domeniu într-o singură structură unitară și coerentă, fără ca textele normative sursă să fie abrogate).

9. Nu au fost efectuate studii de analiză a impactului de reglementare, nu s-au făcut careva expertize economice și financiare, fapt care ridică riscuri în procesul de implementare a prevederilor Codului în caz de aprobare. Aceste analize sunt obligatorii, cu atât mai mult, că dispozițiile Codului vizează un segment foarte larg al economiei naționale, dar și vor avea impact accentuat asupra activității comunităților locale, bugetele cărora pot fi afectate , dar și perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriului, la fel, se pune în dependență de efectele documentului propus spre aprobare.

In termeni generali, versiunea actuală a proiectului de Cod al Urbanismului nu contribuie la îmbunătățirea legislației și a situației existente in domeniul vizat. Respectiv, el nu asigură o înțelegere mai bună a cadrului juridic în domeniu de către cetățeni, funcționari, investitori etc.  și nu oferă un instrument juridic eficient sectorului,  intră în  contradicție cu cadrul legislativ și administrativ existent.
Faptul că pentru elaborarea proiectului de Cod nu a fost asigurat un proces participativ, cu implicarea resurselor consistente de consultanță națională și internațională, și nu a fost aplicată procedura de consultare a publicului, a dus la obținerea unui proiect de document, care datorită carențelor de ținută juridică, dar și lingvistică, nu poate fi aprobat in forma propusă. Calitatea proiectului Codului nu poate fi salvată prin redactare esențială.

Urmare celor expuse , se recomandă EXCLUDEREA DIN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI CODULUI URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR A PĂRȚII CODULUI URBANISMULUI.

Elaborarea unui nou proiect de document al Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului necesită a fi cu implicarea unei echipe multidisciplinare de experți naționali și internaționali, procesul de elaborare să urmeze logica și ierarhia elaborării documentelor strategice conform prevederilor legislației naționale.

Pași necesari de urmat la elaborarea Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului:

  • Identificarea pentru codificare a fondului activ al legislației din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului (construcțiilor), precum și a legislației conexe.
  • Identificarea fluxurilor de proces și informaționale, analiza și maparea proceselor.
  • Elaborarea de proceduri pentru optimizarea fluxurilor de proces și informaționale.
  • Aprobarea prin Hotărâre de Guvern a tezelor prealabile pentru  Codului Amenajării Teritoriului și Urbanismului, după experiența Romaniei.
  • Elaborarea ghidurilor pentru dezvoltare urbană și gestionare a teritoriilor localităților în scopul aplicării unitare a legislației și a principiilor de dezvoltare durabilă de către autoritățile APL.
  • Consolidarea structurilor instituționale responsabile de domeniul urbanismului.
  • Rezultatul – Codul urbanismului document complex, care presupune o expertiză consistentă interdisciplinară într-un număr mare de domenii conexe.
  • Lucrările necesită a fi susținute de echipe de experți calificați în domeniul dreptului administrativ, urbanism și alte domenii conexe.

Implicarea actorilor relevanţi în procesul de fundamentare a Codului are o importanță majoră pentru realizarea unui instrument normativ care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor și la dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului național.

 

Alte articole la aceiași temă:

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-1/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-2/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-3/

https://svetlana.dogotaru.net/dreptul-de-proprietate-nu-este-sfint/

https://svetlana.dogotaru.net/ne-recunoastem-in-aceste-constatari-codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-5/

https://svetlana.dogotaru.net/codul-urbanismului-intre-necesitate-si-moda-6/

Citeste mai mult

Reacții la calomnii. Balivernele lui Chironda

O ia razna viceprimarul.

Ca să-și argumenteze inepțiile debitate în donosurile pe care le-a făcut, povestește, că primarul s-a ” cam speriat de nemulțumirea opiniei publice și au decis totuși să treacă prin CMC Planul Urbanistic de Detaliu început și prezentat initial”. Cică, să treacă prin consiliu… Așa înțelege micul Napoleon de Chișinău procedura de aprobare a Deciziilor în CMC.

Nimic mai fals! Planurile de detaliu sunt documente urbanistice, competența de aprobare a cărora o are Consiliul Municipal. Dacă muncea mai mult decât umbla cu donosurile false scrise pe colegi, cunoștea acest lucru. Și aprobarea în CMC nu se face din frică, dar conform procedurii legal stabilite, după toate etapele, pe care urmează să fie îndeplinite. În rezultatul consultărilor publice se efectuează corectări, modificări, coordonări și avizări și, prin urmare, doar în rezultatul verificării corespunderii tuturor rigorilor normative se pregătește proiectul deciziei privind aprobarea PUD. Documentul se supune verificării juridice, după care se transmite în comisia de specialitate, pentru avizare. Comisia, la fel, poate solicita modificarea proiectului, și doar după îndeplinirea tuturor procedurilor se poate înainta proiectul deciziei spre aprobare la CMC.

Viceprimarul de ramură ar trebui să cunoască acest lucru și să nu ducă locuitorii capitalei în eroare.

Dar referitor la demolare, procesul de realizare a lucrărilor – e chiar cosmos pentru înțelegerea unui viceprimar care nu a reușit încă să acumuleze cunoștințele necesare pentru poziția pe care și-a asumat-o. Dar are tot timpul înainte ca să mai învețe, e tânăr și ambițios.

Răspunsul la întrebările: Cum va avea loc demolarea? Cum vor fi evacuate elementele de beton armat demontate și gunoiul de construcții? Cum va fi protejată zona de impactul lucrărilor (zgomot, praf, risc de prăbușire)? s. a. – acestea se regăsesc în documentațiile de execuție privind procesul de demolare, care se elaborează de către specialiști atestați, conform cu normativele tehnice, dar nu în discuții publice.

A, da, aceste documente trebuie citite, pentru care tot ar trebui o brumă de competență ca să le poți înțelege…

Rămîne o întrebare – de ce, totuși, nu a anulat Chironda autorizația de demolare, avînd competența necesară pentru semnarea unei Dispoziții de revocare a autorizației?

Acestea au fost comentariile viceprimarului referitor la evenimentul organizat:

”Prieteni, în doar 2 zile avem aproape 300 de semnături pentru petiția noastră. Demersul nostru e susținut de arhitecți, urbaniști, jurnaliști, politicieni, oameni de artă și cultură dar și simpli locuitori ai orașului.
Din câte am înțeles, primarul Ion Ceban și băieții șmecheri din spatele său s-au cam speriat de nemulțumirea opiniei publice și au decis totuși să treacă prin CMC Planul Urbanistic de Detaliu început și prezentat inițial, ca să acopere măcar un pic ilegalitatea admisă prin semnarea autorizației de demolare.
Acum are loc ”pregătirea” consilierilor municipali. Nu este exclus ca acest proiect să fie pus pe ordinea de zi a ședinței convocate pentru Vineri, 02 iulie.
Chiar și cum acest PUD, demolarea hotelului Național nu trebuie admisă până nu sunt clarificate foarte bine o serie de aspecte privind însăși procesul de demolare.
Care este starea reală a clădirii și cât de rezistentă este ea? Cum va avea loc demolarea? Cum vor fi evacuate elementele de beton armat demontate și gunoiul de construcții? Cum va fi protejată zona de impactul lucrărilor (zgomot, praf, risc de prăbușire)? Cine va garanta financiar securitatea clădirilor din preajmă? Care vor fi orele de lucru? Cât timp va dura demolarea?
Sunt întrebări la care acum nimeni nu are răspuns. De asta ne propunem să discutăm aceste aspecte cu specialiștii în domeniu.
Astfel, Miercuri, 30 iunie, ora 18:00 la Pretura Centru (sala de ședințe) va avea loc o discuție publică la tema demolării hotelului Național.
La eveniment vor participa arhitecți, urbaniști, ingineri, constructori, activiști civici și locuitori din zona hotelului. Sunt invitați toți cei care nu sunt indiferenți față de viitorul orașului Chișinău.”

Citeste mai mult

Politicienii peste urbanism sau urbanismul peste politicieni?

 Cine va birui în această confruntare inutilă, consumatoare de timp și energie? Nu se știe.

Cine va fi perdantul acestei confruntări? Simplu. Ca și de fiecare dată, după orice gâlceavă – orașul și locuitorii lui.

Politicienii, care se fac peste noapte specialiști în toate domeniile și citesc articole din legi așa cum le cade pixul pe rândul din lege, se tot lansează în diferite declarații, una mai tare decât alta, demonstrând adesea fantezii, care pun în pericol orice tentativă de a stabili reguli clare pentru dezvoltarea teritorială. Cumva se încearcă să se afișeze o grijă mare față de oraș, un fel de protecție contra “mafiei imobiliare”, dar, de fapt, la mijloc e o simplă necunoaștere a legislației și a principiilor urbanismului, a sensului documentației urbanistice, a unui act administrativ normativ și a modului de aplicare a acestor documente.

E ca într-o poveste… o bună parte a anului, la fiecare ședință a CMC, când se discută proiecte de decizii de aprobare a PUZurilor apar aceleași întrebări – Dar oare se poate prin aprobarea unui PUZ să fie modificat codul zonei? Unii consilieri insistă că nu se poate și fac rând la microfon să tot învinuiască pe toți că sunt cu „mafia imobiliară” și că se încalcă legislația prin aprobarea PUZurilor, concomitent cu modificarea codurilor zonei.

În societatea civilă de asemenea sunt experți care vin să explice lucrurile așa cum le înțeleg ei. Acum e simplu să te faci urbanist – te autoîntitulezi și poți posta articole, comentarii de expert, totul cu scopul nobil de salvare a orașului.

La una din ședințele CMC s-a pus întrebarea în felul următor: Să cerem comentarii de la Parlament, ca să ne fie clar ce avem de făcut. Zis și făcut. Așteptăm. Între timp, câteva explicații la subiect. Ce prevede legislația la acest capitol?

Legea nr.835 din 17.05.1996, la art. 14 alin (1), prevede următoarele: “Planul Urbanistic Zonal se întocmește în baza Planului Urbanistic General, pentru o parte din teritoriul unei localitții sau pentru un teritoriu predestinat funcționării și dezvoltării localității.”

PUG conține două componente – componenta directoare și componenta reglementatoare. Planul Urbanistic General – componenta directoare –  stabilește direcțiile principale de dezvoltare a localității.  Consiliul municipal Chișinău a aprobat prin Decizia nr. 68/1-2 din 22.03.2007 Planul Uranistic General.

Regulamentul Local de Urbanism constituie componenta reglementatoare a PUG și e parte componentă a planului. (art. 13, alin. (5) legea 835). Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25.02.2008 a fost aprobat RLU.

Deci, autoritatea publică competentă a aprobat prin act administrativ normativ prevederile cu caracter reglementator, printe care și codurile zonelor (stabilirea regimului de construire (f)).

Din lista de prevederi (în număr de 12), care se conțin în componenta reglelmentatoare a Planului Urbanistic General (art. 13 alin. (4) din legea 835), stabilirea  coodului zonei se cuprinde în prevederea “(f) stabilirea regimului de construire”, ce cuprinde următorii indicatori urbanistici: 1) aliniamentul, 2)regimul de înălțime, 3)indicii de control, 4) procentul de ocupare a terenului (POT) și 5) coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Cuvântul cheie pentru explicație în continuare este “actul administrativ normativ”. Procedurile de aprobare și condițiile generale de modificare a actelor normative se reglementează prin Legea nr. 100 din 22.12.2017, cu privire la actele normative. Pot fi modificate actele normative în întregime sau în parte. În cazul modificării codului unei zone delimitate se modifică actul administrativ normativ în parte. Se pot admite modificări ale actului administrativ dacă nu se afectează concepția generală a actului normativ. În cazul propunerilor de modificare a indicatorilor urbanistici, care conduc la modificarea codului zonei (regimul de construire) nu poate fi constatată afectarea concepției generale a actului normative, cu atât mai mult că se acționează pe o zonă cu o suprafață foarte mica în comparație cu teritoriul orașului și se modifică doar o singură prevedere din component regllementatoare (a RLU).

Referitor la competența de aprobare a actelor administrative normative – atât PUG, RLU, cât și PUZ – conform legii 835, această competență aparține consiliului Municipal Chișinău, deci și întroducerea modificărilor în RLU se efectuează prin aprobarea Deciziei CMC.

Decizia CMC, prin care se aprobă Planul Urbanistic Zonal trebuie să conțină expres modificările în Regulamentul Local de Urbanism, efectuate cu respectarea prevederilor legii 100, cu respectarea procedurilor de consultări, specific acestui gen de acte.

De menționat și prevederile NCM B.01.02.2016 “Instrucțiuni privind conținutul, principiile metodologice de elaborare, avizare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului” stabilește reguli de preluare a prevederilor din documentațiile de urbanism ierarhic inferioare (PUZ) în docoumentațiile de urbanism ierarhic superioare (RLU afferent PUG). Documentul normativ tehnic explică aceste corelări în modul următor: (art. 3.3) “documentația de urbanism și amenjare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobată servește drept bază pentru elaborarea documentației de nivel ierarhic inferior și, după caz, prevederile documentației de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documentațiile de urbanism de nivel ierarhic superior.”

În concluzie:

Autoritatea publică competentă – CMC poate aproba PUZ cu modificarea codului zonei (regimului de construire – aliniamentul, regimul de înălțime, indicii de control, POT, CUT), prin aprobarea propriu zis a PUZului, concomitant cu întroducerea modificărilor în actul administrativ normativ –  Regulamentul Local de Urbanism.

Lucrurile par a fi clare, rămîne doar să ne învățăm să citim actele normative în complexitatea lor și nu doar frânturi; să mai studiem și din literatura de specialitate, să studiem subiectele fără a le transforma în luptă politică și să avem în față scopul de a soluționa problemele orașului.

Ar fi perfect să învățăm să facem politică de dezvoltare urbană, urbanism – în loc de penurii  verbale interminabile cu tentă de o constantă trântă electorală. Și să învățăm să citim actele normative. E o muncă, dar se merită. Locuitorii orașului merită să aibă și diriguitori instruiți.

“Această stare indefinită şi relaţie confuză între arhitectură şi drept afectează negativ efectivitatea normelor legale de urbanism, situaţie generată şi de insuficienta exprimare juridică a exigenţelor tehnice sau cu concepte şi noţiuni inadecvate…                 …În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un drept modern al urbanismului presupune şi existenţa unei reţele de profesionişti – deopotrivă jurişti urbanişti şi urbanişti cu cunoştinţe juridice adecvate –, care să cunoască bine reglementările de drept în materie şi specificul lor şi să contribuie astfel mai eficient la aplicarea acestora.” M. Duțu, 21.08.2013 (Despre București – capitala europeană a dreptului urbanismului, interviu, Juridice.ro)  https://www.juridice.ro/279514/interviu-mircea-dutu-despre-bucuresti-capitala-europeana-a-dreptului-urbanismului.html 

Suplimentar: O companie s-a adresat pentru o opinie legală referitor la faptul admisibilității modificării codului de reglementare urbanistică. Răspunsul aici:   IMG_0001 Citeste mai mult

Cu ce luptăm, cu corupția sau cu instituția?

Pledoarie pentru corecția sistemului 3

Cunoaștem cu toții care a fost rațiunea reformelor și reorganizării autorităților de control. Faptul că inspectorii din diferite autorități de control întrecuse orice măsură la cules roade nemeritate de la businessul stresat cu condiții exagerate de obținere a autorizărilor, avizărilor și coordonărilor de orice soi.

S-a pornit o reformă mare cu scopul de a îmbunătăți climatul de afaceri, a reduce povara de pe antreprenori, cu conștientizarea unei importanțe majore de a avea condiții confortabile pentru mediul de afaceri. Anume mediul de afaceri completează resursele bugetului statului, de care depinde cum statul își îndeplinește funcțiile.

Atâta, că în acest proces au fost comise și anumite disproporționalități. În domeniul construcției și a disciplinei urbanistice balanța protejării este vădit înclinată spre interesul businessului, cu o lipsă totală de protecție a societății în cazurile de încălcărilor.

Pe zona de urbanism lipsa de control a condus la încălcări grave prin amplasarea abuzivă a obiectelor pe terenuri nepotrivite, în ogrăzi, în zone protejate, parcuri, cu rapturi de terenuri și diminuarea condițiilor de trai a vecinătăților. Vecinătăți, care sunt oameni vii, proprietari de imobile, locatari, oameni cărora li s-au luat terenurile de joacă, li s-a luat lumina, li s-a limitat accesul la infrastructură, s-au creat nenumărate probleme cu parcările, s-au tăiat copacii, totul în numele unor protejări a interesului antreprenorilor.

Pe zona de construcții lipsa de control a generat un haos de nedescris, când nu mai poți fi sigur că pe șantiere se asigură calitate, respectiv nici că construcțiile realizate întrunesc toate condițiile de siguranță și durabilitate. Asta ar însemna că nici utilizatorii construcțiilor nu pot fi siguri că viața și sănătatea lor este lipsită de orice pericol.

Necesitatea de a consolida controlul de inspecție vine din faptul, că este nevoie să se repare greșelile și să se revină la normalitate în domeniu, pas cu pas, făcând toate intervențiile necesare de ordin legislativ și normativ.

De ce nu reușim să promovăm acest lucru? Pentru că ne temem să nu vină corupția peste noi (care, de fapt, nici nu este clar dacă a plecat, chiar dacă au fost efectuate atâtea reforme). Și am ajuns ca să se discute despre instituții corupte. Oare e corect să se discute în acest mod? Poate să le lichidăm, dacă e așa? Sau poate, totuși, conștientizăm, că nu instituțiile sunt corupte, dar persoanele concrete, care urmează să fie identificate și trase la răspundere? Poate e corect să se lucreze în comun cu antreprenorii și să facem front comun, să nu existe inspectori corupți, să facem tot posibilul, ca inspectorii să fie feriți de patima aceasta?

Din partea autorităților statului, declarăm zero toleranță corupției. În acest sens, mesajul MEI pentru toți e simplu: Fiecare persoană angajată va fi apărată în profesia pe care o exercită exact până la punctul în care s-a întâlnit cu un buzunar străin. Din acest moment, trecerea în custodia organelor de drept va fi susținută de către minister pe toate căile legale.

Tragem linia și anunțăm, că instituția statului este o entitate onorabilă, creată să protejeze cetățenii, și nimeni nu este în drept să o desconsidere, nici măcar partenerii de dezvoltare. Deci, lupta să se facă cu corupția, nu cu instituția. 

p.s. fiecare trebuie să-și facă munca, inclusiv organele statului care au obligația să prindă hoții. 

Citeste mai mult